1,162 matches
-
și Valahiei luând ca bază regulamentele care au fost stabilite în urma hatișerifului din 1802. Hospodarii nu vor putea în nici un caz să se dea la o parte de la stricta îndeplinire a acestei dispoziții. Ei vor ține seama de observațiile ministrului maiestății sale imperiale și de cele pe care consulii Rusiei le vor adresa, după ordinele sale, atât în această privință, cât și în privința menținerii privilegiilor țării și, în special, în privința respectării clauzelor și articolelor inserate în prezentul act”. Se văd clar
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
următorul : Art. I. - Date fiind circumstanțele excepționale provocate de ultimele evenimente, cele două curți imperiale au convenit că, în loc să urmeze modul stabilit prin regulamentul din 1831 de alegere a hospodarilor Moldovei și Valahiei, acești înalți funcționari vor fi numiți de maiestatea sa sultanul, de data aceasta după un mod special, asupra căruia cele două curți au căzut de acord, cu scopul de a încredința administrarea acestor provincii celor mai demni candidați care se bucură de cel mai bun renume în fața compatrioților
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
mai scurt timp posibil, guvernului otoman, care, după ce s-a înțeles cu Curtea Rusiei și a constatat astfel că există aprobare reciprocă, va acorda respectivelor modificări sancțiunea sa definitivă, care va fi publicată cu ajutorul formei uzitate a unui hatișerif al maiestății sale sultanului. Art. IV.- întrucât frământările care au tulburat acum atât de profund Principatele au demonstrat necesitatea de a li se da guvernelor lor sprijinul unei forțe militare în stare să reprime cu promptitudine orice mișcare insurecțională și să impună
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de iminent pericol pentru existența statului turc”, el trebuia să „trimită imediat un mesager în Malta, să ceară sprijinul amiralului”, dar acestuia din urmă nu i se permitea să se „apropie de Dardanele fără instrucțiuni în acest sens de la guvernul Maiestății Sale”. La Constantinopol, negocierile în chestiunea Locurilor Sfinte au fost încununate de succes, fiind disociate astfel cauzele pentru care a fost trimisă misiunea rusească, de pretexte. Noul ambasador francez, La Cour, a arătat că guvernul său consimte să lase patriarhului
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
acțiune propus de împărat|ul francez|. Drapelul otoman, ca și teritoriul otoman, trebuie să fie apărate de flotele aliate și |...| tuturor vaselor rusești, altele decât cele comerciale, din Marea Neagră, trebuie să li se ceară să se întoarcă la Sevastopol. |...| Guvernul Maiestății Sale nu mai ascunde că este posibil ca nu peste mult timp, Anglia și Franța să fie implicate într-un război cu Rusia”. Guvernul francez mergea chiar mai departe, considerând, într-un comunicat, „că afacerea de la Sinope și nu trecerea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
lordului Ellenborough un memoriu, propunând unirea Principatelor „întrun stat neutru, asemănător Belgiei, sub garanția dreptului public european”. Walewski, ministrul de externe francez, declara la 5 aprilie 1856: „Dorim unirea și Anglia, care era la început nehotărâtă, o dorește și ea (...) Maiestatea Sa voiește ca să faceți toate eforturile necesare pentru a ajunge la acest rezultat, cu sau fără consimțământul Porții. împăratul ar renunța la ideea lui în această privință numai dacă divanurile s-ar pronunța împotriva ei (...) Unirea este cu deosebire bine
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
ziua de 9 august 1857 nu a luat forma unui document scris. Cu o anumită doză de ipocrizie, Clarendon explica aceasta astfel: „din deferență față de dorința împăratului Franței și pentru a se ajunge mai sigur la rezultatele pe care guvernul Maiestății Sale dorește a le vedea realizate, s-a hotărât de către cele două guverne ca pactul pomenit în această depeșă să fie privit ca strict confidențial, păstrarea secretului în această chestiune fiind de cea mai mare însemnătate. Acest acord proiectat dacă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
ca pactul pomenit în această depeșă să fie privit ca strict confidențial, păstrarea secretului în această chestiune fiind de cea mai mare însemnătate. Acest acord proiectat dacă ar ajunge cunoscut, ar putea fi privit ca anticipând asupra hotărârii Congresului; iar Maiestatea Sa Imperială, care nu-și recunoaște dreptul de a vorbi în numele celor trei Puteri ce până acum sau unit cu părerile lui în privința Unirii, dorește foarte firesc să le explice el însuși motivele pentru care politica lui a suferit o
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
