1,017 matches
-
Țării Românești, Vlad cel Tânăr, hrisovul menționa: "[...] am dăruit domnia mea acest de față hrisov al domniei mele prea cinstitului Vlastelin jupân Neagoe al lui Drăghici cu fiii lui [...] și nepoților lui, fiii lui Stoican, să le fie satele anume: Mărginenii toți [...] și Breaza toată, cu muntele ei de la Florei și de la Negraș[...]". Tot din anul 1510 datează și o inscripție descoperotă pe piciorul mesei din altarul bisericii ctitorite la Podu Vadului mult mai târziu, în anul 1810. Acest izvor epigrafic
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Breaza. Pentru secolul al XVI-lea sunt de amintit, Stoican, mort după 1510, spătarul Draghici, vel vistierul Udriște, care a murit în 1548, apoi fiii acestuia, banul Udriște și Drăghici spătar. Moșia Breaza a fost stăpânită și de Elena din Mărgineni, soția lui Radu Șerban, domnul Țării Românești în perioada 1602-1611, ulterior de Elena din Sărata, fiica spătarului Drăghici, căsătorită cu Stoica din Bucov, Maria și Stana, fiicele lui Dumitrașco Filipescu, ascendentul boierilor Filipești de mai târziu. La 19 iunie 1622
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Sărata, fiica spătarului Drăghici, căsătorită cu Stoica din Bucov, Maria și Stana, fiicele lui Dumitrașco Filipescu, ascendentul boierilor Filipești de mai târziu. La 19 iunie 1622, moșia Breaza avea patru proprietari: boierii Filipești, negustorul Ghinea, jupânul Gligorie și Elena din Mărgineni. Aceasta din urmă a lăsat partea ei de avere fiicei sale, Elena (Elinaă, devenită prin căsătorie Cantacuzino, fapt amintit și de diata din 1667-1668. După moartea marelui postelnic Constantin Cantacuzino, soțul Elinei, în 1663, moșia Breaza a rămas mai departe
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a lui Toma și Gheorghe Cantacuzino) lui Iordache Crețulescu, vel logofăt. La jumătatea secolului al XVIII-lea, în perioada 1747-1775 se fac noi modoficări în stăpânirea moșiei Breaza. Astfel, la 28 ianuarie 1747, Constantin Folipescu, fost vistiernic, a vândut Mănăstirii Mărgineni, partea lui de moșie pe care o stăpânea în Breaza. Ulterior prin Diata Maricăi Filipescu din 1 octombrie 1754, boierii Filipești ies definitiv din rândul stăpânilor moșiei Breaza. Doi ani mai târziu, un urmaș al boierului Ghinea a pus drept
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
democratice, de unde și o îndoială puternică privind capacitatea de explicație a capitalului social. Rezultatele nu sunt diferite nici de cele la care ajung și alți cercetători români. Folosind datele unei cercetări comparate la nivelul Europei Centrale și de Est, I. Mărginean, I. Precupețu și M. Precupețu (2004) arată că în România sprijinul pentru democrație este explicat tocmai de evaluările negative ale regimului comunist, alături de speranțele pentru îmbunătățirea modului în care funcționează democrația din prezent. În ciuda dezamăgirilor prezentului și a dificultăților economice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
din regimul trecut. Acest tip de sursă pare să fie un promotor important al suportului difuz pentru democrație (o orientare afectivă generală pentru democrație văzută ca un ideal - n.n.) și acționează ca un stimulent continuu pentru valorile și convingerile oamenilor” (Mărginean, Precupețu și Precupețu, 2004, 53). Concluziile cercetării noastre merg în aceeași direcție. Democrația este acceptată în România ca un regim considerat mai bun - în termeni ideali și în comparație - decât alte regimuri datorită felului negativ în care cetățenii se raportează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Cultural, Economic and Political Change in 43 Societies. Princeton: Princeton University Press. Klingemann, Hans-Dieter. (1999). Mapping Political Support in the 1990s: A Global Analysis. În Pippa Norris (ed.). Critical Citizens: Global Support for Democratic Governance. Oxford: Oxford University Press, 78-99. Mărginean, I., Precupețu, I. și. Precupețu, M. (2004). Surse ale suportului politic pentru democrație în țările postcomuniste. Sociologie Românească, 2, 1, 41-78. Mishler, William și Rose, Richard. (2001). Political Support for Incomplete Democracies: Realist vs. Idealist Theories and Measures. International Political
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și un mahalagiu de la Podul de Piatră (de pe Cacaina n.n), care își toarnă cenușă în cap. --De unde până unde a ajuns omul la căință, părinte? --Acest om lămurește lucrurile la 18 octombrie 1794, când scrie: “Adecă eu, Sămion Mărgineanul ot (de la n.n) Podul de Piatră, dat-am adivărat... zapisul meu la mâna măhalaigeilor anume: Hriste armanul, i (și n.n) Alexandra olărița i a lui Hahmău jâdov, precum... având eu multe învrăjbiri și sfăzî din pricina locurilor noastre, din
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
nu mă voiu mai scula la a mai face... gâlcevi, nici dumnealor asupra me. Iar care să va scula,... a să pedepsî”. --Asta înseamnă puterea obștii, părinte. --Care a făcut mai mult decât judecata... --Actul de pocăință al lui “Sămion Mărgineanul” dovedește cu asupra de măsură acest lucru... Călugărul a aruncat o scurtă privire asupra soarelui, dând din cap aprobator. --Cum se vede, soarele ține cu noi. Parcă știe că mai avem încă de sporovăit. --Ce am mai avea de văzut
