1,082 matches
-
și Nicolae Ceaușescu, a marilor turiști. În cei zece ani de mandat prezidențial, a călătorit aproape pe tot mapamondul. În cartea sa autobiografică, Ion Iliescu expune zeci de fotografii color, înfățisându-l fie în cadrul unor vizite oficiale, fie private, în India, Mareea Britanie, SUA, Turcia, Indonezia, Franțs, Armenia, țări din America Latină, Japonia. Aceste călătorii au costat mult bugetul României, fiind și așa destul de fragil. Ca și Nicolae Ceaușescu și acest ”tătuc” al așa zisei revoluțăă române din 1989 a fost un mare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
formă ideală istorică, ca loc real al Libertății, al Frumosului. Acel le Beau al lui Baudelaire, profetul poeziei „bolnave”, formă enormă a modernității În care s-au răsturnat atâtea talente și viziuni poetice românești, Începând cu simboliștii, dar continuând cu mareea poetică de astăzi, ce ne Înconjoară ca niște talazuri, de peste tot... 10 Cineva ar putea să mă Întrebe dacă am fost fericit la Paris, În exil, În semi-exil sau, dacă vreți, Într-un exil estetic puternic colorat de politicul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pe engulfing. Engrossing sună poate prea totalitar, nu dă nici o șansă, evocă sufocantul, indică o cucerire năvalnică. Engulfing, deși exprimă același rezultat, adică mintea omului este definitiv acaparată, sună mai blând, indică o persuasiune, căci golfurile cresc treptat, pe nesimțite. Mareele sunt mai plăcute decât avalanșele, deși duc la același lucru : umplerea spațiului fără rest. Oricum am numi-o însă, calitatea filmului de a nu plictisi este o necesitate. Ai evidențiat bine subiectivismul plictisului. Mai adaug și eu observația că un
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
prin acțiunile directe (vânătoarea) sau indirecte (poluarea) ale omului poate perturba grav echilibrele ecosistemelor. Resursele naturale sunt componente ale mediului înconjurător; ele reprezintă bogăția unei țări. Resursele naturale sunt: - resurse regenerabile (plante, animale, gaze din atmosferă, energia eoliană, cea a mareelor, al precipitațiilor).resurse neregenerabile (combustibili fosili, nu se mai refac speciile de plante și animale dispărute de pe Glob). Pădurile au multiple funcții ecologice și o deosebită valoare economică, datorită masei lemnoase explotabile și speciilor de animale care le populează. Protejarea
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93513]
-
deseori vocea întunecată din adâncul minții mele.) Pur și simplu dădeam vina pe câte o scuză inventată în timp ce zăceam în patul imens din dormitorul întunecat, cu ușa încuiată, perdelele trase, penisul moale cuibărit imobil pe pulpa mea: oboseala, stresul, romanul, mareele firești ale dorinței, medicația antidepresivă; făcusem aluzie chiar și la anume traume sexuale din copilărie. Ea nu încerca să-și ascundă resentimentul. Mi-am camuflat rușinea, însă nu îndeajuns ca ea să nu se simtă vinovată că se îndoia de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ridicat. În cursul fazei II, observatorii criticau calitatea obiectelor, deficitul de stil, mediocritatea funcțională a mărfurilor de serie. În zilele noastre, critica programelor de televiziune a înlocuit-o pe cea a gadget-urilor și a supermagazinelor; se critică mai mult mareea publicitară decât moda în sine. Publicul larg acuză incapacitatea mass-mediei de a trata problemele importante și de a relata obiectiv faptele. Este dezolat de frivolitatea presei people, de mulțimea de cărți lipsite de valoare, de calitatea dezbaterilor intelectuale, devenite atone
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
umane într-o aemenitas inseparabilă de valori ca senzitivitatea, frumusețea, memoria și imaginarul 11. Și amenajarea spațiului periurban exprimă noua preeminență a temei calității vieții. Dacă epoca noastră este martora unui proces de gentrification, ea vede, mai ales, o veritabilă „maree de vile”: mai mult de jumătate dintre francezi stau într-o casă proprietate individuală cu grădină în zonele de vile din extravilan. Prin gustul pentru casa individuală nu se mai exprimă atât clasica dorință de afișare a reușitei sociale, cât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
astăzi? Homo festivus s-a preschimbat într-un simplu trecător, într-un gură-cască amator de ambianță fun, de animație și de spectacol. Sărbătoarea hipermodernă s-a redus la o imensă plimbare turistică cu figuranți-actori prea fericiți să se piardă în mareea umană, să ocupe strada în sfârșit eliberată de automobile, să asculte orchestre, să asiste la spectacole folclorice. Numai decibelii și mareea umană, ceea ce E. Canetti numea „masă deschisă” și bucuria specifică pe care aceasta o procură 37, mai amintesc de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
