2,207 matches
-
a cărei dungă aspră de catifea se cobora pe sprâncene fără ca un fir răzleț să îndulcească obrazul bizar. . . Odată, ieșind târziu din magazin, am văzut-o plecând îmbrăcată cu un taior negru, simplu și cam uzat, dar tot elegant pe manechinul ei perfect, cu o pălărioară deformată, dar sub jachetă cu o bluză brodată luxos și cu o blană frumoasă la gât. S-a urcat într-un automobil larg, al cărui șofer îi făcuse un semn masonic. Mi s-a spus
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
de eleganță era cea a doamnei Eliza, care nu putea sîa departe de capitală? Rochia de crepe marocain maron, culoarea la modă, era brodată în întregime cu un desen cam zgomotos, dar părea "un model" pe care îl compromitea puțin manechinul. Eliza, care probabil își îngrijea mult silueta, rămăsese totuși o femeie de talie mijlocie, grăsuță. Bustul, cam prea bombat și ceva prea multă rotunjime subt eșarfa-odaliscă ce-i strângea șoldurile prea precis. Desigur, purta o cingătoare, ceea ce o făcea cam
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
lungă, pantofi lungi, față spână, păr rar fără de freză, mișcări silnice, mers rigid, dezgust și lene, epuizare reală sau prefăcută, care să lase să se înțeleagă că temperamentul lor era lipsa de temperament. Nu știau că partenerele trebuiau să aibă manechinul redus; pe busturi înguste, sâni a căror încercare neizbutită să puncteze mai scabros ca orice forme voluptoase, tenuri sarbede, ochi exagerați, mâini deșirate. Modele create pentru dansurile noi sau din fermentul ultimelor idei ale civilizației extreme. Era modelul european, cel
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
la Fatehpur se întâmplă ceva nesănătos. Poate spune după felul oamenilor invitați la petrecere. Atâtea aparate de fotografiat! Un american care vorbește tare îi întrerupe ca să facă fotografii, strigând la el să se întoarcă sau să pozeze, ca și cum ar fi manechin. Un nobil de la Fatehpur, cu un costum galben, absurd și ochelari fumurii, îi flutură un alt aparat prin față. Toate felurile de nimicuri umane europene s-au adunat aici să bea prea mult, să se strecoare în perechi spre casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ban, a trebuit să mă întrețin singură. Mi-am găsit de lucru ca serveuză într-un mic restaurant din cartierul Saint-Germain-des-Prés. După vreo lună, o cucoană foarte drăguță, care îmi remarcase silueta în acel local, mi-a propus să fiu manechin la Schiaparelli, cea mai elegantă casă de modă din Paris. Am acceptat imediat, fiindcă mi se părea mai convenabil decât să servesc cafele. Am lucrat ca manechin vreo opt luni. De la casa de modă aveam o îmbrăcăminte superbă pe gratis
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
drăguță, care îmi remarcase silueta în acel local, mi-a propus să fiu manechin la Schiaparelli, cea mai elegantă casă de modă din Paris. Am acceptat imediat, fiindcă mi se părea mai convenabil decât să servesc cafele. Am lucrat ca manechin vreo opt luni. De la casa de modă aveam o îmbrăcăminte superbă pe gratis, mi se făceau fotografii, eram plătită binișor, dar atmo sfera era încordată din pricina geloziilor și a riva lităților de care aveam parte acolo. — Trebuie să te fi
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
Luke. Ce vrei să spui? Nu eram sigură că voiam să știu. Asta dacă nu luam în considerare acea parte din mine care voia să știe totul. —O cunoști pe Anya? m-a întrebat el. —Doamne, da! Anya era un manechin, iar eu voiam să fiu ca ea. I-am povestit lui Anya de tine, iar ea m-a sunat și mi-a spus că ești la Llama. De unde o știi pe Anya? — Lucrez cu ea. Adică tu ce faci? —învârt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
m-a liniștit ea. Nu-ți face griji pentru mine. —Cu ce te ocupi? am întrebat-o curioasă. S-a dovedit că Nola avea o agenție de modele. Una dintre cele mai faimoase din Irlanda. Și că și ea fusese manechin. Chestia asta m-a înveselit. îmi plăcea ideea că era dependentă de droguri, dar, în același timp, avea o carieră superbă, de mare succes. Chestia asta mi-a mai diminuat sentimentul că făceam parte dintr-o subcategorie de ratați. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
unu, a început să se foiască și el prin preajmă. Fetele, timide foarte, se prefăceau că nu au observat aparatul de fotografiat uriaș care atârna de gâtul tipului. Apoi Patrick a început să facă poze. Una dintre fete, un fost manechin, a scos o carte, la întâmplare, dintr-un raft și-a început să mimeze c-o citește. O altă fată i-a urmat exemplul. Una după alta, toate petrecărețele au adoptat expresii de o seriozitate academică, și-au îngustat ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
