1,126 matches
-
la mănăstirea Agafton, încă rămîne o enigmă. Iconomul stavrofor Alex. H. Simionescu, protoiereul județului Botoșani, cu prilejul întocmirii unei monografii a mănăstirii Agafton, a dat peste cartea aceea, cu slove chirilice, căreia, din cauză că-i lipsea începutul, i-a pus titlul Mărgăritarul lui Zlataust și a zis că ea a fost tipărită de Mitrofan episcop Husinschi, în anul 7199, adică 1691. Judecînd superficial, după însemnările marginale, autorul a tras concluzia greșită că "această carte a aparținut familiilor Cananău și Mavrodin"53. Mănăstirea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cunoaște ce titlu a avut acest volum, am consultat altă carte din același fond, care are cota 03172. Este în bună stare și se termină exact cu același număr de file (178) și are exact același conținut. Este vorba de Mărgăritare adecă cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți părintelui nostru Sfîntul Ioan Hrisostom, Arhiepiscopul Țarigradului, tradu să de pe limba elinească în limba românească, în zilele lui Constantin Basarab voievod și cu blagoslovenia lui Kir Theodosie Arhiepiscopul și Mitropolitul a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
logofăt. Aceștia și-au trecut numele pe verso copertei, sub Stema Țării Românești. Deci la puțin timp după traducerea Bibliei (1688), în anul 1691 a fost tradusă și această carte, cînd Constantin Brîncoveanu era domn. Frații Greceanu, traducă torii acestor Mărgăritare, ca să fie corecți, au ținut să menționeze, în ultimele lor cuvinte de încheiere, pe fila 178 verso: "La atotmeșteșugul lucrului acestei sfinte cărți și la diortocirea (= traducerea) limbii românești, primitoriul de ostenențe (a fost) Mitrofan, Proin Episcop Hușinschi". De aici
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
54. Cartea de care ne ocupăm aici, după ce a suferit distrugerea primelor șase file, adică foaia de titlu, prefețele traducătorilor și tabla de materii, a fost cîrpită o mare parte din fila a șaptea, cu care de fapt începe textul Mărgăritarelor. A fost dată la legat și după aceea au fost scrise pe ea însemnările marginale. La legat, a fast tăiată o mică parte din scrisul donatorului, care, începînd cu fila 6 și pînă la fila 13, pe spațiul alb din partea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
tot la 1803, o parte o stăpînea căminarul Iordache Balș,57 dar mai tîrziu a rămas stăpîn, la Corni, numai spătarul Iancu Cananău. Din această paranteză trebuie să reținem că la 1807, cînd s-a făcut însemnarea de pe cartea numită Mărgăritare, Vasile Iurașcu era om de încredere, administrator, pe moșiile marelui vistier Iordache Balș. La 1809, martie 21, vistiernicul Iordache Balș își scrie diata și lasă fiului său, Alecu, urmă toarele moșii întregi: "Dumbrăvenii, Romăneștii, Avereștii, Sălăgenii, Bursucenii, Brehoeștii, i Vlădenii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
meu Iancu. S-au blagoslovit și la anul 1824 l-am dat la școală". În anul 1821 i s-a născut încă o fată, Safta, dar Vasile Iurașcu a trecut-o sub tăcere și pe aceasta și a scris în Mărgăritare altceva: "În anul 1821 feb. 20, s-au ivit apostasia a grecilor asupra turcilor, în Moldova aflîndu-se Domn Mihail Sucio. După aceasta au urmat bejenie și multe prădăciuni și ucideri". Cu mare bucurie a notat apoi căsătoria Marghioliței, care avea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
curgătoare/ deodată cumplit căzu/ din trăsura călătoare /. Au rămas necunoscută/ cu bărbatul și copii(i) /. Pe pristolul vecinicii/ iartațo de mii de ori/ D-neavaastră cetitori/ că toți suntem muritori". Acest tragic eveniment a fost însemnat de Vasile Iurașcu și pe Mărgăritarele sale, chiar la începutul cărții, cu singura deosebire că din grabă, în loc de "decembrie" cum se precizează pe piatra de la mormînt, el a scris aici "noiembrie": "În anul 1834: noembri în 27: marț la 7 ceasuri din zi sau prăvălit trăsura
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
poate să transforme costul istoric într-o valoare înșelătoare care să inducă în eroare utilizatorii situațiilor financiare, atunci când aceștia iau decizii. Apare astfel efectul de desincronizare<footnote Ristea M., Dumitru C.G., Ioanăș C., Contabilitatea întreprinderii, Vol. I, ediție revizuită, Editura Mărgăritar, București, 2001, p. 33. footnote> dintre evaluarea la intrare a elementelor patrimoniale bazate pe costul istoric (cost al trecutului) și evaluarea la ieșire, care are la bază valoarea actuală (de regulă, valoarea de realizare, ca un preț al prezentului). În
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
