3,302 matches
-
stilul Ochiului magic - că este o imensă mitocănie, este opera unui publicist care și-a pierdut cumpătul și uzul rațiunii... Ar trebui, probabil, să mă opresc aici și să las cititorii revistei să judece, singuri, dacă acest stil brutal de mahala, autoritar și ultimativ ca limbajul unui birjar oborean, se potrivește sau nu într-o confruntare literară, cu tradiția intelectuală a unei reviste respectabile?!... Nu pot însă să închei răspunsul meu pentru că autorul ascuns sub anonimatul Ochiului magic, acru la inimă
OCHIUL MAGIC MINTE DE ÎNGHEAŢĂ APELE de EUGEN SIMION în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363034_a_364363]
-
solista a trăit în cele mai înalte cercuri boeme din ”Micu Paris”. Cântăreața avea un suflet altruist, atunci când întâlnea în calea sa tinere sărace, le dăruia cela mai luxoase și scumpe rochii pe care le avea. S-a născut în mahalaua Cărămidarilor din București și era cel de-al treilea copil al Anei Munteanu și a florarului Ion Coandă Tănase. Tatăl ei era foarte mândru de fata lui cu părul bălai și ochii verzi. Documentele amintesc că Maria Tănase trezea la
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
1994); Collected Papers, Vol. I, ÎI, III, București, Chișinău, Oradea (1996, 1997, 2000); Scrieri Defecte (proza scurtă), Craiova (1997); Distihuri Paradoxiste, Afinități (traduceri), Norresundby, Danemarca (1998); Întreabă-mă, să te-ntreb! (interviuri), Târgoviște (1999); Outer-Art (album de artă), Cântece de Mahala, În seven languages (poeme), Oradea, 2000; A Unifying Field În Logics. /Neutrosophy. Neutrosophic Probability, Neutrosophic Set, and Neutrosophic Logic, Rehoboth, SUA (2000). A editat, printre altele: Second Internațional Anthology on Paradoxism (cuprinzând 100 scriitori de pe glob), si Third Internațional Anthology
60 de ADRIANA ELENA RĂDUCAN în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363280_a_364609]
-
cer. Apoi au început să cadă bombele, la Cățelu’ , la Spitalul militar, la Scoala superioară de război, pe Panduri...Praporică ieșise în stradă, jucând și cântând : ,,La Cățelu, la Cățelu/ S-a-mbătat aseară Mielu...” Juca și cânta cum fac țiganii de mahala în mijlocul străzii pustii și eu priveam la el din ușa Primăriei și-l strigam : ,,Praporicăăă ! Măiii Praporicăăă !” Îmi venea să mai și râd de el cu moartea în spinare. Că-mi povestise cum se-mbătase el de bucurie că-și
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
care sunt fabricate exclusiv din materiale reciclate aruncate și găsite în groapă de gunoi. Instrumentele lor muzicale sunt realizate din cutii, butoaie, lemn de stejar vechi, oțel și obiecte de uz casnic, toate salvate din gropa de gunoi. Într-o mahala consumată de sărăcie, unde a căuta și comercializa gunoiul reprezintă o sursă de venit, există puține resurse sau speranțe pentru viitor. În această parte a lumii, o vioară este mai scumpă decât o casă, cum veți afla din documentarul oferit
ORCHESTRA RECICLATĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364175_a_365504]
-
nu cântă nimeni! Dacă dispare în norul modei un cântec de azi, nu-i nimic, renaște alt cântec, proaspăt, încărcat cu energia altui țipăt. Dar dacă se pierd cântecele lui Gică Petrescu, pierderea este ireparabilă. Odată cu dispariția ultimului lampagiu al mahalalelor a venit în locul său romanticul ce-a ținut felinarele bulevardelor și cârciumelor aprinse până la sfârșitul veacului. Era Gică Petrescu! El a rechemat atâtea iubiri, a trezit nostalgii, fiori, suspine, doruri de chef, uitarea din pahar, venită pe caii distracției! Ce
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
Cu alta cotrobăiai. Boarfo! Nu ți-am zis șucar Să bagi mâna-n buzunar? Cum putut-ai să te-nduri Să mă-nșeli și să mă furi? C-am spoit un an tingiri Pe la fețele subțiri, Și-am trăit prin mahala Doar cu praz și ciulama, Ca să-ți cumpăr ție, ție Rochie de cununie, Să-ți fac degetu-nflorat C-o piatră de matostat. Și tu, uite cum te țîi De cuvântul ăl dintâi! Bine, dragă, îți mersi!” Creația sa dramatică poate
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
general și este numit, pentru scurt timp, ministru de Război, apoi primește în subordine Comandamentul trupelor din garnizoana Capitalei și chiar conducerea Statului Major domnesc. Poetul Alexandru Macedonski, macedonean pe linie paterna, s-a născut la 14 martie 1854 în mahalaua Precupeții Noi din București și a murit la 24 noiembrie 1920. A fost un cunoscut poet, prozator, dramaturg, șef de cenaclu literar și publicist. Poezia lui Alexandru Macedonski se înscrie în mai multe curente literare, adeseori „mixate”: Parnasianism, Simbolism și
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