aceeași limbă. De vreme ce nu ținusem cu tot dinadinsul să-i amintesc lui Randall de toate aceste calități, am scos din burtă un adjectiv mai banal. Drăguță. — Ei, îi merge extraordinar de bine. A petrecut un an de zile lucrând ca manechin în Milano, apoi s-a întors în State ca să urmeze Medicina. Acum e neurochirurg. Dacă-ți vine să crezi! Sigur că-l credeam. — Uau, am scos eu o exclamație lamentabilă. Pun pariu că nu multe modele pot să facă tranziția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
legătura. Din păcate, n-am mai vorbit de ani de zile. Acum ea locuiește în Chicago, cu soțul ei și cu cei doi copii. E o nebunie, nu? Doi copii? am repetat eu, înseninându-mă. Cel puțin fosta lui, devenită manechin și apoi neurochirurg, părea destul de așezată la casa ei. Dar tu? m-a întrebat el, cu ochii ațintiți asupra mea cu intensitate. Ești căsătorită? Ai copii? — Nu, nu încă - simțeam cum încep să mă îmbujorez - am fost destul de concentrată asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Nu mai pot să iau nici o înghițitură. Randall a zâmbit, s-a lăsat pe spătarul scaunului și s-a bătut cu palma peste abdomenul tare ca piatra. Eu am pus jos furculița. Probabil că Randall era obișnuit să iasă cu manechine care considerau măcrișul de baltă ca fiind o masă copioasă (după care petreceau două ore pe banda de alergare ca să ardă toate caloriile). Cu toate că prăjitura cu ciocolată era spectaculoasă, nu era nevoie să las să se vadă - cel puțin, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
de la masă. Mă rog, m-am gândit cu amărăciune. Crezi că nu cunosc codul? „Sunt destul de aproape ca să merg pe jos“ înseamnă: Aștept un minut după ce pleci tu, mai merg câteva străzi și mă duc la Marquee ca să agăț niște manechine brazilience. Ce nu mersese bine? Am încercat să nu-mi arăt dezamăgirea, dar mă simțeam destul de pleoștită. De ce-mi îngăduisem să sper? De ce interpretasem atât de pozitiv bujorii ăia, cinele costisitoare, complimentele în exces, favoarea cu Vivian, invitația s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
a deschis înainte s-apuc să plec. — Sa-lut, măi, mamasita splendidă și sexy ce ești! a mugit unica și fantastica Candace Masters, țopăind în birou pe tocurile ei cui, de zece centimentri. Candace, unul dintre noii mei autori, fusese un manechin internațional în anii 80, petrecuse în toate locurile celebre, începând cu Studio 54 și terminând cu Bungalow 8, aderase la politica strictă a întâlnirilor „doar cu miliardari“, se luptase să scape de dependența de toate drogurile cunoscute pe pământ, făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
penny pe care l-ai luat ca avans. Capice 1? Nu-mi pasă dacă maică-ta mai are trei ore de trăit - Vivian a trântit receptorul, după care l-a sunat pe Tad, noul ei asistent (douăzeci și patru de ani, fost manechin de lenjerie intimă masculină, care în cursul acelei dimineți scrisese „auteor“ într-un e-mail trimis tuturor angajaților companiei). — Scoate-l de pe lista mea de telefoane pe Hiram Peters, a lătrat Vivian în intercom. Poponautul dracului. Vai, nu. Bietul Hiram. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
de rahat“ , îi dă în judecată pe Sampson și Evans pentru dreptul de publicare. Lângă coloana de text, Daily News publicase o fotografie veche de-a lui Vivian - botoasă, cu un machiaj încărcat și părul cu bucle mari, fermecătoare, de manechin. Am mugit și am luat o gură de cafea, ca să prind puteri. — Claire? m-a chemat David prin intercom. E Candace, linia unu. — Vrei s-o suni tu înapoi? Nu, vorbesc acum. Mulțumesc, i-am răspuns, preluând apelul. Salut, Candace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Vrei s-o suni tu înapoi? Nu, vorbesc acum. Mulțumesc, i-am răspuns, preluând apelul. Salut, Candace. Ce s-a întâmplat? Ai luat o decizie în legătura cu oferta noastră? Cu o zi în urmă, îi dădusem lui Candace - fostul manechin care scrisese o carte de memorii cu toții Domnii Imperfecți pe care-i cunoscuse - oferta noastră finală pentru cea de-a treia carte, iar acum speram, cu disperare, să mergem, în sfârșit, înainte cu contractul. Din păcate, Candace părea să aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
