1,301 matches
-
ad hoc, ad-interim/ad interim, ad libitum, ad litteram, ad valorem, a fortiori, a fresco, angro, aparte, auto, bălălău, buzău, cacă, candel, caramel, cicero, cloș, cogeamite, coz, crown, dictando, dinainte, dinapoi, dinăuntru, dindărăt, doldora, gratis, guarani, incognito, maya (în DOOM1, maia), niznai, prostil, sepia, solo, tipo, trotteur, țurlu-burlu. Modificările de încadrare morfologica sunt de diverse tipuri: consemnarea unor adjectivizări ale substantivelor mai vechi sau mai noi: auto, cacă, candel, caramel, cicero, cloș, dictando, guarani, sepia, solo, tipo; consemnarea uzului adjectival al
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
r”. 17. Rostiți numele obiectelor desenate; încercuiți silabele care au sunetul „z”. 1. Inversați locul literelor cuvântului „am”. 2. Formați o propoziție în care să se găsească cuvântul „am”. „i” 3. Transcieți cuvintele de mai jos: Mia, mai, ia, ai, Maia, mami 4. Transcrieți cuvintele: Ina, Ana, Nina, Nana. 5. Citiți și apoi transcrieți: Mina, an, ani, Aman, Mamă, ai nai? 6. Citiți și transcrieți: Irina, Marina, Marin, Marian, Irimia 7. Citiți și transcrieți: Marian ia arma. 8. Alcătuiți o propoziție
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
Căile de uitlizare a capacității din producție în industria alimentară, Ed. Ceres, Bucurețti,; 43. Segal, B. & COLAB.1984- Utilajul tehnologic din industria de prelucrare a produselor horticole, Ed.Ceres, București; 44. Segal, B., 1977 - Tehnologia sucurilor cu pulpa, Îndrumări tehnice, MAIA. 45. Segal, B., 1977 - Tehnologia sucurilor limpezi de fructe, Îndrumări tehnice, MAIA. 46. Segal, B., 1980 - Tehnologia industrializării fructelor și legumelor. I. Materii prime, Universitatea Galați. 47. Segal, B., Balint, C. 1982Procedee de îmbunătățire a calității și stabilității produselor alimentare
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
Bucurețti,; 43. Segal, B. & COLAB.1984- Utilajul tehnologic din industria de prelucrare a produselor horticole, Ed.Ceres, București; 44. Segal, B., 1977 - Tehnologia sucurilor cu pulpa, Îndrumări tehnice, MAIA. 45. Segal, B., 1977 - Tehnologia sucurilor limpezi de fructe, Îndrumări tehnice, MAIA. 46. Segal, B., 1980 - Tehnologia industrializării fructelor și legumelor. I. Materii prime, Universitatea Galați. 47. Segal, B., Balint, C. 1982Procedee de îmbunătățire a calității și stabilității produselor alimentare, Editura Tehnică, București; 48. Segal, B., Croitor, N., Novetschi, I. 1991 - Aspecte
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
operatori. Candidații care au participat la alegerile locale din Chișinău au fost următorii: 4. Oleg Onișcenco Partidul Politic Casa noastră Moldova 5. Dodon Igor Partidul Comuniștilor 6. Klimenco Valerii Mișcarea SocialăPolitică Ravnopravi 7. Pavlicenco Vitalia Partidul Național Liberal 8. Laguta Maia Partidul Politic Patrioții Moldovei 9. Buliga Valentina Partidul Democrat din Moldova 10. Preșca Valeriu Blocul Electoral Forța a treia 11. Mihail Manole Partidul Popular Democrat din Moldova 12. Darie Marcel Partidul Legii și Dreptății 13. Dorin Chirtoacă Partidul Liberal 14
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
dezvoltată în așa fel ca să corespundă cererii. Ioan Vasile Gheorghiu vorbind de comunitatea românească consideră că rolul ei este să răspândească cultura națională. Are două fetițe și le învață să respecte poporul român, familia și interesele României în lume. Maia Cristina Iorga (Uruguay) nepoata lui Nicolae Iorga, profesoară de istorie și literatură și tot în Uruguay a făcut carieră. D. Ionescu Călinești - care perfecționează invenția sa, extractul din nămolul de la Amara. În Africa de Sud Adrian Ignat, muzician de profesie este președintele
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
prin modificarea corespunzătoare a încălzirii electrice (figura 7). Semnalul de ieșire este proporțional cu fluxul de căldură instantaneu diferențial. 3. Modul de lucru 3.1 Aparatură Experimentele se vor face pe un calorimetru cu scanare diferențială tip DSC 200 F3 Maia, produs de firma NETZSCH (figurile 8 și 9). Temperatura este măsurată cu ajutorul a doua termocuple, unul indicând temperatura probei, iar cel de-al doilea temperatura cuptorului. Experimentul se realizează într-o atmosferă inertă de Ar. Semnalul de ieșire din DSC
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
preparare: Se pregătește făină, se cerne de 2-3 ori pentru a se elimină impuritățile și pentru a pătrunde aerul în interior. Făină trebuie să fie bine aerisita și trebuie să stea la temperatura de 30-40 grade C. Apoi se pregătește maiaua astfel:250 ml lapte se amestecă cu 350 g făină și cu drojdia. Peste maia se presară făină și se lasă să crească într-un loc călduros până își mărește volumul de 2-3 ori. Laptele rămas se amestecă cu zahărul
