5,310 matches
-
-se de artere, de vene, de oase, Îmi păgubește sîngele, Îmi țintuiește fericirea deasupra creștetului. În această deltă amară mă chinuiește cu perlele nefolosite În poemele sale, perle răscoapte, bune doar de trimis ca ilustrate, scrise cu sîngele cald al mamiferelor, al mamiferelor hrănite cu poveștile și poemele scrise de ea, poeme de tămîiat visătorii ce nu mai contenesc să bată În tobele lor de tablă, astfel hotărîndu- mi destinul. Sunetele de tobă ale diatezei active, mă izbesc cu capul de
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
artere, de vene, de oase, Îmi păgubește sîngele, Îmi țintuiește fericirea deasupra creștetului. În această deltă amară mă chinuiește cu perlele nefolosite În poemele sale, perle răscoapte, bune doar de trimis ca ilustrate, scrise cu sîngele cald al mamiferelor, al mamiferelor hrănite cu poveștile și poemele scrise de ea, poeme de tămîiat visătorii ce nu mai contenesc să bată În tobele lor de tablă, astfel hotărîndu- mi destinul. Sunetele de tobă ale diatezei active, mă izbesc cu capul de sînul poetei
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
populat cândva zona. Se pot „citi” astfel interesante pagini din istoria apariției vieții pe planeta noastră, mai întâi în mediul acvatic, apoi pe uscat și în aer. Fac deliciul și uimirea vizitatorilor dinozaurii, diferite specii de reptile, primele păsări, uriașele mamifere preistorice, unele mari cât niște clădiri din zilele noastre. De asemenea, este reprodusă evoluția omului, de la apariție și până în anul 3500 înainte de Hristos. Este condensată în acest parc întreaga preistorie. Se poate constata cum civilizația neolitică a impus, în
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
debusolat nu o dată pe liceenii în fața cărora mi-am desfășurat amăgirile educative vorbindu-le despre jalea versului alb, mai precis: despre întristătoarea dispariție a prozodiei. Asta paralel cu înlocui rea armoniilor stilului Disney din desenele animate (binecuvântatul purtător de rotunjimi mamifere, moliciuni îmblănite, coregrafii grațioase în peisaje idilice) de către dizgrațioasele japonisme urlate războinic, invariabil invadante, distrugătoare, croite exclusiv din unghiuri ascuțite, tunuri cosmice cu laser ș.a.m.d., totul într-o dizar monie eviscerantă. Convexitatea generoasă, pulsațiile mar su piale, melodicitatea
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
sărată s-au ivit bacterii și viermi și bureți și trilobiți și nautili și celacanți. Iar când mările s-au retras, pe plajele lor ude au rămas amfibieni și reptile. Și în pădurile negre au prins a fojgăi păsări și mamifere. Și uma noizi stângaci au pășit în savană. Specii și rase au exterminat specii și rase, popoare au distrus po poare, civilizații s-au ridicat și s-au năruit („unde e Xerxes? unde Artaxerxes?“), apocalipse-au venit și-au trecut
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
urmă, viața încetase s-o mai păcălească. Avea o slujbă la care se pricepea, un apartament nou cu un singur dormitor în South Sioux, aproape de râu, și chiar și o mică tentativă plăcută de a-și împărtăși anxietatea cu un mamifer prietenos de la departamentul tehnic, tentativă care amenința să se transforme cât de curând într-o relație. Apoi se întâmplase chestia asta. Un singur telefon și realitatea o surprinsese iar. Nu contează. În Sioux, nimeni nu depindea de ea. Cel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
șubred decât vechile camioane de jucărie pe care Mark le asambla din bucăți de dulapuri aruncate și bidoane de detergent retezate. Dar cum rămâne cu treapta superioară...? Ce-i deasupra reptilei - un fel de pasăre? — Următoarea structură în ierarhie e mamiferul. Buzele ei se mișcau în timp ce el vorbea, îngânându-l. Nu se putea abține. —Și la fratele meu? Doctorul Hayes deveni prudent. —Asta-i mai greu de spus. Nu vedem nici o leziune clară. Există activitate. Reglare. Hipocampul și amigdala par intacte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
emoții negative, cum ar fi frica. Vreți să spuneți că fratelui meu îi este frică? Prinse aripi la vorbele liniștitoare ale medicului, încântată. Mark simțea. Frică sau orice altceva, nu conta. Dar cum e cu... creierul uman? Partea de deasupra mamiferului? —Încearcă să se refacă din bucăți. Activitatea din cortexul prefrontal se străduiește să reia contactul cu conștientul. Îi ceru doctorului Hayes toate broșurile de care dispunea spitalul pe tema leziunilor craniene. Sublinie toate ideile optimiste cu un marker verde, subțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