unei corespondențe active cu celelalte consulate din Imperiu; 4. încurajarea comerțului britanic în Principate; 5. asigurarea asistenței și jurisdicției consulare pentru supușii britanici rezidenți sau în tranzit prin Principate. Lord Elgin a considerat absolut necesar să dovedească faptul că guvernul Maiestății Sale are aceleași drepturi ca și alte guverne care și-au numit consuli și funcționari de toate categoriile, în porturi și orașe ale Imperiului otoman; dar întrucât interesele britanice nu erau de natură a face necesară numirea funcționarilor peste tot
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
tărâmul chestiunii grecești, al avansului implacabil al Rusiei spre Strâmtori și al importanței crescânde a Principatelor în comerțul britanic, s-a impus, ca o necesitate stringentă, reînființarea consulatului britanic la București, de data aceasta beneficiind de sprijinul oficial al guvernului Maiestății Sale. Modalitatea concretă de punere în practică a constituit-o “revoluția diplomatică” din 1825, prin care, la 19 mai, Compania Levantului a fost desființată, toate reprezentanțele sale consulare trecând în directa subordine a Foreign Office. înființarea și desființarea - funcționarea consulatelor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
unei conduite politice, coerente și permanente, a Guvernului britanic în această parte a Europei. Este de remarcat și faptul că, în intervalele în care consulatele au funcționat, prin acreditarea consulilor (recunoscuți sau nu, oficial, de către Ministerul britanic de Externe), reprezentanții Maiestății Sale și-au făcut datoria în cele două importante domenii ale prerogativelor lor - economice și politice -, acestea din urmă, într-o primă etapă, neformulate oficial. Din anul 1826, odată cu reforma consulară britanică, și activitatea consulatului (apoi, a consulatelor) din Principate
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
grădinile desenate de Le Nôtre pînă la decorația interioară de o bogăție fără seamăn (Le Brun), totul este conceput pentru a slăvi pe Regele-Soare. Versailles, devenit reședință regală către 1700, este o adevărată întrupare a esteticii clasice, o capodoperă de maiestate, de simetrie, de echilibru, organizată în jurul camerei regelui. Serbările care au loc aici și care îi solicită pe muzicieni (Lulli), pe tragedieni sau pe autorii de comedii (Molière) sînt exact pe măsura acestei splendori regale pe care Ludovic al XIV
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
implicați frații Maican și generalul Al. Anghelescu, ministrul de Război, obosit, se înțelege, și prevăzând că furtuna va lua proporțiuni uriașe, Ion Brătianu anunță în ședința Camerei de la 22 februarie că și-a depus demisiunea în mâinile Regelui și că Maiestatea-Sa a însărcinat pe principele Dimitrie Ghica cu formarea noului cabinet. Până la această demisie fusese iadul și în Parlament, și în presă. În presă, generalul Radu Mihai, ministrul de Interne, a fost acuzat că a furat un ceasornic de la un
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fost revendicată cu prețul a milioane de martiri. Lumii îi aparține acea mască de progres care, sub pretextul unei false culturi, privează omul de orice demnitate, pentru a face din el un simplu instrument de cuceriri nedemne. Nouă ne aparține maiestatea unei Europe creștine, învățătoarea popoarelor despre civilizație; să lăsăm altora rușinea pentru dărâmarea supremației sale. Nouă ne aparține școala democrației, care își află expresiile sale mărețe în paginile orașelor-republici italiene și în acele instituții medievale civilizate, care au rămas și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
sfâșiat, golit de sânge, sub povara dezonoarei și în părăsirea oamenilor și a Tatălui, iată imaginea Iubirii, iată, așadar, chipul lui Dumnezeu! Cu Crucifixul înaintea ochilor, cu Sângele regesc al lui Cristos purtat în fiecare dimineață de mâinile noastre în fața maiestății cerești a Tatălui, spre ispășirea păcatelor noastre, cine dintre noi va mai avea curajul să se îndoiască în credință, în Iubirea dumnezeiască? «Noi am crezut în iubire». Dacă vom avea credință, Dumnezeu ne va mântui. 103. Am înțeles cu adevărat
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
veșnice a impulsului creștin“. Contardo Ferrini e deja unul dintre cei sosiți. Așadar, sfințenie și doctrină. Nu ne lipsesc inteligențele alese; poate că ne lipsește doar o organizare intelectuală. Avem Universitățile noastre; acum, Academia Pontificală de Științe adaugă un decor maiestății Bisericii; însă, o structură rapidă pentru a combate erorile ne-ar fi de mare ajutor. Ne explicăm: instituțional, Biserica dă dovadă de o vigilență uimitoare și e pregătită să intervină în caz de nevoie. Modernismul a fost individualizat de Biserică
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