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
pentru a pătrunde aerul în interior. Făină trebuie să fie bine aerisita și trebuie să stea la temperatura de 30-40 grade C. Apoi se pregătește maiaua astfel:250 ml lapte se amestecă cu 350 g făină și cu drojdia. Peste maia se presară făină și se lasă să crească într-un loc călduros până își mărește volumul de 2-3 ori. Laptele rămas se amestecă cu zahărul, ouăle, gălbenușurile de ouă, coaja rasă de lămâie și portocala, sarea și vanilina și se
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
lasă să crească într-un loc călduros până își mărește volumul de 2-3 ori. Laptele rămas se amestecă cu zahărul, ouăle, gălbenușurile de ouă, coaja rasă de lămâie și portocala, sarea și vanilina și se încălzesc puțin la foc. Când maiaua a crescut, se amestecă cu compoziția de lapte și ouă, se adăuga făină, puțin câte puțin și se începe frământarea aluatului .În timpul frământării aluatului, cele 4 albușuri de ouă se bat bine cu țelul, spumă, si se adaugă treptat în
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
ouă 500 g zahăr tos 125 g gris 400 g stafide 100 ml rom 10 g zahăr vanilat 30 g coaja de lămâie rasă 30 g coaja de portocale rasă 10 g sare Mod de preparare: La început se pregătește maiaua din 100 g făină, se opărește întrun castron de 200 ml lapte, amestecând cu o lingură de lemn până la omogenizarea compoziției, apoi se lasă să se răcească, astfel încât aceasta să ajungă la temperatura de 36 grade C. Drojdia se dizolvă
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
se amestecă cu sarea, cu câteva ore înainte și se țin la rece pentru accentuarea culorii, apoi se adaugă laptele rămas, zahărul, romul, coaja de lămâie și portocala, vanilina, amestecând continuu până la dizolvarea zahărului. Prepararea aluatului se face astfel: când maiaua a crescut, se amestecă bine cu gălbenușurile de ouă, cu ce le 3 albușuri bătute spumă, apoi se frământa cu făină până ce aluatul se desprinde de pe mâini și de pe pereții vasului. După 30 minute de frământat, se adaugă treptat puțin
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
sare 100 g margarina Ingrediente pentru umplutura: 2 Kg brânză dulce de vacă 500 g zahăr 10 ouă 2-3 linguri de gris Mod de preparare: Se dizolvă drojdia în puțin lapte cald cu o lingură de făină și se lasă maiaua să dospească 10 minute. Maiaua se adaugă peste făină, se pune sarea și ouăle și se frământa aluatul punând treptat laptele călduț, zahărul și margarină. Se frământa până când se dezlipește de lighean, se acoperă cu un prosop și se lasă
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
pentru umplutura: 2 Kg brânză dulce de vacă 500 g zahăr 10 ouă 2-3 linguri de gris Mod de preparare: Se dizolvă drojdia în puțin lapte cald cu o lingură de făină și se lasă maiaua să dospească 10 minute. Maiaua se adaugă peste făină, se pune sarea și ouăle și se frământa aluatul punând treptat laptele călduț, zahărul și margarină. Se frământa până când se dezlipește de lighean, se acoperă cu un prosop și se lasă la dospit la cald. Umplutura
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
Melinescu, Gheorghe Grigurcu, Gheorghe Istrate, Lidia Stăniloae, Anghel Dumbrăveanu, Paul Tutungiu, Dorin Tudoran, Cezar Baltag, Adrian Popescu ș.a. ori prozatorii Petru Popescu (prezent și cu versuri, interviuri, eseuri), Mircea Constant, Viorel Știrbu, Tudor Ursu, Platon Pardău, Bujor Nedelcovici, Georgeta Horodincă, Maia Belciu, Eugen Uricaru, George Bălăiță, Mircea Săndulescu, Dana Dumitriu, Gabriela Adameșteanu ș.a. Alături vin în anii ’80 poeții Dinu Flămând, Ileana Mălăncioiu, Iolanda Malamen, Grete Tartler, Ioana Diaconescu, Mircea Florin Șandru, Doina Uricariu, Marcel Gafton, Nichita Danilov, Adrian Dumitrescu, Matei
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
regia unui astfel de spectacol, nu e un lucru ușor. Nu știu când s-a nascut această idee, dar faptul că Tăvi Loghin, colegul meu de bancă, se pricepea la scris, Dikman avea glas bun și cântă toată ziua „Kalinka maia”(a și făcut apoi câțiva ani de conservator, înainte de a trece la medicină), iar unii colegi făceau gimnastică acrobatica, alții dansuri naționale, a trezit ideea să-i adunăm pe toți la un loc, într-un spectacol. Am mai vorbit apoi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
interzis în școala nouă) și I. Cărăuș. După terminare scenetei aplaudat de public, din nou Brăvescu și Vâlceanu, se angajază într-un dialog, pe tema „Chiriașii vechi și noi” Nu se putea încheia spectacolul decât cu piesa forțe, „Kalinka, Kalinka maia” pe care Vicu Dikman, o cântă foarte frumos, impresionând asistență prin acuratețea glasului sau și în același tablou sovietic, ansamblul de dansuri rusești evolua cu un cazacioc drăcesc. Apoi ansamblul coral cu orchestră încheia sectacolul cu Imnul Păcii. Au urmat