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
invitatului special, criticul și editorul Cristian Livescu. După ce Petre Isachi a trecut În revistă viața și cărțile criticului literar Al. Piru, cam la suprafață și punctând mai mult relația cu genialul G. Călinescu decât opera celui ce văzuse lumina la Mărgineni, oaspetele a vorbit despre unele apariții ale Editurii Crigarux, Între care s-au numărat propria carte Eminescu și enigmele Caietului vienez, antologia Gânditorul de la Humulești, În sumarul căreia figurează și evocări ale băcăuanilor Ioanid Romanescu, Petru Cimpoeșu, Vladimir Tescanu, Emil
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
să discutăm despre primele descoperiri ale sociologilor după 1989. Una dintre primele cercetări a fost realizată în cadrul unui proiect regional mai amplu chiar în 1990, Institutul pentru Cercetare a Calității Vieții din România realizând sondajul de opinie la nivel național (Mărginean, 1999). Cercetarea a fost reluată apoi în martie 1998 pentru estimarea procesului de consolidare democratică. Primele constatări din comparația rezultatelor se referă la disponibilitatea cetățenilor de a răspunde la întrebarea referitoare la ce înseamnă democrația pentru ei. La opt ani
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
altă parte. Ar putea exista încă un "zid" înte cele două Germanii în definiția democrației? Răspunsul este că diferențele există, nu pot fi ignorate, dar că asemănările depășesc net diferențele. La fel s-a întâmplat și în România, constată Ioan Mărginean (1999). Experiența democratică a dus la creșterea frecvențelor răspunsurilor ce reflectă direct conținutul democrației și la scăderea celor referitoare la aspecte economice și sociale. Mai mult, autorul nu descoperă nici o posibilă corelație între nivelul venitului și sprijinul pentru democrație, ceea ce
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
aspecte economice și sociale. Mai mult, autorul nu descoperă nici o posibilă corelație între nivelul venitului și sprijinul pentru democrație, ceea ce infirmă o posibilă atitudine utilitaristă, anume un sprijin condiționat al regimului democratic în funcție de performanța sa economică. Într-un studiu ulterior, Mărginean, Precupețu și Precupețu (2001) iau în calcul și definiția competitivă a democrației. Folosind datele pentru România ale unei alte anchete la nivel regional realizată în 2000, autorii constată niveluri mari ale sprijinului pentru alternative nedemocratice: un guvern de experți (62
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
atitudinilor democratice, de unde și o îndoială puternică privind capacitatea de explicație a capitalului social. Rezultatele nu sunt diferite nici de cele la care ajung și alți cercetători români. Folosind datele unei cercetări comparate la nivelul Europei Centrale și de Est, Mărginean, I. Precupețu și M. Precupețu (2004) arată că în România sprijinul pentru democrație este explicat tocmai de evaluările negative ale regimului comunist, alături de speranțele pentru îmbunătățirea modului în care funcționează democrația din prezent. În ciuda dezamăgirilor prezentului și a dificultăților economice
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
câștigate în 1989 cântăresc mai mult decât ineficiența și restricțiile economice. Rezultatele cercetării noastre nu sunt diferite nici de cele la care ajung și alți cercetători români. Folosind datele unei cercetări comparate la nivelul Europei Centrale și de Est, I. Mărginean, I. Precupețu și M. Precupețu (2004) arată că în România sprijinul pentru democrație este explicat tocmai de evaluările negative ale regimului comunist, alături de speranțele pentru îmbunătățirea modului în care funcționează democrația din prezent. În ciuda dezamăgirilor prezentului și a dificultăților economice
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
din regimul trecut. Acest tip de sursă pare să fie un promotor important al suportului difuz pentru democrație (o orientare afectivă generală pentru democrație văzută ca un ideal, n. n.) și acționează ca un stimulent continuu pentru valorile și convingerile oamenilor" (Mărginean, I. Precupețu și M. Precupețu, 2004: 53). Prin comparație cu România, situația este un asemănătoare în Bulgaria. Respingerea alternativelor nedemocratice este însă aici oarecum mai puternic legată de încrederea socială, dar ceea ce contează sunt și aici capitalul uman, anume educația
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
on Members: Associations as Schools of Democracy? Lucrare prezentată la European Consortium for Political Research Joint Sessions of Workshops, Granada. Mayer, Nonna (2000). Les conséquences politiques du capital social: le cas français. Revue Internationale de Politique Comparée 10(3): 381-395. Mărginean, Ioan (1999). Suportul social pentru democrație. Sociologie Românească 2: 3-18. Mărginean, Ioan, Precupețu, Iuliana și Marius Precupețu (2001). România în cadrul celui de-al treilea val al democratizării. Sociologie Românească 1-4: 20-34. Mărginean, Ioan, Precupețu, Iuliana și Marius Precupețu (2004). Surse
