643,422 matches
-
Domnului”. (Viața Sfântului Macarie Egipteanul - Epistola Sfântului Macarie Egipteanul, în PSB, vol. 34, p. 83) Martiriul pentru Hristos este desfătare, odihnă și arvună a comorilor cerești „Căci pentru creștinul care a înaintat prin bună viețuire și prin darul Duhului la măsura vârstei duhovnicești a harului dat lui, e o slavă și o desfătare și o bucurie mai mare decât orice plăcere să fie urât pentru Hristos, să fie prigonit pentru El, să rabde orice ocară și rușine pentru credința în Dumnezeu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
iubesc pe Dumnezeu toate li se lucrează spre bine>>; și despre răbdare..., 3, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 96-97) Martirii refuzul lor de a fi numiți „martiri” „Acești martiri au devenit în cea mai mare măsură următorii și imitatorii lui Hristos, Cel care fiind în chipul lui Dumnezeu, nu răpire a socotit a fi întocmai cu El (Filip. 2, 6), dar, deși se aflau în așa de mare slavă, mărturisind (că sunt creștini) nu o dată, nici
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mărturisi pe El? Dacă atât a iubit pe cei ce-L urau și fugeau de El, încât a murit pentru ei, cu ce dragoste, cu ce cinste nu va primi pe cei ce L-au iubit în cea mai mare măsură? Că dragoste mai mare decât aceasta, ca cineva să-și pună sufletul său pentru prietenii lui, nimeni nu are (In. 15, 13). Atleții de la luptele din stadion luptă, înving, sunt strigați și încununați în același stadion; cu atleții credinței nu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a sufletului și sărutându-le, să primim vindecarea deplină și a neputințelor sufletești și a celor trupești. Căci dacă venim cu credință, fie de avem vreo patimă sufletească, fie trupească, ne întoarcem înapoi, după ce-am primit o vindecare pe măsură. În cazul pătimirilor trupești, adesea, poate că ne ducem departe ca să dăm de vreun medic și cheltuim bani și născocim multe altele care ar putea să-l convingă săși pună în joc toată știința și să ne găsească alinare suferinței
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și vremea însăși îi dă lui dreptul la un adaos nu mic de cununi, precum, de pildă, că a pătimit toate acestea mai înainte de lege, mai înainte de har, iar relele ce căzuseră asupra lui de năprasnă, și cu asupra de măsură chiar, s-au prelungit vreme îndelungată, deși fieștecare din acele rele era prin sine însăși de nesuferit, și ceea ce se părea mai de suferit din toate acestea era pierderea averilor. Căci mulți au suferit răni, însă n-au putut suferi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ni împărtășește următoarele...ŤNeîncăperea localului însă făcea o greutate care ar fi putut îneca, chear la început, acest frumos proect în apele Bistriței, căci doritorii erau așa de numeroși și localul atât de îngust, încât au trebuit a lua o măsură cui să se dee întâimea întrărei. Dar Bakauenii nu debatează mult nici se ruga ca Grecii la temniță, ii au încheet între dânșii o convenție de etichetă. Așadar neguțitorii avură astă dată întâimea, ii au deschis teatrul și se folosiră
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
război. Înșelătoare bănuială, cînd ochii mi se opresc pe Sonatinele lui Cosașu, apărute undeva în toiul Supraviețuirilor, în '87, la Cartea Românească. O copertă simplă, aproape interbelică, alb - foaie, negru - text, cu discrete înfloriri căprui (sic!). Un subtitlu în trei măsuri, Portrete, schițe, tragedii, căruia cine nu i-ar recunoaște cheia, și, imediat, un lanț al slăbiciunilor, în dedicație: "ŤDomnului Scărlătescuť, cum era numit Domenico Scarlatti, de către cel care a dat unui volum de proză românească mozartianul titlu: ŤMomente, schițe, amintiriť
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
delegații de compozitori sovietici, spre stupoarea unei asistențe din elita de atunci, instituționalizată, a compozitorilor de la noi, un vârstnic muzician sosit de la Moscova a emis un veritabil statement menționând că nivelul, calitatea vieții muzicale a unei colectivități, depinde în importantă măsură de numărul cvartetelor de coarde ce activează în spațiul muzical artistic dat. Intuiam acest lucru. în adevăr, și astăzi ca și ieri, în cele câteva mari orchestre ale lumii, la Viena, la Paris, la München, Londra sau la New York, activează
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
în secolul trecut - cel mai important tezaur al valorilor de acest fel. în mod similar, prezent pentru prima oară la București, Ansamblul "Raro", din Germania, s-a bucurat și acesta de o excelentă promoție publică. Iar publicul a răspuns pe măsură. A fost un prim moment al unui proiect amplu, aflat în desfășurare, proiect ce continuă în toamna acestui an. "Sonoro" este numele mai puțin inspirat al acestuia. Căci în spatele denominației fizice a fenomenului, valorile muzicale camerale promovate etalează consistențe spirituale
