1,394 matches
-
și cerealele de pâine, care aparțin în totalitate omenirii. HERTA: Nimeni nu înțelege un pustiu. Pustiul este prietenul meu, pentru că a fost cândva un ținut normal. El face o excursie silită la voi, nu voi la el. Căci voi sunteți.... (Mătură cu piciorul o coastă, se așază la masa Frumoasei Perechi și bea din șampania lor) KARLI: Nu,nu... fii atentă... Așază coasta așa cum era înainte) CÂRCIUMAREASA: Nu vorbesc bucuroasă la sfârșitul vorbirii, pentru că sunt o cârciumăreasă. Dar un pustiu trebuie
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
căpițe de paie, în același scop, dar și pentru a feri bucatele de eventualii prădători, căci de ăștia au fost în toate timpurile. Fig. 3 Unelte și ustensile agricole: 1 - coasă; 2 - lopată; 3 - îmblăciu; 4 - traglă; 5 - furcoi; 6 - mătură pentru arie; 7 - jug; 8 - plug de lemn; 9 - tânjală. (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) După război, odată cu cooperativizarea agriculturii, lucratul pământului și culesul roadelor cu mijloace tradiționale au fost abandonate, constituind, în prezent doar amintiri pe care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cărbuni: unul de întâlnitură, altul de pocitură și al treilea de diochi. Când o vită sau un alt animal se lovea la ochi sau lăcrima prinzând pojghiță, trebuia descântat de „albeață”. Se folosea un fir de mălai tătărăsc, luat de la mătură și un fir de lână roșie. Se descânta trei duminici la rând, înainte de răsăritul soarelui. În timp ce se dădea cu firul de mălai tătărăsc și cu lâna roșie în jurul ochiului bolnav, se spunea descântecul astfel: „Mă sumecai, mă mânecai/ Duminică dimineața
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu firul de mălai tătărăsc și cu lâna roșie în jurul ochiului bolnav, se spunea descântecul astfel: „Mă sumecai, mă mânecai/ Duminică dimineața mă sculai/ Și mam dus la Lunaia/ Să-i deschid albeața/ Albeața prin deochi/ Albeața prin pocitură./ Cu mătura o mătur,/ Cu lopata o arunc,/ Cu lână roșie o șterg./ Ce stai Lunaie cu părul zburlit,/ Cu ochiul tulburat?/ Că la Ileana oi alerga/ Cu mătura te-oi mătura/ Cu lopata ți-o arunca/ Și Lunaia să rămâie/ Curată
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la Lunaia/ Să-i deschid albeața/ Albeața prin deochi/ Albeața prin pocitură./ Cu mătura o mătur,/ Cu lopata o arunc,/ Cu lână roșie o șterg./ Ce stai Lunaie cu părul zburlit,/ Cu ochiul tulburat?/ Că la Ileana oi alerga/ Cu mătura te-oi mătura/ Cu lopata ți-o arunca/ Și Lunaia să rămâie/ Curată și luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica Domnului ce te-o lăsat/ Ea cu gura te-o descânta/ Dumnezeu leac ți-a da’’. O altă variantă de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
te-o descânta/ Dumnezeu leac ți-a da’’. O altă variantă de descântec de „deochi” a fost culeasă de la Maria Puiu din Tarnița, fiind folositoare atât la oameni, cât și la animale. Pentru acest descântec, ea întrebuința un pai de mătură de la biserică, un ban de argint, un fir de busuioc și unul de lână roșie. În timp ce plimba banul în jurul ochiului bolnav, firele de lână și de busuioc, ea spunea astfel: „O plecat nouă fete surori/ În straie bini păstrati/ Cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și unul de lână roșie. În timp ce plimba banul în jurul ochiului bolnav, firele de lână și de busuioc, ea spunea astfel: „O plecat nouă fete surori/ În straie bini păstrati/ Cu mânecili suflecate/ Cu nouă săpi/ Cu nouă lopeți/ Cu nouă mături./ Nimeni nu le-o văzut/ Nimeni nu le-o auzit/ Numai Maica Domnului/ Din înaltul cerului/ Le-o auzit și le-o întrebat:/ Unde ați plecat voi, nouă fete surori/ În strai bini păstrati/ Cu mânecili suflecati/ Cu nouă săpi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Nimeni nu le-o auzit/ Numai Maica Domnului/ Din înaltul cerului/ Le-o auzit și le-o întrebat:/ Unde ați plecat voi, nouă fete surori/ În strai bini păstrati/ Cu mânecili suflecati/ Cu nouă săpi/ Cu nouă lopeți/ Cu nouă mături?/ La fântâna lui Iordan/ Cu săpile s-o săpăm/ Cu lopețile s-o rânim/ Cu măturile s-o măturăm./ Nu vă duceți la fântâna lui Iordan/ Vă duceți la Marțolea/ Să-i săp s-o măturați/ Marțolea să rămână curată
