18,914 matches
-
exprimare, strălucirea, vitalitatea, bogăția și diversitatea ei, au celebrat-o în creațiile lor. Vasile Alecsandri spunea că limba noastră este: „tezaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute”. Poetul Nichita Stănescu mărturisea: „Patria mea e limba română", iar harul poporului nostru a scos la lumină multe proverbe și zicători pline de învățăminte din bătrâni. La loc de cinste stă făuritorul limbii române moderne, genialul nostru poet național, Mihai Eminescu, al cărui grai
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
Tablouri de album care merge-n picaj, din turnul Colței la obezile căruțelor cu cai, scuturînd pe note retro bulevardul. Un oraș frenetic, care nu are anotimp, altul decît o primăvară amestecată, sucită, în care cad culori și muzici neasortate, mărturisind, pe multe limbi, același lucru: viața. Cosmosuri scofîlcite într-un careu de blocuri au, slobozite de flerul unui poet, mersul lor înalt: "Și sufletul meu aprinse o țigare, la focul luceafărului scăpărat în bolți." O cabală pentru București, pentru plimbările
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
întâlnim undeva, neîndrăz nind să mă invit singur la dânsul acasă. - Nu, îmi răspunde, vin eu și vă iau cu mașina și mergem la Cazasu unde, în voie și în liniște, putem sta la taină. Unei asemenea surprinzătoare invitații, dar, mărturisesc, foarte plăcută pentru mine, de bunăseamă că nu puteam să-i răspund decât afirmativ. Nu știu de ce, chiar înainte de a stabili ora la care urma să plecăm spre Cazasu, pe dată mi-a venit ideea de a reciti, nu știu
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
auzului. Nicidecum prin miros, văz, gust sau pipăit. Decesul muzicii înseamnă trecerea de la sunet la non-sunet, de la vibrație la repaus. Muzica, aidoma zgomotelor, moare în tăcere. Numai că, în timp ce zgomotele cad în uitare, muzica urcă în amintire, ca și cum ne-ar mărturisi ceva din Edenul originar. Sfârșirea muzicii: o poveste care, după ce e rostită, atârnă de firul vieții, precum mărgăritarele, sumedenie de vise. Vise înaripate, înflăcărate. Muzica narează și atunci când e mută. Povestea despre melodie și ritm deapănă și în liniște. Oare
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
nici sâmbătă în zori, ci joi (ziua lui Jupiter), în momentul activităților de vârf ale săptămânii. Formal, s-a ieșit din modul ticăloșiei pesediste, pe miza psihologică a primelor patruzeci și opt de ore critice în care împricinatul ar fi mărturisit și laptele supt de la sânul mamei. Întâmplarea a făcut ca în seara acelei zile de joi să mă aflu, târziu, pe Aeroportul Otopeni. Am pus aglomerarea de polițiști înarmați până-n dinți pe seama apropiatului sommet al Francofoniei. La fel și grija
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
maturizarea indirectă a acestuia (ca în basmele noastre populare), este de natură impresionistă (pictural, vorbind). Numai că maestrul Sadoveanu, nu numai cel din Pădurea Petrișorului, ci și din alte scene de vânătoare ori de pescuit i-a fost model tutelar. Mărturisit direct, în scris (vezi ciclul Sadoveniene), dar și indirect, în alte creații labișiene. Ca să nu mai itinerăm, discuțiile, sfaturile date la cursurile Școlii de Literatură. 10. Am pornit micul meu excurs (cumva critic) despre minunata Opera Magna, la care Nicolae
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
călătorilor noștri, peripețiile lor, descoperirile, precum și cele lăuntrice, vibrațiile din apartamentul lui Mihail Afanasievici de pe strada Sadovaia 10, unde acesta a locuit la începutul anilor 1920, ulița veche a Arbatului, Patriarșie Prudî în zori, Mînăstirea Novodevicie și multe altele se mărturisesc în această carte. Am luat-o cu mine și am citit-o pe nerăsuflate. A fost ca un vis, scurt, ca o întoarcere luminoasă în timp și în mine, în pasiunile mele date de-o parte, în tihna izgonită a
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
pretindă că nu e treaba nimănui dacă ei au lucrat mână în mână cu acest agent al Iadului?! Ba chiar să fie declarați, acum, intangibili! Din câte știu eu, doar doi oameni ai Bisericii au avut îndrăzneala de a-și mărturisi, de bună voie, păcatele de a fi colaborat cu Securitatea: mitropolitul Banatului, Nicolae, și preotul timișorean, Eugen Jurca. Sunt, după judecata mea, singurii doi oameni liberi ai BOR, dintre cei înlănțuiți, mai mult sau mai puțin, de păcatul de moarte
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