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
vremuri cu o melodie celebră în interpretarea brăilencei Ștefania Stere, „Ce văzui pe Călmățui” și vine, evident, răspunsul în ecou: - Oare, copilăria mea ? - Oare, doar o parte din rădăcinile mele ? - Oare, credința, iubirea, demnitatea ? - Sau totul la un loc ? II. Maia Alexandrina și pomul binecuvântat al Sfântului Ilie Pe Maia Sanda, mama mamei mele, mi-o aduc aminte de fiecare dată, cam în același registru vestimentar, mai toată viața a purtat culori terne în veșminte, baticul sau basmaua erau permanent rânduite
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Stere, „Ce văzui pe Călmățui” și vine, evident, răspunsul în ecou: - Oare, copilăria mea ? - Oare, doar o parte din rădăcinile mele ? - Oare, credința, iubirea, demnitatea ? - Sau totul la un loc ? II. Maia Alexandrina și pomul binecuvântat al Sfântului Ilie Pe Maia Sanda, mama mamei mele, mi-o aduc aminte de fiecare dată, cam în același registru vestimentar, mai toată viața a purtat culori terne în veșminte, baticul sau basmaua erau permanent rânduite să-i acopere părul încărunțit mult prea devreme, iar
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
naștere în rândul femeilor, cât mai ales în primele luni de viață ale bebelușilor deoarece lipseau medicamentele, nu se produceau vaccinuri, cât despre medici, doar în oraș puteai consulta un specialist căruia trebuia să-i plătești consultația. La fiecare naștere, Maia, ca mai toate femeile din zonă, fusese moșită de străbunica Bâtica, cunoscută în acest areal geografic ce reunea Zăvoaia-Însurăței-Viziru, ca fiind cea mai bună moașă comunală. Străbunica reușea să ușureze ca nimeni alta suferința facerii, să scurteze momentele travaliului și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
să scurteze momentele travaliului și să aducă pe lume copii sănătoși. Din nefericire însă, privațiunile sociale ale începutului de secol XX, anii ’20-’30, au creat suficiente drame ce-ți urmăreau ulterior întreaga existență. Așa a fost și-n cazul Maiei. Suferința fusese covârșitoare, bunica pierzându-și substanțial auzul la scurt timp după moartea fratelui mamei. Pe undeva, bunica își construise o lume a ei, dar era extrem de permisivă cu noi și n-o deranja o cât de mică imixtiune<footnote
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
la scurt timp după moartea fratelui mamei. Pe undeva, bunica își construise o lume a ei, dar era extrem de permisivă cu noi și n-o deranja o cât de mică imixtiune<footnote amestec, intervenție nedorită în treburile cuiva footnote>. Comunicarea Maiei cu adulții era cu mult mai ușoară comparativ cu noi cei mici; acolo, bunica înțelegea doar din articularea buzelor, din expresia feței, alteori din priviri. Cu noi însă, „bodaricii cei mici”, era cu mult mai greu, trebuia să-ți apropii
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
mai ușoară comparativ cu noi cei mici; acolo, bunica înțelegea doar din articularea buzelor, din expresia feței, alteori din priviri. Cu noi însă, „bodaricii cei mici”, era cu mult mai greu, trebuia să-ți apropii gura și buzele de urechea Maiei și să vorbești foarte tare, nu însă într-atât de tare pentru că percepția senzorială a cuvintelor ar fi produs rostogolirea rapidă a acestora și bunica n-ar fi înțeles oricum. Până ne-am dumirit noi, nepoții, cu această stare de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
a acestora și bunica n-ar fi înțeles oricum. Până ne-am dumirit noi, nepoții, cu această stare de fapt a bunicii a trecut ceva timp și deseori apăreau situații hilare. Ne încolonam militărește și fiecare dintre noi îi expuneam Maiei varianta auditivă personală, evident după atâtea insistențe și tatonări, reușind să ne înțelegem. Când am crescut, a fost cu mult mai ușor, deprinsesem arta comunicării cu Maia din mers, din relația bunicii cu adulții. Cu limba și comunicarea era o
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
deseori apăreau situații hilare. Ne încolonam militărește și fiecare dintre noi îi expuneam Maiei varianta auditivă personală, evident după atâtea insistențe și tatonări, reușind să ne înțelegem. Când am crescut, a fost cu mult mai ușor, deprinsesem arta comunicării cu Maia din mers, din relația bunicii cu adulții. Cu limba și comunicarea era o cu totul altă problemă și aceasta pentru că Maia vorbea o română arhaică, aș spune eu, ușor stricată și, de cele mai multe ori, trebuia să faci deducții lingvistice, după
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]