dintr-o reluare a comediei lui preferate cu difuzare largă, întrebă: — Oare accidentul ăla m-a făcut un medium? Ea mimă calmul. —Cum adică? — Parcă știu toate poantele înainte să le spună ei. Alese o emisiune despre trei specii de mamifere primitive care depun ouă - o chestie la care nu s-ar fi uitat nici mort înainte de accident. —Doamne! Ce-s chestiile astea? Cineva a bulit-o rău cu specificațiile tehnice. Păsări cu blană! Acesta era Mark cel pe care și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
peste canapea și să-i atingă umărul, iar el o tolera. Ideea o traumatiza. Se ridică și începu să se plimbe prin cameră. Inimaginabil: Toscana, echidne și fratele ei. Se uita la el așa cum stătea pe canapea, încruntându-se la mamiferele înapoiate - o parodie de entuziasm. —Uită-te și tu la chestia aia! A fost părăsită de evoluție. A fost lăsată în urmă. Asta-i cea mai tristă chestie pe care am văzut-o vreodată. Își ridică privirea și o văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
vechi pe care le însemnase deja cu pixul. Ea se întinse și apăsă butonul de oprit al telecomenzii. El se răsuci spre ea. Dacă nu te superi, mă uitam și eu la chestia aia. Te cam doare-n cot de mamiferele cu ouă, nu-i așa? Te doare-n cot de toate speciile, în afară de tine însăți. —Mark, mamiferele cu ouă s-au terminat. S-au terminat pe dracu’. Fosile vii. Cea mai tare poveste de supraviețuire din istoria vertebratelor. Terminate? Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
telecomenzii. El se răsuci spre ea. Dacă nu te superi, mă uitam și eu la chestia aia. Te cam doare-n cot de mamiferele cu ouă, nu-i așa? Te doare-n cot de toate speciile, în afară de tine însăți. —Mark, mamiferele cu ouă s-au terminat. S-au terminat pe dracu’. Fosile vii. Cea mai tare poveste de supraviețuire din istoria vertebratelor. Terminate? Nici vorbă. Ia uită-te! Ce e... ăsta e... un fel de unicorn de mare sau de-astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
dintre care trei erau femei, care se întorcea în clădirea municipală după pauza de o oră. — Probabil că trebuie să te întorci la serviciu, spuse ea. El se răsuci, rânji și-și scutură capul de băiețel. Inima ei nesăbuită de mamifer se înmuie din nou. Du-te, îi spuse ea. Îndemnul părea ușor, nonșalant. Vezi-ți de treabă. Probabil că ești mort de foame. Poate că o să... îmbuc ceva la repezeală. Ea-l îndepărtă cu un gest, expediindu-l, binecuvântându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ușa și intră amândoi într-o chestie scoasă dintr-un film de groază. Livingul vechi e gol, iar totul e acoperit de un strat de praf cenușiu și pânze de păianjen. Salonul e făcut praștie. Sunt semne de infestare, de mamifere mult mai mari decât șoarecii. Karin Doi își trage îndărăt de obraji cu palmele. Nu mai face așa. Arăți ca un hoț de bancă d-ăla cu ciorapi de nailon pe față. Dar ea nu-l aude. Rătăcește pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
antică, ci discret, șoptit : copilul. A fost așa și nu altfel, nu știu exact de ce, am o nedumerire care nu s-a risipit de tot. Eu, omul cel mai preocupat de propria sănătate, cel mai ipohondru și maniacal și angoasat mamifer care a trăit vreodată pe fața pământului, femeia vanitoasă, care se uită mereu în vitrinele magazinelor ca să-și confirme frumusețea, eu, care-mi pusesem picioarele la 120 de grade ca să-mi pictez unghiile, eu, în acele clipe, n-aș fi
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
ușoară și binevoitoare ironie, fără pedanteria unui critic sau a unui cleric, căci, dacă îl prezentăm, o facem cu un sens de iubire, față de viața și misiunea preotului. Numit equus asinus, în 1758 de Carl Linné (1707-1778), măgarul este un mamifer din ordinul perisodatilelor, din familia echidină (cu unghii), înscris în genul Equus care are multe rase, după cât este de bogată lista raselor de măgar sălbatic. Măgarul a pro-vocat întotdeauna curiozitate, chiar dacă, la drept vorbind, nu are o istorie de prim
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
primata aceea din Sumatra... Henry clătină din cap. Charlie Huggins n-avea decât să comenteze cât voia, dar el era sigur că savanții creaseră deja o maimuță transgenică. O făcuseră cu ani de zile în urmă. Existau tot felul de mamifere transgenice în prezent: câini, pisici, și altele. Nu se putea exclude posibilitatea ca urangutanul vorbitor să fie tot un animal transgenic. Munca lui Henry la INS avusese legătură cu bazele genetice ale autismului. Mersese la laboratorul de primate pentru că voise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