și artistic prin care a trecut. Este prospețimea adresării, este natura permanent imaginativă a spiritului, este deschiderea cvasiinterogativă a ingenuității cea care susține actul acestei comunicării. Astfel am înțeles-o pe fiica sa, pe pianista Lena Vieru, atunci când mi-a mărturisit cât s-a considerat de privilegiată aflânu-se la căpătâiul părintelui său în ultimele săptămâni de viață ale acestuia. Același sentiment al bunăstării interioare, același sentiment al libertăți îl regăsești ascultându-l, spre exemplu, pe pianistul Andrei Vieru, fiul maestrului, atunci când
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
nihilism, din fascinație și din narcisism. Uneori e la mijloc orgoliul nelimitat că m-am născut pentru a spune lucruri care, altfel, ar rămâne pe veci închise în sine. E și bucuria ascunsă de a tăia arhitecturi ascunse în idee". Mărturisindu-și cu o ardoare adolescentină (provincia ne păstrează tineri, nu-i așa?) dorința de a-și dobândi o "conștiință radicală", Mircea A. Diaconu își pune demonia la treabă. "Provincial" mai mult sau mai puțin aparent, exegetul ce se vrea infernal
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
Oare de ce? Deși de-atâtea ori imperfect, cum aș fi meritat-o? îmi dau seama că cele câteva personaje care au format obiectul polemicilor mele mai insitente nu se bucură de-o foarte amplă simpatie. Nu mi-e jenă a mărturisi c-am primit destule mesaje epistolare ori telefonice din diverse părți ale țării ca și de peste hotare, cu sens aprobativ pentru opiniile mele. în consecință, n-am nici un indiciu că majoritatea confraților m-ar contesta, ci, dimpotrivă, suficiente elemente pentru
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
despre pensionarii acestei case, expresia pare ciudată: s-ar putea crede că a înnebunit din cauza poliției. Dar asta înseamnă numai că ministrul l-a arestat și l-a trimis în detenție aici. Nu este nebun. Domnul de Coulmiers ne-a mărturisit aceste lucruri punându-ne să jurăm că vom păstra secretul, părintelui Dumoustier și mie, în timp ce mergeam să inspectăm lucrările la "castelul femeilor". Am zis deja? De când am sosit, pe 22 septembrie 1797, ospiciul a fost în permanență un șantier. La
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
Gheorghe Grigurcu Ana Blandiana ni se mărturisește a fi ceea ce s-ar numi o posedată a scrisului. Departe de a fi o delectare, o preocupare aleatorie, ceva ce ar putea figura dar la fel de bine ar putea lipsi din traiectul d-sale biografic, scrisul are pentru poetă forța
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
locuiește în tine atât de adânc și vorbește atât de rar, încât nu știi niciodată dacă mai este acolo și întreaga ta viață nu e, de fapt, decât o zbatere pentru a te convinge că mai este acolo - ți-a mărturisit că tocmai în acest scop ai fost adus în lume: să scrii". S-ar zice că e o împlinire a vieții, un finish triumfător al ei. Dar nu e deloc așa. Creația se află la antipodul existenței ca atare, manifestându
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
unor viziuni "cutremurătoare", drojdie a unei subiectivități legate de un real vulnerabil, viziuni cu un subtext anticolectivist. Demonia lumii însuflețește o demonie personală a creatorului. Să ne întoarcem la năzuința spre izolare a poetei, percepută ca o vocație: "toată viața, mărturisește d-sa, nu mi-am dorit decât să fiu singură. Nu știu un alt lucru pe care să fi încercat să-l construiesc cu mai multe eforturi și cu mai firave rezultate. De foarte devreme am descoperit diferența dintre a
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
un observator al producției noi de carte. Călinescu se leapădă de această idee. Tocmai cînd se pregătea să reia, în Națiunea din 1947, cronica, după ce susținuse rubrici asemănătoare mai ales în Viața literară și în Adevărul literar și artistic, Călinescu mărturisește: "N-am scris cronică literară, altădată, decît prin accident". Lucrurile nu stau deloc așa. E drept, cu intermitențe, pe cînd avea în șantier una ori alta din marile sale cărți, Călinescu a publicat cronici toată viața. între Cronicile optimistului, destule
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
dependență de ,hrana vizuală" oferită de televizor. Iar cele mai frecvente și mai de succes feluri de mâncare servite de liniile de autoservire ale televiziunilor de la noi ar fi următoarele: filme inepte, talk-show-uri politice, emisiuni de divertisment tembele. Eu unul, mărturisesc, sunt un consumator al emisiunilor de actualități și de comentarii politice. Spectacolele de divertisment tembele (cu cât sunt mai tembele, cu atât aduc o audiență mai mare, până la pragul fulminant) mi se par cu totul indigeste. Sunt amator declarat de