simt mulți români. Nu neapărat liberali. Speram să fie prima campanie electorală postdecembristă în care să nu se mai pună accentul pe votul contra cuiva, ci pe votul pentru calitățile unui candidat și programul său. Cu actuala concurență de tip mahala, Johannis, oricât de bine intenționat ar fi, nu are cum să ne scoată din mocirla politichiei românești în care ne-a scufundat în cei zece ani echipa comandantului Băsescu? Vezi intoxicarea întâlnirea Demisului cu Joahannis, care este derulată, obsedant, pe
TABLETA DE WEEKEND (76): ALINEREA LA START de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368371_a_369700]
-
de tip “ala bala portocala.” Bogăția și varietatea lexicului prilejuiește neașteptate treceri de la prețiozități intelectuale sau neologisme de ultimă oră ori sintagme în limbi străine, la cuvinte sau expresii ale graiului popular, ale vorbirii străzii sau chiar ale argoului de mahala. Chiar și atunci când insolitul asociațiilor pare doar non-sens, aceste poeme în adâncul lor, poartă idei, trimit la sensuri, adeseori esențiale. Rareori apare gratuitatea pură, arta pentru artă. Adeseori, poemele spun mai mult decât par să spună. Spuma e doar un
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
bani. Se plângea că nevasta lui muncește prea mult spre deosebire de multe altele”. Aici se vădește talentul de artist plastic al domnului Aberman, în subtilitatea, căldura și realismul cu care creionează și colorează frumusețea părinților, a familiei de evrei dintr-o mahala a unui târg moldovenesc din perioada interbelică. Mahalaua evreiască este și ea bine sugerată, cu moralitatea ei, cu psihologia oamenilor, cu tipurile de evrei care mai călcau pe delături. Toate acestea au un parfum de epocă inefabil, care vine desigur
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
mult spre deosebire de multe altele”. Aici se vădește talentul de artist plastic al domnului Aberman, în subtilitatea, căldura și realismul cu care creionează și colorează frumusețea părinților, a familiei de evrei dintr-o mahala a unui târg moldovenesc din perioada interbelică. Mahalaua evreiască este și ea bine sugerată, cu moralitatea ei, cu psihologia oamenilor, cu tipurile de evrei care mai călcau pe delături. Toate acestea au un parfum de epocă inefabil, care vine desigur din frumusețea sufletească a oamenilor... Frumoasă epocă, frumoase
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
familia... Chiar dacă este un păcătos, prin generozitatea lui, prin ideile lui, personajul acesta are o frumusețe deosebită în literatura română, în galeria de personaje a literaturii române. Se va căsători cu Sofia, fața curată a unei familii de evrei din mahala, el care călcase de multe ori pe delături, cu care se va înțelege bine, căci Sofia este o fată muncitoare și cuminte, ca și mama lui, care va avea tot tipul grijă de casă. Alterică, băiat isteț, foarte priceput la
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
DECORAȚIUNI FLORALE Autor: Ioan Adrian Trifan Publicat în: Ediția nr. 1731 din 27 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului DECORAȚIUNI FLORALE lui Charles Baudelaire Flori de câmp și flori de rău Răsărite prin anale, Cu droguri și cu trăscău Corespund prin mahalale. Porți de paradis și iad Se-nchid, se deschid în cale, Dar un glas stins se aude: Toate-s artificiale... Ioan-Adrian TRIFAN Referință Bibliografică: DECORAȚIUNI FLORALE / Ioan Adrian Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1731, Anul V, 27 septembrie
DECORAŢIUNI FLORALE de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367955_a_369284]
-
în societate. Elena Cuza a militat profund pentru educația femeilor și mai puțin pentru emanciparea politică a acestora. Astfel a reușit să își uluiască soțul și să o îndepărteze pe rivala sa, care s-a retras într-o casă din mahalaua Amzei. Deși jignită la propunerea de a înfia copiii domnitorului cu Maria Obrenovici, ea a acceptat, gestul întărind și mai mult căsnicia sa cu Al. Ioan Cuza. A devenit încetul cu încetul o mamă desăvârșită, deși nu putea avea copii
ELENA CUZA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366902_a_368231]
-
tramvai, ce venea de prin Târgul Cucului - evreiesc cândva - tramvai în care, cu un pic de atenție, puteai auzi (în gând ) cum Gică Petrescu îți cântă: „Du-mă-acasă măi tramvai,/ „Du-mă, du-mă, ce mai stai!/ Noaptea se lasă, prin mahala,/ Câinii latră a pustiu;/ Du-mă la căsuța mea,/ Cu portiță și cișmea”... Pe aici, prin Sărărie, trecea tramvaiul numărul „3” - gen „cutie de chibrituri”, care mergea domol și oprea unde nici nu te așteptai. Cineva spunea că, la o
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
că, la o astfel de oprire, vatmanul se adresase cândva, călătorilor: „Șinși minuti, vă rog, să iau numa o pîini și fuga sînt înapoi”... Sărăria, cu căsuțe mici de țară și ogrăzi mari, înverzite și-ngrijite. Bojdeuca lui Creangă, din Mahalaua Țicăului, de prin apropiere, amintind de vremurile de mai înainte, de marii scriitori ai neamului românesc, de sub un cer albastru și cinstit, precum simțirea a tot ce era curat și bun și frumos acolo. Nu c-aș fi eu un