groaznică; gură; happy-end; iarbă; iarnă; ideal; idealitate; idei; ieșire; iluzie; imaginară; imagine; imposibilitate; inedit; inexistentă; infinit; informație; inventa; invenție; invenții; irealitate; istorii; istorisește; împărat; împliniri; încîlcită; încîntător; înspăimîntător; înțeleaptă; a învăța; lacrimă; lată; lecție de viață; lin; liniști; magic; masă; mărgăritare; minunată; minuni; mister; morală; narare; nașpa; nepoți; de neuitat; nevăzător; Nică; noapte; noaptea; nostalgie; nou; cu nouă neveste; nuntă; oameni; odihnă; orice om; palpitant; paradis; pentru copii; personaj; pildă; pitic; de pînă; îmi place; plicticoasă; povești pentru copii; prieten; prieteni
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înregistrează în contabilitate privind primele legate de capital sunt cele legate de constituirea lor ca sursă de finanțare și de utilizare pentru acoperirea cheltuielilor de stabiliment sau de încorporarea lor în rezerve<footnote M. Ristea, C.G. Dumitru, Contabilitate financiară, Editura Mărgăritar, București, 2003, p. 79. footnote>. Primele de capital sunt legate de modul în care se majorează capitalul, astfel: − în cazul în care majorarea se realizează prin emiterea de noi acțiuni, vom avea primă de emisiune, care este corelată cu rezerva
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
domn mare! / Ai 44 de răzișoare, / Patru mi le dă mie / și patru ține-le ție, / Două să mi le pun / În sprâncenele mele / Și două în umerii obrazului, / La toți feciorii să le par / Cireș de munte înflorit / Cu mărgăritar îngrădit!"159 "Farmecele" pentru frumusețe, făcute în ziua de Paști, "pe când cocoșii cântă a treia oară", stând cu fața la răsărit, sunt însoțite de cuvântul tămăduitor: "Mă uitai pe râu în sus / Nu văzui nimic; / Mă uitai pe râu în jos, / Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
putință ceva mai încântător? Ia întoarce-te nițel, fetițo. Ah, ce mijlocel bine prins. Te rog, ridică acum nițel capul. Ah, ce obrăjori minunați!... Deschide ochii cască-i bine așa!... Ah, ce scânteieri orbitoare! Și acuma, ia să vedem dințișorii. Mărgăritare, nu altceva, și buzele îți vine să le strivești cu sărutări. În ce mă privește, sunt mulțumit și-n viața mea n-am văzut o fetișcană mai fermecătoare. CHARLOTTE: Zici dumneata așa, dar eu tot cred că-ți bați joc
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
a tras două palme puternice după ceafă, i-a aruncat foile pe jos, apoi a plecat înjurînd. Mi-a fost milă, sincer, de poet; l-am ajutat să-și adune șpalturile și l-am consolat, camaraderește: "Nea Vasile, nu arunca mărgăritare la porci! Dă-i dracului! Hai la "Peștera" să sărbătorim și cartea dumitale... Al nouălea val! Eu plătesc!"... Frumoase vremuri, nu?!... Și el a fost al nostru!?... Lumea teatrului a cunoscut, în timp, fel de fel de anomalii cinetice. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
certîndu-se, înregistrînd victorii diplomatice în chestiuni minore, aparent ridicole, dar care țin de importanța (și presiunea) ritualului. Survin episoade insolite, precum pierderea cailor în stepă, transformarea înalților dregători în căutători de perle (mai înainte, "askaniama spusese solului că uneori găseau mărgăritare care luminează noaptea"), întîlnirea cu idolii de piatră ("Unul era îmbrăcat ca un filosof, celălalt ca un războinic") și chiar momente de nostalgie neașteptată ("În ziua aceea, askaniama l-a rugat pe ambasador să-și pună oamenii să cînte cîntecul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
fiind luați din mediul domestic al vieții rurale și casnice (blid, bucate, merinde, leuștean); 3. În lexicul arghezian își găsesc loc și cuvinte expresive referitoare la universul religios, la natura vegetală și minerală, la domeniul vestimentar (biserică, iconostas, catifea, diamant, mărgăritar); 4. limbajul argotic este prezent în Flori de mucigai și Blesteme. Acestea sunt exerciții de acumulări verbale surprinzătoare ("hoitul tău miroase", "Să-ți crape măselele-n gură/ Și dinții cu detunătură"). PSALMII. Folosind motivul biblic al Cântării cântărilor, Arghezi are
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
femeii măritate și zestrea propriu zisă formată din moșii, bani, robi țigani și animale. a) Scu le și bijuterii. Primele lucruri așeza te în lada de zestre sunt bijuteriile. O fată de boier primește între 12 și 16 șiruri de mărgăritare, două și patru perechi de cercei, patru și opt inele, o umbrățară, un colan, două paftale. Toate aceste bijuterii sunt din aur, ornate cu cele mai scum pe pietre prețioase: diamante, perle, rubine, safire, smaralde. Numărul acestora crește sau descrește