păros. Cei din jurul lui, nu. Din ce citise ea, pierderea părului se produsese după ce ființele umane se despărțiseră de cimpanzei. Explicația cea mai frecventă era că ființele umane deveniseră pentru o vreme creaturi de mlaștină sau de apă. Pentru că majoritatea mamiferelor erau păroase, blana fiind necesară pentru a le ajuta să își mențină temperatura internă. Dar mamiferele acvatice, cum erau delfinii și balenele, își pierduseră părul pentru a fi hidrodinamice. Iar oamenii își pierduseră și ei părul. Însă pentru Lynn, cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
se despărțiseră de cimpanzei. Explicația cea mai frecventă era că ființele umane deveniseră pentru o vreme creaturi de mlaștină sau de apă. Pentru că majoritatea mamiferelor erau păroase, blana fiind necesară pentru a le ajuta să își mențină temperatura internă. Dar mamiferele acvatice, cum erau delfinii și balenele, își pierduseră părul pentru a fi hidrodinamice. Iar oamenii își pierduseră și ei părul. Însă pentru Lynn, cel mai ciudat lucru era sentimentul persistent că Dave era atât uman, cât și neuman. Nu știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
În dinți, a cîștigat partida“, cel al lui François Începea astfel: „Într-o duminică, pe la ora șapte dimineața, cu fruntea sprijinită de țevile unei carabine, Ernest Hemingway, cel care Îi spusese Avei Gardner: «Îmi petrec enorm de mult timp omorînd mamifere și pești ca să nu mă omor pe mine Însumi», s-a sinucis“. Franz reluase textul său despre Hemingway Într-o culegere a celor mai bune articole pe care le scrisese, intitulată Scriitori exemplari. Cartea apăruse chiar Înainte de vara lui 1955
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
of Death, Îi cântă În față, aprobând din cap. Oricum se puseseră deja de acord, ea și Kevin - pe care ea Îl botezase dihor, din cauza mirosului său nocturn pe care-l emana și care-l făcea să semene cu micuțul mamifer speriat. Cu câteva luni În urmă făcuseră un contract secret. Valentina Îi dădea câteva mii pentru jocurile pe mașinuțe sau pentru video game, iar Kevin nu-i spunea mamei că, În unele zile, Vale Îl punea să vină singur acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
bășicuțe roșii, cu pielea urzicată de mâncărimi cumplite. Trombidium holosericum, numit și rujet, e foarte răspândit, vara, pe pajiști. Are un diametru de circa doi milimetri, corpul solid, cărnos, foarte bombat, de un roșu viu. Își Înfige rostrul În pielea mamiferelor, provocând mâncărimi insuportabile. Linguatula rhinaria, sau linguatula, trăiește În fosele nazale, În sinusurile frontale sau maxilare ale câinelui, uneori și În ale omului. Embrionul este oval, cu o coadă la spate; gura posedă un aparat perforant. Două perechi de apendice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
căpetenii cheyenne care cerceta stelele, depășeau astfel cadrul cam strâmt al povestirii de aventuri, cufundându-se Într-un climat exclusiv poetic și moral. Televiziunea Îl interesa mai puțin. Urmărea totuși, cu inima strânsă, emisiunea săptămânală Viața animalelor. Gazelele și căprioarele, mamifere gingașe, Își trăiau zilele sub teroare. Leii și panterele trăiau Într-o abrutizare apatică traversată de scurte explozii de cruzime. Ucideau, sfâșiau, devorau animalele mai slabe, bătrâne sau bolnave; apoi recădeau Într-un somn stupid, deranjat doar de atacurile paraziților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
de atacurile paraziților ce-i consumau din interior. Unii paraziți erau atacați de paraziți și mai mici; aceștia din urmă erau, la rându-le, teren de reproducere pentru viruși. Reptilele alunecau prin arbori, Își Împlântau colții veninoși În păsări și mamifere; dacă nu erau chiar ele secționate brusc de ciocul vreunei păsări de pradă. Vocea teatrală și stupidă a lui Claude Darget comenta aceste imagini atroce cu o expresie de admirație ce nu se justifica prin nimic. Michel fremăta de indignare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
la patru ani, pedalând din toate puterile pe o tricicletă de-a lungul coridorului Întunecat, până la deschiderea luminoasă a balconului. În acele momente atinse probabil culmea fericirii sale pământești. În 1961, bunicul muri. În condițiile climei noastre, un cadavru de mamifer sau de pasăre atrage mai Întâi anumite muște (Musca, Curtonevra); de Îndată ce Începe descompunerea, noi specii intră În joc, În special Calliphora și Lucilia. Sub acțiunea combinată a bacteriilor și a sucurilor digestive secretate de larve, cadavrul se lichefiază mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]