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
pe care începusem să le frecventez. Vocea "Gelu Ionescu" îmi sugera mereu un intelectual egal cu sine, auster, sobru, mereu foarte bine informat, dar străin de orice entuziasm sau formă de efuziune. Un gentleman înzestrat cu spirit critic, care știe măsura exactă a lucrurilor, și nu se ferește să-și facă auzit punctul de vedere atunci când este cazul. Covorul cu scorpioni este o carte mozaic, compusă din douăsprezece fragmente memorialistice definitorii pentru a marca personalitatea intelectuală a lui Gelu Ionescu. Ele
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
ieșire din biografie, ca modalitate a unei poetici compensatoare. Rimbaldian, poetul nostru dorește cu ardoare a se identifica printr-un "altul". La un moment dat, acest "altul" este mopete (un "erou liric" formal diferit de autor, deși coincident în bună măsură cu canonul sensibil și comportamental al acestuia, spre deosebire de Plume al lui Henri Michaux), prin care încearcă a se dedubla, deci a-și abandona sinele. E o extrovertire relevantă. O alienare delectant-amară, în cadrul căreia epicul (mod general, expiator) alină liricul (mod
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
la handbal sau la volei, deoarece terenul este mult mai mare și, în plus, manipularea mingii cu piciorul este mai puțin precisă decât cu mâinile. Putem deci considera că la fotbal teatralitatea mingii este maximă. Simbolismul mingii este în mare măsură cel al sferei, care din cele mai vechi timpuri a exprimat perfecțiunea. Nu există pe suprafața sferei locuri privilegiate sau defavorizate; simetria și omogenitatea sunt totale. Mingea se oferă fiecărui jucător cu aceeași dărnicie, se lasă posedată de oricine, fără
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
plachete, antologii personale într-un ritm susținut, fără legătură cu cel creativ. O carte merită publicată atunci când în sertarul autorului s-au strâns destule file manuscrise apte să-l exprime; sau când viziunea lui s-a schimbat într-o anumită măsură; ori când o nouă tematică și problematica implicată impun configurări lirice distincte. Cu urechea surdă la scârțâitul versurilor sale, cu simțul critic atrofiat până la dispariție, autorul nostru își construiește Opera și se urcă pe un soclu imaginar, înconjurându-se de
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
drepți/ lumânări până-n cer/ având frunzele-n formă de inimi/ în fibrilație..." (Împădurire). Dacă aici câte un cuvânt e plasat anapoda, tulburând platitudinea strofei în felul toporului aruncat în apă, în alte contexte se înșiră versuri înmărmuritoare, care dau întreaga măsură a non-talentului autoarei: "Memoria atârnă stupi/ Înghesuiți, de cumințenii" (Lana); În delicate golfuri îmi adună/ Avântul răsuflării" (Douăzeci și trei); Ea e cea care știe s-aștepte,/ Pardosind cu brânduși încăperea"; "Ca-ntr-un ogor roditor el și-a pus
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
mari pierzând tocmai pentru că n-au ținut cont de prea banalul adevăr. Ce n-au înțeles antrenori de frunte, a înțeles, însă, ministrul Hărdău. Prins și răsprins în off-side, boss-ul învățământului românesc amenință cu groaznice represalii: că va lua măsuri împotriva profesorilor, că va desface contracte de muncă celor care nu vor corecta corect la bacalaureat și alte palavre, care de care mai comice. Adevărul e că problemele învățământului nu-l depășesc doar pe Hărdău. Europa însăși contemplă neputincioasă starea
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
că, la ora prînzului, nu i-a găsit acolo decît pe director, pe Andrei Cornea și pe turcologul Renata Tatomir, iar "de muncit, nu se muncea" (ce înseamnă în capul bietului ziarist munca unui cercetător din domenii umanistice dă exact măsura competenței lui în temă). l Abia citind ADEV|RUL LITERAR & ARTISTIC de sîmbătă 15 iulie s-a lămurit Cronicarul de unde i s-ar trage ziaristului vehemența demolatoare și a fost mulțumit că lucrurile sînt puse la punct de oameni care
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
al Universității București... Desigur, tînărul jurnalist nu are habar despre împletirea inseparabilă dintre cercetare și învățămînt, situîndu-se pe o poziție jenantă. Dar întreg fondul problemei este zugrăvit aiurea, părtinitor (prin prisma unilaterală a unei insistente reclamante)". Și alți specialiști în măsură să judece situația de la I.S.O. răspund subiectivelor acuze, pe o pagină întreagă, și ne conving că miza articolului din Ev. Z. e necurată. Recapitulare necesară Cu prilejul centenarului, Via}a Româneasc| publică de mai multe numere un "Documentar" (autor
