2,076 matches
-
iar porțiunea cu horboțică, mărgele și fluturi metalici pe frunte, pentru a proteja împotriva razelor solare ochii și o parte din față, întrucât femeile țineau foarte mult să-și păstreze tenul alb. Atât fetele cât și femeile purtau la gât mărgele împletite „în coada fimeii”, din câte trei șiruri a două rânduri de mărgele fiecare. Fetele se împodobeau cu flori și piepteni pe cap, cu cercei la urechi, cu inele din argint sau aramă la degete, inele făurite cu pricepere de către
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
împotriva razelor solare ochii și o parte din față, întrucât femeile țineau foarte mult să-și păstreze tenul alb. Atât fetele cât și femeile purtau la gât mărgele împletite „în coada fimeii”, din câte trei șiruri a două rânduri de mărgele fiecare. Fetele se împodobeau cu flori și piepteni pe cap, cu cercei la urechi, cu inele din argint sau aramă la degete, inele făurite cu pricepere de către țiganii corturari sau cumpărate de la târgurile din împrejurimi. Cămașa femeiască are o mică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
erau confecționate din pânză de bumbac, cumpărată din comerț. Femeile se încingeau cu bete înguste, de până la 5 cm lățime, cu o lungime până la 2 m. Betele pentru purtat erau simple, pe când cele de sărbătoare aveau alesuri 4 și mărgele, fiind denumite după felul ornamentului: „cu puișori”, „cu iconiță”. Pentru perioada rece, peste articolele vestimentare purtate pe timp de vară, se îmbrăcau altele mai groase și mai călduroase. Peste batistă pe cap punea casânca neagră. Se îmbrăca polca 5 lucrată
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai practici. Bărbații se încingeau cu brâie late și lungi (Ion Guțu și Dumitru Tofan) învârstate cu dungi roșii, galbene și negre, pe toată lungimea, denumite, din acest motiv, „cu toiegele’’. Peste brâu se încingeau cu bete cu alesături și mărgele asemănătoare cu cele femeiești. Acoperătorile de cap pentru timpul rece le constituiau căciulile lucrate de către cojocarii satului: C. Tabarcea, Vasile Vlasie, Vasile Buigiu sau Gheorghe Maftei. Pe la 1850, se purta căciula rotundă, denumită „țurcănească”, deoarece era confecționată din piei de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de lucru al ciobanilor. Din costumul de vară distingem următoarele piese de bază: pălăria, cămașa, ițarii, brâul, betele, jaleatca, ilicul și opincile. În zilele de sărbătoare, flăcăii purtau cordică la pălărie cusută cu canava de diferite culori, având pe margine mărgele colorate. Flăcăii își tundeau părul de tot, iar bătrânii purtau părul lung, așa cum îl aveau moș Dumitru Grigoreanu sau Vasile Pisăru. Cămașa încă se mai purta prin anii 1950 și era lungă, din fuior, cu mâneci largi, cu clini și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Diferența se observă, apoi, fizionomic. Faciesul olimpianului de la Weimar se desenează discret pe o carnație suplă, elastică, de om sănătos și echilibrat, pe când Flaubert poartă pe chipul său flasc, obosit, semnele supliciului, cu ochii aceia imenși, minerali, fixați ca niște mărgele de piatră pe dantela neagră a cearcănelor. Pentru scriitorul modern, exemplul lui Goethe rămâne fără urmări notabile. Mult mai fertil pare a fi fost modelul flaubertian, de la care se revendică toți cei ce cred în religia scrisului. Printre ei, bineînțeles
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
liniștit, începu să privească.” M. Eminescu) De fapt, prin această categorie de realizări (prin care se actualizează sensul de 'progresie'), și sub aspect semantic, și prin structură, circumstanțiala de progresie este o alternativă sintactică, pentru caracterizarea directă a acțiunii verbale: „Mărgeaua cădea luminoasă prin întuneric și se desfășura din ce în ce.” (M. Eminescu), la gradul de intensitate progresivă a însușirii acțiunii verbale, exprimată adverbial: „... se desfășura din ce în ce mai mult...” sau a însușirii unei realități obiectuale, exprimată adjectival: „ ...se desfășura din ce în ce mai luminoasă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fluturând-o amenințător.” (O. Paler, Viața, 55), „Parcă-l văd pe astronomul cu al negurii repaos, Cum ușor ca din cutie, scoate lumile din haos Și cum neagra vecinicie ne-o întinde și ne-nvață Că epocele se-nșiră ca mărgelele pe ață.” (M. Eminescu, I, 140) Marcarea identității specifice a complementului predicativtc "Marcarea identit\]ii specifice a complementului predicativ" Întemeindu-se pe o relație de dublă dependență, identitatea sintactică a complementului predicativ este marcată de prezența simultană a unor modalități
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