prin Convențiunea de la 4 aprilie 1877 Rusia în special a garantat din nou această integritate prin Art. 2 în coprinderea următoare: «Pentru ca nici un inconvenient sau pericol să nu rezulte pentru România din faptul trecerii trupelor ruse pe teritoriul său, guvernul maiestății sale Imperatorului tutulor Rusielor se obligă a manține și a face a se respecta drepturile politice ale statului român, astfel cum rezultă din legile interioare și tractatele existente, precum și a manține și a apăra integritatea actuală a României»; Considerând că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
însuflețire generală și sinceră, este sufletul românesc care saltă. La Senat, președintele, prințul Dimitrie Ghica, citește telegrama președintelui Camerei, care anunță proclamarea Regatului în Camera tânără. După câteva cuvinte ale senatorului Gheorghe Lecca, Dumitru Ghica se scoală și strigă: — Trăiască maiestatea sa Carol I, regele României! Toți senatorii, în picioare, și publicul din tribune aplaudă furtunos. Raportor al legii votate a fost la Senat Ion Ghica. Au vorbit George Cantacuzino, Lascăr Catargiu și Vasile Alecsandri, aducând adeziunea lor. A vorbit și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și Sitta au venit la dejun. Mihai este adorabil. M-am jucat mult cu el”. Sâmbătă, 25 octombrie. O nouă aniversare a copilului. „Cea de a 3-a aniversare a lui Mihai. Noi l-am alintat în toate felurile și Maiestatea Sa (regele Ferdinand nn.) i-a dăruit unul din puii săi de cocker, ceea ce l-a încântat. El s-a comportat ca un copil aniversat și a fost admirabil în toate privințele”. Cum e și firesc, a avut loc „un
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
devenit mai scurtă, ca și în cazul dinastiei din Grecia. Ministrul de interne din momentul urcării lui Mihai pe tron, I. G. Duca, relatează că, atunci când cei din jur au început să i se adreseze copilului-rege Mihai cu titlul de Maiestate, acesta a întrebat: „Voi fi cuminte dacă voi fi rege, dar voi avea dreptul să mă joc, nu-i așa?”. 22 iulie. Este publicat testamentul Regelui Ferdinand, în „Monitorul Oficial”, inclusiv codicilul ce-i acorda regelui Mihai toate castelele și
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
folosit și de Regina Maria. Încălcarea dispoziției testamentare, inspirată probabil de Regina-Mamă Elena, a generat noi animozități. Iunie. Regele Mihai dă examenul de absolvire a clasei I. Evenimentul este relatat de Miron Cristea: „Marți la ora 10 a.m., a dat Maiestatea Sa Regele - în fața Alteței Sale Principesa-Mamă Elena și a întregii Regențe - primul său examen de pe clasa I primară. S-a început cu religia, rostind cu fața spre răsărit o rugăciune potrivită pentru mintea fragedă de copil, cerând ajutorul lui Dumnezeu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Principesa Elena participă la slujba religioasă, ținută de patriarhul Miron Cristea la paraclisul său. Acum și-a exprimat dezacordul față de dispoziția regelui Carol al II-lea ca pomenirea în biserică a membrilor Familiei Regale să se facă folosind titlul de Maiestate pentru Principesa Elena și Măria Sa pentru fostul Rege Mihai, devenit, prin Legea din 8 iunie 1930, Mare Voievod de Alba Iulia. Principesa nu-i dă acceptul Patriarhului să o pomenească în biserică cu titlul de Maiestate, argumentând astfel: „Ce-i
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
facă folosind titlul de Maiestate pentru Principesa Elena și Măria Sa pentru fostul Rege Mihai, devenit, prin Legea din 8 iunie 1930, Mare Voievod de Alba Iulia. Principesa nu-i dă acceptul Patriarhului să o pomenească în biserică cu titlul de Maiestate, argumentând astfel: „Ce-i aia Maiestatea Sa Elena ? Fără cuvântul Regină ? Ori sunt principesă și, deci, Alteță Regală, ori dacă nu-s regină, nu pot fi nici Maiestate”. Marți, 24 iunie. Din inițiativă parlamentară, a fost depus proiectul de lege
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Principesa Elena și Măria Sa pentru fostul Rege Mihai, devenit, prin Legea din 8 iunie 1930, Mare Voievod de Alba Iulia. Principesa nu-i dă acceptul Patriarhului să o pomenească în biserică cu titlul de Maiestate, argumentând astfel: „Ce-i aia Maiestatea Sa Elena ? Fără cuvântul Regină ? Ori sunt principesă și, deci, Alteță Regală, ori dacă nu-s regină, nu pot fi nici Maiestate”. Marți, 24 iunie. Din inițiativă parlamentară, a fost depus proiectul de lege pentru schimbarea denumirii Fundației Culturale Regele
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
-i dă acceptul Patriarhului să o pomenească în biserică cu titlul de Maiestate, argumentând astfel: „Ce-i aia Maiestatea Sa Elena ? Fără cuvântul Regină ? Ori sunt principesă și, deci, Alteță Regală, ori dacă nu-s regină, nu pot fi nici Maiestate”. Marți, 24 iunie. Din inițiativă parlamentară, a fost depus proiectul de lege pentru schimbarea denumirii Fundației Culturale Regele Mihai în Fundația Voievodul Mihai. „Duminică, 29 iunie, în ziua de Sf. Petru și Pavel, Principesa Elena cu „acum voievodul Mihai a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]