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
să ne rupă de trecutul comunist, nu pot fi trecute sub tăcere nici de cei mai acerbi contestatari. Și totuși, în clipa de față, în ochii publicului din România, Mona Muscă trece drept un personaj respingător, care nu și-a mărturisit păcatul, în timp ce Adrian Năstase a renăscut în chip de "angel radios". Ba, te pomenești, c-ar trebui să ne simțim culpabili că ani de zile l-am suspectat de cele mai mari rele de pe pământ... E o logică perversă, vizibilă
Tandemul securist-turnător by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10341_a_11666]
-
ignorat "studiul" (id est opera filosofică) "poetului de la Cluj", Zenovie Cârlugea scrie: "Că Tudor Arghezi va fi citit sau nu studiile Ťpoetului de la Clujť nu e lucru cert, sigur e, însă, faptul că, în 1929, după apariția Laudei somnului, Blaga mărturisea cu satisfacție că Arghezi însuși l-ar fi felicitat și îmbrățișat recitîndu-i din poezia Somn versurile: Ťîn somn sîngele meu ca un val/ se trage din mine/ înapoi în părințiť". Expresia dubitativă avem impresia că e aci de prisos, întrucît
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
unei cărți închinate operei lui Blaga, publicată în întregime abia în 1974, sub titlul Inițiere în poezia lui Lucian Blaga. (Melania Livadă, o doamnă pe care am cunoscut-o la o vîrstă înaintată, ființă de mare finețe și generozitate, îmi mărturisea că această corespondență e bucuria maximă a vieții sale. Oare unde se află acum filele ei nepublicate?) Avem a face aci cu o paralelă întemeiată pe criteriul stilistic al relației dintre întreg și parte, dintre constanță și accident, dintre gravitate
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
aflat că este câștigătorul concursului "George Enescu", ediția 2001, și că a concertat sub bagheta lui Cristian Mandeal la Ateneul Român. Am încercat, firește să descifrez argumentele obținerii Marelui premiu, precum și al Premiului special oferit de juriul pomenitului concurs bucureștean. Mărturisesc că mi-a fost destul de greu. în primul rând datorită opțiunilor repertoriale, Concertul în mi major pentru vioară și orchestră de J.S. Bach ori Trilul diavolului de Tartini nefiind veșminte pe care tânărul solist (născut în 1985 la Belgrad) să
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
savuroase, dar ne-am fi așteptat la ceva mai original. În fine, un interesant și binevenit interviu îi ia Marius Chivu lui Andrei Codrescu, scriitorul american de origine română. Întrebat dacă este la curent cu polemicile intelectualilor români, A.Codrescu mărturisește: "Am un apetit anormal pentru literatura voastră. Devorez revistele și cărțile pe care le primesc și citesc ziarele pe Internet. Polemicile au grade mai mari sau mai mici de importanță pentru mine. Nu prea știu cine sînt mulți dintre combatanți
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
nu va fi înțeles pe deplin, tocmai pentru că nu au trăit acea perioadă și e mult mai complicat. Trăim cu toții într-o permanentă duplicitate, pentru că unei bune părți a României îi pare rău după societatea comunistă din trecut". Actorul a mărturisit că societatea comunistă l-a marcat în diferite feluri. "În primul rând, lipsa tatălui meu de acasă și, implicit, a întregii familii pentru că am fost singurul care nu am facut închisoare. Prima mea întâlnire cu Securitatea a fost la vârsta
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de perspectivă" - a fost pusă, până acum, pe volume de science-fiction (critice și prozastice), pe remarcabila carte-confesiune Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a (2003) și pe destul de multe file publicistice, scrise și cu scopul (mărturisit acum) de a obține o creștere a vizibilității. Fără a fi chiar "un scriitor strălucit, ce va marca o epocă", așa cum îl vede Mircea Iorgulescu într-un puseu de entuziasm, Radu Pavel Gheo este unul dintre numele sonore ale ultimei
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
în îngrijirea lui Teodor Vârgolici, a fost, într-adevăr o revelație și a schimbat apreciabil receptarea și locul scriitorului. Altfel însă inerția de a-i reduce opera esențială la primele povestiri a fost multă vreme destul de puternică și de eficientă. Mărturisesc că adoptasem și eu tacit acest principiu critic răspândit în comportamentul public al cititorilor, obișnuiți sau profesioniști: un scriitor contează numai prin capodoperele lui, restul operei este neglijabil, un simplu balast, posibil a fi trecut într-un fond pasiv, rareori
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]