da Vinci, Notebook, Dover Publication, 1970. 104 Este divinația energiei naturale care centrează sistemul de credință filosofică, magică și esoterică budistă și hindusă, concept feminin sacru întâlnit și în Tibet, 105 La brahmani și budiști rosariul are o sută opt mărgele făcute din semințe de lotus, busuioc sau oase mici sub formă de discuri, în China ele sunt din sticlă. În budismul japonez are o sută douăsprezece mărgele de lemn, la musulmani nouăzeci și nouă din chihlimbar iar în lumea creștină
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și în Tibet, 105 La brahmani și budiști rosariul are o sută opt mărgele făcute din semințe de lotus, busuioc sau oase mici sub formă de discuri, în China ele sunt din sticlă. În budismul japonez are o sută douăsprezece mărgele de lemn, la musulmani nouăzeci și nouă din chihlimbar iar în lumea creștină ca și în jainism până la o sută cincizeci făcute din lemn, perle, sidef, pietre prețioase sau semiprețioasae, aur sau argint. Mărgelele brahmanice sau budiste sunt înșirate continuu
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
budismul japonez are o sută douăsprezece mărgele de lemn, la musulmani nouăzeci și nouă din chihlimbar iar în lumea creștină ca și în jainism până la o sută cincizeci făcute din lemn, perle, sidef, pietre prețioase sau semiprețioasae, aur sau argint. Mărgelele brahmanice sau budiste sunt înșirate continuu, cu excepția Japoniei, legate de firul principal în diverse combinații, cele creștine sunt legate în grupuri de zece cu intercalări de mărgele sau simboluri de alte dimensiuni și se încheie cu un crucifix. 106 aparat
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cincizeci făcute din lemn, perle, sidef, pietre prețioase sau semiprețioasae, aur sau argint. Mărgelele brahmanice sau budiste sunt înșirate continuu, cu excepția Japoniei, legate de firul principal în diverse combinații, cele creștine sunt legate în grupuri de zece cu intercalări de mărgele sau simboluri de alte dimensiuni și se încheie cu un crucifix. 106 aparat de meditație bi sau tridimensional, geometric sau antropomorfic 107 simboluri ale cosmosului de formă circulară, pătrată sau rectangulară, executate pe nisip cu pudre colorate sau cu materiale
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sa înspre aur și argint, adică spre metalele prețioase. Există unele triburi izolate din junglele planetei care nici azi nu au făcut acest pas dacă vom ține seama că schimbă cu noi un kg de aur pentru o salbă de mărgele. Trocul primitiv sau trocul realizat fără conștiența valorii ocupă aproximativ 269 5000 de ani de timp istoric. Specificul său este schimbul nesigur, aleatoriu, lipsit de evaluării de tip calitativ- valoric. De altfel, întreaga epocă a trocului a stat sub această
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
aur, cât mai mult aur. Băștinașii îl aveau la gât dar nu știau exact ce importanță îi acorda omul european în pragul epocii de destrămare a feudalismului și de apariție a capitalismului. De aceea, băștinașii ofereau aur pentru oglinzi sau mărgele ieftine. Schimbul pentru ei nu avea mare importanță, pentru că nivelul lor de evoluție nu făcea distincție între cele două bunuri. Omul folosește aurul 438, metalul zeilor, din orgoliu și din aroganța lui naturală. Beneficiind de liber arbitru, încearcă să sfideze
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
nu mai există decât luxurianța posibilului. Dacă în romane modelul de construcție este suita variațiunilor imaginare pe o temă dată, în povestiri tema se pierde treptat; rămâne doar jocul derutant al variantelor. Dincolo de aspectul lor heteroclit, povestirile se înșiră ca mărgelele pe ață, urmărind peripețiile tandemului bizar alcătuit din Ioan Geograful și Zadic Armeanul, într-o Valahie apocrifă (cum o numește inspirat Petru Creția), plasată la începutul veacului al XIX-lea. Un fel de contra-lume, unde „a face” e sinonim cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
minge, așează patru inele pe un suport vertical, face un turn din trei cuburi, împinge sau trage o jucărie după el, se apleacă pentru a ridica un obiect, se ridică fără să se dezechilibreze; ▪ la 3 ani, copilul înșiră patru mărgele pe un șiret în două minute, răsucește butoane sau mânere, sare pe loc cu ambele picioare odată, merge cu spatele înainte, coboară treptele cu ajutor, aruncă mingea la o distanță de 1,5 m, construiește un turn de cinci-șase cuburi
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