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o întrebat:/ Unde ați plecat voi, nouă fete surori/ În strai bini păstrati/ Cu mânecili suflecati/ Cu nouă săpi/ Cu nouă lopeți/ Cu nouă mături?/ La fântâna lui Iordan/ Cu săpile s-o săpăm/ Cu lopețile s-o rânim/ Cu măturile s-o măturăm./ Nu vă duceți la fântâna lui Iordan/ Vă duceți la Marțolea/ Să-i săp s-o măturați/ Marțolea să rămână curată și luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica sa din cer ce a lăsat ați albeața de pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la Marțolea/ Să-i săp s-o măturați/ Marțolea să rămână curată și luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica sa din cer ce a lăsat ați albeața de pe ochi/ Cu săpile s-o săpați/ Cu lopețile s-o râniți/ Cu măturile’’. Când cineva avea dureri de cap, se ducea la Ioan Guțu care descânta de „deochi”. Acesta, frecând ușor cu mâinile pe frunte spre tâmple, spunea descântecul următor: „La cea tufă de urzică/ Șăde-o fată despletită/ Cu-n ochi de apă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Pentru acest descântec ea folosea următoarele: untură de porc, ceapă, cheatră vânătă, pucioasă și un vârf de ac de cusut. Toate acestea se strâng într-o legătură, se pun în fundul casei, jos. Persoana care descânta, în pielea goală, da cu mătura legătura afară, zicând: „Luni dimineața mă sculai/ Mâna pe mătură pusei/ Să scot afară râia de la Vasile/ Afară s-o dau,/ Vântul s-o bată,/ Gerul s-o usuce,/ Câinii s- o latre/ Cu untură de porc s-o ung
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cheatră vânătă, pucioasă și un vârf de ac de cusut. Toate acestea se strâng într-o legătură, se pun în fundul casei, jos. Persoana care descânta, în pielea goală, da cu mătura legătura afară, zicând: „Luni dimineața mă sculai/ Mâna pe mătură pusei/ Să scot afară râia de la Vasile/ Afară s-o dau,/ Vântul s-o bată,/ Gerul s-o usuce,/ Câinii s- o latre/ Cu untură de porc s-o ung/ Cu cheatră s- onchetresc/ Cu pucioasă s-o-mpuțesc/ Cu ceapă o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
-Brâncă). era practicat de către Ileana Ciobanu din Dealul Perjului. Simptomele orbalțului 1 erau: durere la un picior sau la o mână care se manifesta cu usturime, fără a avea vreo bubă. Pentru descânt se folosește un cuțit înfipt într-o mătură, spunând: „Orbaltul și ceasul rău/ Din creierii capului/ Din fața obrazului/ Din vederile ochilor/ Din auzul urechilor/ Din rădăcina măselilor,/ Din viețile dinților,/ Din inimă, de sub inimă,/ De la baierile inimii/ Din rânză și osânză,/ Din chele și sub chele/ Dintr-o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
obrazului/ Din vederile ochilor/ Din auzul urechilor/ Din rădăcina măselilor,/ Din viețile dinților,/ Din inimă, de sub inimă,/ De la baierile inimii/ Din rânză și osânză,/ Din chele și sub chele/ Dintr-o mie de ciocănele/ Cu cuțitul le-oi tăia/ Cu mătura le-oi mătura,/ Cu căița le-oi măsura/ Peste nouă mări negre le-oi arunca./ Acolo să cheie, să răscheie,/ Ca spuma de mare,/ Ca roua de soare/ Să rămână Ionel curat, luminat/ Ca soarele când răsare,/ Ca busuiocul în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
m-aș căina/ Că m-a-ntâlnit Sanca cu Săncoiu/ Leul cu leoaica,/ Dracul cu drăcoaica,/ Tricolici cu tricolicioaica / Sângele mi-o băut,/ Carnea mi-o moșfocat,/ Măduva la ciolane o mâncat./ Aleargă fuga la Artimia/ Cu sâneală te-ai sânili,/ Cu mătura te-ai mătura,/ Cu acu’ te-ai înțepa/ Și-n mare le- oi da/ Și acolo o să cheie, să răscheie/ Ca spuma de mare,/ Ca roua de soare./ Să rămână o Mariță curată, luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca maică-sa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
trebuie descântați. Simptomele acestei boli erau dureri de cap și tresăriri prin somn. Toate acestea provin din spaimă, frică sau amenințări. Pentru acest descântec, Catinca Tofan folosea următoarele ingrediente: vin roșu, tămâie,un ghici (bici) de găsit, un pai de la mătură, fire de cănepă, trei bucăți de tămâie, cu care descânta astfel: „Plecatu Niculina pi cali, pi cărari,/ Grasă și frumoasă./ La jumătate di cali,/ Se întâlni cu Moș Roș/ Cu cojocu-ntors pi dos ,/ Cu ochiul cât un ghiol di mari
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Balanță și 4ș Scorpion. Marte este retrograd la 1 ianuarie 1993, la 20ș Rac (retrogradarea a Început pe 29 noiembrie 1992). Își reia mersul direct pe 16 februarie la 8ș Rac, iar apoi străbate Leul, Fecioara, Balanța și Scorpionul. Marte „mătură” așadar cel de-al doilea și cel de-al treilea decan al Racului Între Începutul lui octombrie 1992 și sfârșitul lui aprilie 1993. În tema Charlottei, acest lucru se traduce În mod esențial printr-un tranzit peste conjuncția natală Venus-Jupiter