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
în orice gânduri; Divinu-ți dar, e treapta alinării ... Principele BASARAB PETRU DEMETRIUS-CERCEL CAPITOLUL I Lăsând în urmă Codrii Vlăsiei, prin inima cărora duceau drumuri comerciale cu legătură spre multe orașe, o trăsură venea spre centrul citadelei acestei țări valahe, prin mahalalele murdare, peste care praful se așezase în toropeala zilei ca o pătură de lână groasă. Pe drumul râului care curgea leneș, purtând cu el mâlul ce-i întuneca apele, cei din trăsură puteau vedea sălciile, care umbreau malurile săpate în
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
sau arendași cu ambatic pe terenuri învoite de comunitate, casele se aflau înconjurate de grădini și de livezi cu pomi fructiferi. Gardurile, văruite în alb, despărțeau gospodăriile de străzile prăfuite în care, toamna și primăvara, bălțile formate de-a lungul mahalalelor strîngeau în mâlul lor broaștele, care orăcăiau liniștite sub cupola alburie a cerului ca sub un clopot uriaș de sticlă, iar vara, cînd soarele ardea cu putere, praful înecăcios se ridica deasupra capetelor oamenilor, în urma trăsurilor și a căruțelor cu
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
negustorilor. Împărțit pe grupuri de meserii, târgul înflorea văzând cu ochii. Ulița cea Mare era principalul vad comercial, unde negustorii își expuneau mărfurile pe tarabe proaspăt vopsite, împestrițând vederea. Prăvăliile lui Jupân Nica, ce își cumpărase nu demult case în mahalaua Sfântul Gheorghe, se puteau vedea înșirate de-a lungul uliței ca și cele ale lui Spiro Panu, negustor de pergament adus din Veneția. De dreapta uliței, spre Izvor, la o mică depărtare de Biserica Răzvan, se aflau depozitele negustorilor de
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
mărfuri. La altul, un negustor de șei își tot întorcea și răsucea mărfurile către cineva care le privea și le măsura suspicios, parcă neîncrezător în rezistența lor și în asigurările vânzătorului. Undeva, pe o moviliță de pământ, câteva fete ale mahalalei boceau un mic sicriu ce aveau să-l ascundă printre bozii crescuți fără lege, cu flori albe, a căror fructe negre sunt atât de mult prețuite de ciubotari. Ca să plângă, spărgeau cepe. Din ochii lor cădeau lacrimi peste omulețul făcut
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
sultan, așa cum George Castrioto Svinomed l-a înfruntat pe desfrânatul Padișah Ahmed al II lea, cuceritorul Constantinopolului. Dar încă mulți vor cădea urgiei acestuia până când națiunile Europei se vor uni împotriva semilunei. Am venit, atunci când a fost să vin, din Mahalaua Fanarului și ... drept să-ți spun, m-am atașat de acest popor. Se apropie de noi atât prin credință cât și prin tradițiile religioase. Cunosc istoria acestui neam. Pe Mihai, cel care a vrut să-i unească sub un singur
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
împărat și mama sa din cauză că dorea să împace și capra și varza. Cine era una și cine cealaltă nu are nici o importanță. Cert este că panarama nu se deosebea cu nimic de una pe care o puteam întâlni în orice mahala a imperiului, desigur nu cu haine așa de frumoase și nici cu spargerea unor capodopere din porțelanuri chinezești. Prima născută, o fetiță, a dus la acutizarea relațiilor interfamiliale, iar moartea ei la numai trei ani și la acuze de neglijență
GLORIOASA DOMNIE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367070_a_368399]
-
Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 168 din 17 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Omul acesta, ca o lumină, această enciclopedie vorbitoare- cum mărturisea unul dintre elevii săi -, născut la 23 martie 1847, într-o modestă căsuță din mahalaua Păcurari-Iași, într-o familie “împovărată cu șase copii,” una din cele mai strălucite figuri ale științei și geniului românesc, marele savant și istoric ALEXANDRU DIMITRIE XENOPOL, lăsa posterității o biobibliografie impresionantă: - istoric, filosof, estetician, literat, publicist, sociolog, pedagog, economist, om
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
l-am primit. În suflet îmi băgase o umbră de tristețe: „Cățel afurisit!... de-o rară frumusețe, Pe unde-ai fi umblând? Cin’ te-o-ngriji?” Din minte nu-mi ieșea, când într-o bună zi, La capătul celălalt, din mahalaua veche, Pe cățel îl văd: vine la mine și saltă o ureche; „M-a cunoscut, pungașul”... în juru-mi se-nvârte, În timp ce o copilă îl strigă: „Intră-n curte!” Îl dojenește fata, se gudură, sare-n jurul meu... “Codiță, intră-n
CĂŢELUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368569_a_369898]