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
Consortium for Political Research Joint Sessions of Workshops, Granada. Mayer, Nonna (2000). Les conséquences politiques du capital social: le cas français. Revue Internationale de Politique Comparée 10(3): 381-395. Mărginean, Ioan (1999). Suportul social pentru democrație. Sociologie Românească 2: 3-18. Mărginean, Ioan, Precupețu, Iuliana și Marius Precupețu (2001). România în cadrul celui de-al treilea val al democratizării. Sociologie Românească 1-4: 20-34. Mărginean, Ioan, Precupețu, Iuliana și Marius Precupețu (2004). Surse ale suportului politic pentru democrație în țările postcomuniste. Sociologie Românească II
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
Revue Internationale de Politique Comparée 10(3): 381-395. Mărginean, Ioan (1999). Suportul social pentru democrație. Sociologie Românească 2: 3-18. Mărginean, Ioan, Precupețu, Iuliana și Marius Precupețu (2001). România în cadrul celui de-al treilea val al democratizării. Sociologie Românească 1-4: 20-34. Mărginean, Ioan, Precupețu, Iuliana și Marius Precupețu (2004). Surse ale suportului politic pentru democrație în țările postcomuniste. Sociologie Românească II(1): 41-78. Michels, Robert (1971). Les partis politiques. Essai sur les tendances oligarchiques des démocraties, Paris: Flammarion. Mishler, William și Richard
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
România”, în Combaterea discriminării. Eficiența inițiativelor guvernamentale și neguvernamentale, Academia Cațavencu și FSD, 2005. UNDP, Un deceniu de tranziție în România. Raportul național al dezvoltării umane România 2001-2002, www.undp.ro, secțiunea „Publications”. Vlăsceanu, Lazăr (coord.); Neculau, Adrian ; Miroiu, Adrian ; Mărginean, Ioan ; Potolea, Dan, școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu. Studiu de impact, vol. I, II, Editura Polirom, Iași, 2002. Voicu, Mălina, http://www.iccv.ro/romana/dictionar/malina/malina stereo.htm. Yzerbyt, Vincent Y.; Rocher, Steve
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
că adopția a decurs mai ușor decât s-au așteptat, 28% au declarat că această experiență a decurs conform așteptărilor și 31% consideră că adopția a presupus mai multe dificultăți decât s-au așteptat. Într-un studiu ulterior coordonat de Mărginean și Cojocaru 84 pe un alt eșantion format tot din familii care au adoptat prin intermediul Fundației Holt International, arătau că nu au existat solicitări de desfacere a adopției. 28% dintre părinții adoptatori au indicat dificultăți de-a lungul derulării procedurilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
90% (cupluri heterosexuale 88%, cupluri homosexuale 2%) Necăsătoriți 10% Halifax, și Villeneuve-Gokalp, 2005 1857 familii adoptatoare din Franța, date culese în 2002 Căsătoriți 93,2% Necăsătoriți 6,8% Groza, 1999 68 de familii adoptatoare din România Căsătoriți 94% Necăsătoriți 6% Mărginean, Cojocaru și Furman, 2006 50 familii adoptatoare din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002 Căsătoriți 84% Necăsătoriți 16% Oficiul Român pentru Adopții, 2007 304 familii adoptatoare din România Căsătoriți 90,13% Necăsătoriți 9,87% O
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mamele biologice este de 26,7 de ani, iar pentru tații biologici este de 29,1 ani, în momentul nașterii copilului. Caracteristici de vârstă similare pentru părinții adoptatori sunt identificate și în statisticile Franței și ale Australiei. Studiul realizat de Mărginean, Cojocaru și Furman 97, indică faptul că părinții adoptatori din România sunt mai tineri decât părinții din alte țări. Datele au fost culese în 2002 și arată că majoritatea părinților adoptatori din România, care au adoptat prin Holt, au vârstă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la prima naștere a mamelor biologice din SUA pentru 1999 era de 24,7 ani (conform National Vital Statistics System) Vârsta medie la prima naștere a mamelor biologice din România, pentru 1999, era de 23,5 ani (conform statisticilor INSSE) Mărginean, Cojocaru și Furman, 2006 50 de părinți adoptatori din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002 Vârsta medie pentru părinții adoptatori 39 ani, mai exact, pe categorii de vârstă: 46% au 35 de ani 36% au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
108. Din punct de vedere economic studiile arată că familiile adoptive au un standard de viața peste medie 109. Această constatare este valabilă și pentru părinții adoptatori români așa cum s-a arătat în studiile realizate până în prezent. Studiul realizat de Mărginean, Cojocaru și Furman 110 asupra familiilor care au adoptat prin intermediul Fundației Holt arată că media venitului lunar al acestor familii este de 247,15$, respectiv 78,46$ pentru fiecare membru al familie, în timp ce salariul mediu în România era pentru acea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]