nod are rolul de a uni cele două margini ale plăgii, iar cel de al doilea de bloca desfacerea primului nod. Nodul se poate face cu mâna sau cu ajutorul unei pense. Înnodarea firelor se va face în unele cazuri pe mărgele sau pe un rulou de tifon. Nodurile pot fi de mai multe tipuri: - nodul simplu - la care după efectuarea primului nod, pentru a nu se desface sub tensiunea buzelor plăgii, se va ține cu o pensă, după care se va
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
Se pot plasa în același mod încă două suturi în „U” sau, dacă prima sutură se menține bine, firele să fie scoase pe suprafața superioară a pielii, în înălțime, la nivelul necesar, în așa fel ca, după înnodarea lor pe mărgele de sticlă, marginea pleoapei să nu se ectropioneze. După ce lamboul adispos a fost pus în noua sa poziție, se constată că marginile plăgii sunt lipite perfect, ba chiar rezultă uneori și un surplus cutanat. Dacă este necesar, se va îndepărta
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
dintre cel mai mare si celelalte trei este șase? 5. Un tren are în total 20 de vagoane cu două respectiv patru osii. Câte vagoane sunt de fiecare fel daca în total sunt 62 de osii? 6. Carmen are câteva mărgele albe și de cinci ori mai multe mărgele albastre. Dacă cele albastre sunt cu 28 mai multe decât cele albe, câte mărgele sunt albe și câte sunt albastre? 7. Trei piese de oțel cântăresc împreună 24 kg. Prima piesă are
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
șase? 5. Un tren are în total 20 de vagoane cu două respectiv patru osii. Câte vagoane sunt de fiecare fel daca în total sunt 62 de osii? 6. Carmen are câteva mărgele albe și de cinci ori mai multe mărgele albastre. Dacă cele albastre sunt cu 28 mai multe decât cele albe, câte mărgele sunt albe și câte sunt albastre? 7. Trei piese de oțel cântăresc împreună 24 kg. Prima piesă are cu 1 kg mai mult decât a doua
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
osii. Câte vagoane sunt de fiecare fel daca în total sunt 62 de osii? 6. Carmen are câteva mărgele albe și de cinci ori mai multe mărgele albastre. Dacă cele albastre sunt cu 28 mai multe decât cele albe, câte mărgele sunt albe și câte sunt albastre? 7. Trei piese de oțel cântăresc împreună 24 kg. Prima piesă are cu 1 kg mai mult decât a doua, iar a treia cu șapte kg mai mult decât a doua. Cât cântărește fiecare
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
suportau stâlpii. Dacă ar fi fost în stare să-i strige, i-ar fi împiedicat să se ducă până la capătul podului. Dar nu putuse decât să grăbească pasul, apoi să alerge, să coboare în goană panta înghețată a malului. Precum mărgelele unui șirag rupt, copiii alunecaseră într-o spărtură de apă neagră. Salvarea aceea ar fi trebuit să fie zgomotoasă, să atragă multă lume... Pe malul pustiu și însorit răsunaseră doar câteva gemete și trosnetul gheții sfărâmate. Pentru a-l scoate
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
că, despărțindu-mă de oamenii cu care petrecusem începutul serii, îi auzisem spunând că prețurile locuințelor („în orice caz, la Paris intra-muros“, preciza femeia-adolescentă) aveau să crească... Noaptea de iarnă era călduță, ploaia, dincolo de fereastra deschisă, prefira ca pe niște mărgele, la nesfârșit, sclipirile orașului. Miriade de puncte luminoase, simbol obtuz al răzlețirii umane: pentru a da de urma unei persoane dispărute, e de-ajuns să vizitezi toate acele surse de lumină, una după alta, de pe întinsul întregii planete. Adesea, în
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Despre ce vorbesc totuși cele două pome? Ele nu vorbesc. Cel puțin nu În felul În care sîntem obișnuiți s-o facem: descriind ceva, povestind o Întîmplare, convingînd pe cineva de ceva. Sau măcar exultînd, exhibînd frumusețea vreunor șiraguri de mărgele verbale, exaltînd ceva, bucurîndu ne sau Întristîndu-ne. Despre toate acestea, ele tac. Cuvintele conturează doar, cu o anume acribie aproape chirurgicală, numindu-le foarte lapidar, cîteva imagini: "aurul" (frunzarul galben al toamnei), palma În care e o monedă, "poveștile" (petrecerea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
le unește și le conferă unitate trece prin centrul fiecărei sfere, deplasându-se către interior. Materia devine în acest moment un concept-cheie în înțelegerea și parcurgerea treptelor. Nu numai că aceste sfere nu se pot înșira „una după alta“ precum mărgelele pe ață, și deci secvențialitatea spațială este și ea convențională, de vreme ce spațiul, timpul și materia sunt eterogene de la o sferă la alta, dar și secvențialitatea temporală este subiectivă, atâta timp cât, cel puțin spațial, treptele sunt sincrone. Să schimbăm acum „locul“ din
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]