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de pretențiile ginerelui. Alte bijuterii originale și scumpe, menite să sublinieze valoarea și bogăția familiei, se adaugă. Apar astfel broșele sub formă de flori sau corpuri cerești (soarele, luna, stelele), bătute cu diamante, ceasornice le din aur și împodobite cu mărgăritare și stele de diamant. Printre bijuteriile tradiționale se numără salba de pus la gât, formată din 12 sau mai mulți galbeni de aur sau alte monede străine, dar din aur (guldenii olandezi, talerii, zloții și ughi ungurești) și banii de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
diverse fire și modele. Pentru iernile lungi și friguroase, o boieroaică primește haine lungi și scurte, numite în limbajul epocii zăbun, dulamă, tivilichie, ghiordie, blănite pe amândouă fețele, cu blană de hermină în jurul gâtului și pe poale. Nasturii din aur, mărgăritar sau diamant sunt cu sfințenie trecuți în foaie, pentru că fiecare în parte constituie o valoare în sine. c) Rânduială așternutului. Cea de-a treia sub diviziune a trusoului se referă la activitatea conjugală a tinerei soții. Dormitorul, cu toate accesoriile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zul, în rest întâlnim postav prost și greoi, stambă înflorată, rară și proastă (cituri), in, bum bac. Ra reori veșmintele și lenjeria poartă broderii; atunci când apar, firul de aur sau de argint se transformă în fir de borangic. Diamantele și mărgăritare le se în locuiesc cu măr ge lele din sticlă colorată sau urmuz. Dar se pare că valoarea lor es tetică este foarte im por tan tă din moment ce în unele foi de zestre se găsesc până la 12 șiruri de astfel
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fir“ și o rochie tot de bela coasă, tot ro șie, dar „cu florile în natural“ sau între „cer cei de aur cu zmaragduri cu trei picioare de balașuri“ și „cer cei dă aur cu zmaragduri verzi cu picioarele dă mărgăritar“. zestrea - între promisiune și realitatea Du pă logodnă, ginerele primește foaia de zestre, dar lucruri le intră în casa sa abia cu oca zia nun ti rii, când mireasa se mută în casa soțului. Livrarea zestrei are loc în cadrul unui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ză doar două fete cu 250 de taleri fiecare, în timp ce Sandu Bucșănescu se ocupă de rudele sale sărace, fiecare nepoată primind „150 de taleri pentru haine, o fată de țigan, o pereche de cercei, un inel și două-trei șiruri de mărgăritare“. c) A sluji pentru a-și face o zestre. În ciuda ajutorului acordat de domnie și de boieri, un număr important de fete nu dis pun de sprijinul necesar pentru a avea o zestre și pentru a se căsători. În această
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și „panto fii“ miresei care întrecut se nu meau și călțuni. Se face apel la acești intermediari pentru a scoate în evidență familia cu valorile ei materiale și simbolice. Costandin negustorul îi trimite soției sale, „cu călțunii“, „o floare de mărgăritar, i 10 șăre de mărgăritare“. Pătrașco Berindeiu dăruiește Zmarandei Ciorogârlea nu o butcă. De fapt, cei doi au negociat chiar și darurile pe care și le fac unul altuia, iar dumneaei nu a vrut să primească nimic altceva decât o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
întrecut se nu meau și călțuni. Se face apel la acești intermediari pentru a scoate în evidență familia cu valorile ei materiale și simbolice. Costandin negustorul îi trimite soției sale, „cu călțunii“, „o floare de mărgăritar, i 10 șăre de mărgăritare“. Pătrașco Berindeiu dăruiește Zmarandei Ciorogârlea nu o butcă. De fapt, cei doi au negociat chiar și darurile pe care și le fac unul altuia, iar dumneaei nu a vrut să primească nimic altceva decât o butcă, nici haine, nici bijuterii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vrea însă să ză bo veas că prea mult asupra acestei probleme și trece la cer cei și alte ni mi curi, insistând pe alegerea unui bun meș ter bi ju tier. O supără că nora dorește să păstreze niște mărgăritare pe care ea, per so nal, nu le consideră prea frumoase, mai ales că „și eu am mărgăritar, la care nu-mi va fi ru șine să-l pună Zmă răn di ța la gât“. Emi te pre ten ții
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
alte ni mi curi, insistând pe alegerea unui bun meș ter bi ju tier. O supără că nora dorește să păstreze niște mărgăritare pe care ea, per so nal, nu le consideră prea frumoase, mai ales că „și eu am mărgăritar, la care nu-mi va fi ru șine să-l pună Zmă răn di ța la gât“. Emi te pre ten ții cu privi re la țiganii ce tre bu iau cum pă rați, do rin du-i deja „ca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]