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
de nalbă de grădină, coji de nuci uscate, odolean, ovăz, pătlagină, sunătoare, mătase de porumb fiartă cu tot cu boabe și spice, de mușețel, flori și păstăi de salcâm, flori de soc, sulfină, flori de trandafir sălbatic, urzică, lăstari de zmeură, de mături de gradină. Ceai de tărâțe de grău amestecat cu miere de albine, lapte fiert cu grăsime de gâscă, țuică fierbinte cu zahăr, zeamă de pere fierte, ceai de roșcove cu stafide și cu smochine. Ceai de iederă, de limba vecinei
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu sevă de nuc pusă În spirt sau ulei; cu gaz În care s-au macerat frunze de oleandru; cu benzină În care s-au plămădit rădăcini de mătrăgună. Băi cu fierturi de mărul lupului (iarba fiarelor), slăbănog, lingura vântului, mătura vântului, de boz cu tărâțe de grâu, cu flori de fân, cu sare, cu usuc din lână de oaie, cu zer de oaie, cu frunze de nuc, de curpen de mare, cu muguri și/sau conuri de brad, pin sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
miere de albine, rachiu, untdelemn, tămâie, piper negru, făină de grâu, sfeclă și ridichi. TRATAREA BOLILOR DE NERVI (nebunie etc) Ceaiuri din planta sică, cunoscută și sub numele de garofiță de mare, limba boului, limba peștelui sau cu ceai de mătură de grădină (frunze și flori), de mai multe ori pe zi, În loc de apă. Contra speriatului (tulburare psihică de ordin emotiv), se pune buruiană de speriat pe cărbuni aprinși și se așează bolnavul cu pieptul dezvelit deasupra, astfel ca fumul să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Vaslui și UNISON Radio, Valentin Silvestru nu putea lipsi ca invitat special, moderator sau actant pe scenă sau pe micul nostru ecran. Pe noi ne privea cu condescendență pentru sărăcia "tehnică" din care scoteam efecte culturale: "și din coadă de mătură faci televiziune...". Mi-a dăruit mai multe cărți cu autograful său, de regulă datat, știind că nu e veșnic ! Mi-a dăruit din prietenia sa cu care m-a menajat și când eram subiect de schiță umoristică. Timpul îmi tot
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
coș; -fiecare exercițiu are un loc specific pe raft; -oglindă este agățata la Înălțimea copiilor; -lângă oglindă este un coș conținând unelte pentru igienă personală—săpun, șervetele, perie de păr, pieptăn etc.; -materialele de curățenie sunt plasate la Îndemână copiilor—mătură, făraș, cârpe, găleată și burete. Metodă Montessori pune accentul pe „a Învăța să Înveți”. Un mediu pregătit oferă copilului mic posibilități nelimitate să experimenteze situați care ajută la autoînvățare. O clasă Montessori desfășoară: -activități din viața practică, care Învață copilul
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
radio vechi, la care dădeam drumul, ca să mai înviorez atmosfera. La un moment dat, la radio se transmitea aria Ducelui de Mantua din opera Rigoletto de Giuseppe Verdi. I-am văzut pe cei doi, cum au rămas proptiți în coada măturilor și au ascultat într-o tăcere deplină aria, până la sfârșit. După ultimele acorduri, în aer parcă plutea un aer mistic de înălțare sufletească, la care i-a dat glas Harpău-junior, ce aproape în șoaptă a zis: „Frumoasă melodie!". Spunea aceasta
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
statului. Ea nu trebuie să fluture năsucul, ci doar sânii prin fața bossului și pixul pe contractele grase pe care le semnează cu spor (pentru ea, bineînțeles). Ca orice vrăjitoare care se respectă, a descoperit și ea plăcerile zborului. Nu pe mătură, că nu cadrează cu ditamai ministrul cu fustă, fie ea chiar și vrăjitoare, ci cu avionul. Dacă se poate la clasa business sau în curse de tip charter, intern și internațional. Și uite așa Elena Udrea (că de ea este
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
invitat, din moment ce, în țara lui de baștină, nimeni nu are curajul să-i impună ceva. Și atunci de ce mă rog ar respecta regulile la Bruxelles, fie cât or fi ele de belgiene. Sosit cu avionul, nu cu diligența sau cu mătura vrăjitoarei, în capitala Belgiei, fiind vorba aia, președinte, a fost cazat la un hotel ales din timp unde, odată ajuns, cică iar a și dat-o pe-a cotrocenistul. Și-a exprimat morțiș dorința, ca unul dintre miniștrii care compuneau
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]