bucătărie ca să vadă dacă punga de curry semipreparat era gata. Era gata arsă. Wilt opri cuptorul și intră în toaleta de serviciu, cea de sub scări. Se așeză și se gândi la următoarea mișcare. Urma să folosească păpușa pe post de manechin pentru teste, astfel încât atunci când avea să vină ziua potrivită, se va fi obișnuit deja cu întreg procesul asasinării și va acționa fără nici un sentiment, ca un automat. Va ucide dintr-un reflex condiționat. Va omorî din obișnuință. Și apoi așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
duse în bucătărie și-și mai turnă un pahar de gin. își petrecu restul serii așezat în fața televizorului, având lângă el o bucată de pâine, niște brânză și o conservă de piersici, până când veni vremea să facă primul test cu manechinul. Deschise ușa, ieși în fața casei și se uită în susul și-n josul străzii. Era deja aproape beznă și nu se vedea nimeni nicăieri. Lăsând ușa de la intrare deschisă, Wilt urcă la etaj, luă păpușa și o duse pe bancheta din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
ăluia afurisit, o să găsim exact o păpușă gonflabilă, îmbrăcată în hainele doamnei Wilt și având un vagin. Așa cred eu. — Dar asta-i o nebunie! — O nebunie? E o blestemăție diabolică! exclamă inspectorul. Tipul stă acolo ca un afurisit de manechin și ni se prezintă în mare formă, fiindcă știe că ne-a pus să umblăm după potcoave de cai morți. Perplex, sergentul Yates se așeză pe un scaun. — Dar de ce? în primul rând, de ce să ne atragă atenția asupra unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
ritmând cuvinte fără sunet... Nici un sunet. Zbor lin, fără zgomot. De parcă ar avansa pe loc, în burta unui rechin argintiu, încremenit în marele acvariu ceresc. Platou cu sucuri și afrodiziace și otrăvuri. Sticle albe verzi galbene, dar marțianul nu observă. Manechinul se tot apleacă, sânii goi pe tavă, cu butonul electric în mijloc... Mustăciosul din dreapta pensionarului nu mai suportă secvența. Smulge de pe măsuță, din teancul de cartonașe, un pătrat galben, îl ridică, la vedere, să-l trezească pe turist și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
bustul, da, da, văzuse, până la urmă, statuia Afroditei, bineînțeles, e foarte interesat, zău așa, clap-clap, zgomot sec în laringe, saliva vâscoasă, bâiguială sufocată, șarpele cravatei și iar bătaia fără sunet a gurii crustaceu, până însoțitorul înțelege comanda și o transmite manechinului, paralizată cum rămăsese, cu sânii goi pe tavă și asurzită de strigătele mustăciosului. Doar ea le aude, se pare, căci pasagerii rămân impasibili, neînregistrând, s-ar zice, nimic, nimic. Capsomanilor! strigă agentul însoțitor, adresându-se agentului însoțit și lumii necunoscute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
rezultatele nu însemnau nimic. Lipsa dovezilor nu semnifica mai mult decât abundența lor și probele măsluite erau mai convingătoare decât cele reale. Nu, nici măcar somnul, la fel de nesățios și imprudent pe cât de urgentă, hămesită, imprudentă fusese partida de amor, nu absolvea manechinul de suspiciunea de care nimeni nu mai avea dreptul să fie absolvit. Mai ascultă, o clipă, înainte de a pleca. Nimic, neant, nici o mișcare. Ieși, sleit, din nacela de reanimare. Se opri, lipit de ușă. Zori cenușii, vineții. Lumina abia se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cuvinte, dar fără sunet, nici un sunet. Chipul roz al bătrânului, gulerul țeapăn, cămașa de azur, cravata bordo, botul batracian deschis închis deschis, fără sunet, gura amfibie clămpănind vorbe fără sunet. Ritmic se mișca și mustăcioara tânărului său însoțitor, ghidul, patrula. Manechinul aștepta, cu tava întinsă, comanda. Cămașa de voal flutura, se vedea pieptul băiețesc, bobul bec din mijloc, roz, electric, parfumat.. Venus își îndreptă umerii, se aplecă spre turist. Îi oferi din nou sticlele, bustul, buzele, orice. Clap-clap, zgomot sec în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
mai bună dietă este cea fără mâncare. Chiar funcționează. Dar e foarte plictisitoare și doctorii în mod clar nu o recomandă. Oricum, e destul de logic, nu? Dieta fără mâncare. Gândiți-vă puțin. Dacă nu mănânci, nu te îngrași. Întrebați orice manechin de succes, și probabil o să fie de acord. Cum tot subliniză tata, nu sunt oameni grași în Etiopia, așa că nu prea poți să tot dai vina pe gene, metabolism, oase mari sau ce-o mai fi. Însă principalul motiv pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]