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
mai contează cît de recentă). Spune-mi ce e poesia: muzică bătută la mașină. Levantul e un ținut muzical, unde poeții se știu după cum sună. Ai zice (uf, glosarele...) că granițele Halucinariei le taie cuvintele. Nu, vîrstele poeziei le desparte măsura. Așadar, vive le son... Cît despre canon, e evergreen ca o poveste. Ceva ce să citești cu plăcere. Și alte plăceri postmoderne, în vremea cînd nu mai sînt așa de noi. De pildă, teoria rolurilor inversate. Cititorii consumă ficțiune, dar
Estimp by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10450_a_11775]
-
în Vest, i-am putea opri definitiv aici. Nu e o soluție, ci doar un paleativ. Am avut refugiați greci, copii coreeni, dar pe atunci nevoile erau altele. Samoiezi, somalezi, tamuli și neneți ne-ar putea împrospăta într-o oarecare măsură... Slaba finanțare a sistemului de asistență socială, reapariția unor maladii sociale, contribuie, la rândul lor, dimpreună cu expansiunea drogurilor, la rărirea rândurilor și cum nu sunt indicii că o creștere a PIB-ului de 7-8% în următorul deceniu va aduce
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
Gheorghe Istrate Poezia lui Petre Stoica își are începuturile înaintea șaizeciștilor cu care a mers apoi într-un paralelism temporal, cu toate că în mare măsură divergentă în substanță. Pe cînd nu existau încă nici Nichita, nici Hagiu, nici Ion Gheorghe, nici Cezar Baltag, nici Sorescu, nici Ioan Alexandru, poetul a înfipt un fanion al modernismului într-un peisaj liric dezolant în care doar congenerii de la
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
retragerea din Irak" arată în ce măsură jocurile din interior pot să primejduiască serioase construcții politice edificate în ani și ani de eforturi. Jurnaliști inconștienți s-au arătat dezamăgiți că "foloasele" așteptate pe urma participării la operațiunile din Irak nu sunt pe măsura lăcomiei lor. Cu alte cuvinte, principalul motiv al prezenței românești în deșertul Asiei ar fi estorcarea de fonduri de la cei care asigură reconstrucția Irakului. Primitivă viziune, troglodită manieră de gândire! România se află în punctele fierbinți ale lumii pentru că e
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
al indiferenței noastre. Iar nevoia de a-ți răscumpăra întîrzierea ține exclusiv de gîndul că, nesemnalîndu-le atunci cînd trebuia, ai greșit de două ori: mai întîi față de autorii lor, a căror muncă se vede astfel văduvită de un ecou pe măsură, iar în al doilea rînd față de publicul lor, adică față de acei cititori cărora asemenea cărți le-ar fi prins bine dacă ar fi știut că ele există. În fața Dicționarului de termeni filosofici ai lui Constantin Noica încerci simultan un amestec
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
pentru a explica un termen noician cere un gest subiectiv de alegere a unor fragmente în dauna altora. Dicționarul de față nu face nici el excepție, el fiind un produs uman, deci implicit subiectiv, dar subiectiv în cea mai mică măsură, și asta pentru că, în afară de alegerea citatelor, autorii și-au reprimat înclinația de a interpreta pe cont propriu jargonul nicasian. Așa se face că autorii definesc termenii lui Noica folosindu-i propriile cuvinte și recurgînd cît mai mult posibil la citate
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
este în pragul celebrării celor șaizeci de ani) eul liric trăiește din plin angoasele unei vârste incerte. Nesiguranța este maximă, certitudinile tinereții se relativizează, condiția omului se revelează ca fiind una slabă, de pascaliană trestie aflată în bătaia vântului. Pe măsura trecerii timpului, întrebările se înmulțesc, revelațiile devin tot mai dureroase pentru că - nu-i așa? - bătrânețea, ca și moartea, este o chestiune care îi privește exclusiv pe ceilalți: "accelerează încetinind și pe zi ce trece mai/ insistent revenind/ ca de la înflăcăratele
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
eu?" În banalul existenței cotidiene zilele se scurg aparent identic, ai sentimentul că nimic nu s-a schimbat în viața ta, temperatura sufletească este aceeași, dar deteriorarea trupului sub acțiunea timpului este inevitabilă. Evoluția vieții unui om este contradictorie. Pe măsura înaintării în vârstă are tendința să se înalțe în plan spiritual, fiecare nouă experiență trăită și fiecare carte citită îi dau sentimentul îmbogățirii sufletești, iluzia că, prin voință și cunoaștere, poate deveni stăpânul absolut al propriului său destin. Pe de
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]