spectacol. Sărbătoarea hipermodernă s-a redus la o imensă plimbare turistică cu figuranți-actori prea fericiți să se piardă în mareea umană, să ocupe strada în sfârșit eliberată de automobile, să asculte orchestre, să asiste la spectacole folclorice. Numai decibelii și mareea umană, ceea ce E. Canetti numea „masă deschisă” și bucuria specifică pe care aceasta o procură 37, mai amintesc de vechile forme de exces. Beției simțurilor și cheltuielilor transgresive le-au urmat bucuria cuminte a plimbării, a privitului, a pierderii în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
cine nu vede că ea nu se mai aseamănă câtuși de puțin cu râsul în hohote al lui Dionysos? 9tc "9" Superman: obsesia performanței, plăcerile simțurilortc "Superman \: obsesia performanței, plăcerile simțurilor" Dacă vreo școală de sociologie face caz de o maree dionisiacă, un alt diagnostic, exact la opusul acesteia, apare din cultura fondată pe idealurile de competiție și de autodepășire. S-a terminat cu mitologia bucuriilor transgresive și senzuale, societățile noastre n-ar mai recunoaște, din câte se pare, decât imperativul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
politici culturale ambițioase, toate acestea sunt foarte bune, dar este și oarecum naiv să crezi că asemenea măsuri pot constitui o reală contrapondere a consumului dezlănțuit. Numai niște interese și niște presiuni de alt gen vor putea constitui baraje în fața mareei hiperconsumului. Niște mass-media mai „culturale”, mai puțin supuse dictatului ratingului nu pot fi la înălțimea acestei misiuni. Dacă există o „salvare”, ea constă în inventarea sau în perfecționarea unor dispozitive care să permită dezvoltarea gusturilor și a pasiunilor, altele decât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
În limba rusă care apar În România dar și În alte țări. În țara care i-a primit acum câteva sute de ani, cultura rușilor lipoveni are largi perspective. Comparând cele două situații suntem zguduiți de fatalitatea unei tragice vecinătăți. Mareea slavă erodează din malurile latinității cu o perseverență constantă indiferent de spiritul vremii și etica relațiilor internaționale. Cele mai generoase idealuri care au poleit doctrinele vremii nu stăvilesc pornirile de cucerire și deznaționalizare. Panslavismul, iubirea pravoslavnică, marxism leninismul și acum
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Braudel compara studiul istoric cu observarea mării, descriind astfel trei ritmuri temporale. În primul rând, timpul scurt, evenimentul la nivel uman, cel al valurilor și al spumei; apoi timpul mediu, conjunctura, ciclurile și interciclurile, pe măsura unei generații, comparat cu mareele și variațiile sezoniere; în sfârșit, durata lungă, timpul cvasi imobil al structurilor, imobilitatea marilor spații marine ce nu sunt afectate nici de furtuni, nici de efectele sezoniere. Cele trei timpuri ale lui Braudel corespund de fapt celor trei moduri de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
identificăm mediul de viață și plaja de luciditate a omului actual, tot aici se află și tărâmul pe care se desfășoară creativitatea lui. Pentru poeți, starea de conștiință artistică de transă astfel intensificată și instituită duce la diverse fenomene de maree de reflux prin care metafora se îndepărtează de creator, lăsând loc locuirilor și bântuirilor oneste, care dau naștere poemelor produse precum niște manevre de resuscitare. După mai multe astfel de renașteri asistate, poetul constată că se zbate ireductibil, în fond
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de tineri se prăjeau, abandonați, în soarele puternic al amiezii. Păreau adormiți, deși muzica de la casetofon răsuna destul de puternic. O lene latină... Pe aceștia i-ar putea trezi și obliga să se miște doar un roi de muște flămânde sau mareea oceanică, m‑am gândit cu o ușoară răutate, iritat de imobilitatea imaginii... Gazdele ne propun un concert Ceaikovski, Cvartet de coarde no.3, opus 30, interpretat de cvartetul Fernando Lopes Grasa, într-o componență aproape halucinantă pentru aceste locuri: doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de literatură și estetică, Traducere de Nicolae Iliescu, Prefață de Marina Vasile, București, Editura Univers, 1982. * Balotă, Nicolae, Eminescu poet al inițierii în poezie, București, Editura Cartea Românească, 2000. * Bălan, Gheorghe, Nebănuitul Eminescu, București, Editura Universal Dalsi, 1999. * Bhose, Amita, Maree indiană. Interferențe culturale indo-române, Ediție îngrijită, cronologie și note bibliografice de Carmen Mușat-Coman, București, Mihai Dascăl Editor, 1998. * Biberi, Ion, Poezia, mod de existență, București, Editura pentru Literatură, 1968. * Blaga, Lucian, Elogiu satului românesc, Discurs rostit la 5 iunie 1937
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ora patru dimineața, iar apele Își Încetiniră mișcarea de parcă asta li s-ar fi ordonat să facă. Treptat, se liniștiră și mai mult, până ce ajunseră la acel moment de perfectă nemișcare dintre flux și reflux, când apele așteaptă ca noua maree să preia munca zilei ce urmează. Prins de acel calm, trupul flasc tresălta pe suprafața apei, Învăluit În Întuneric, nevăzut. Timpul se scurse Într-o liniște ce fu apoi risipită de doi bărbați care trecură prin apropiere, cântând monoton pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
cârmă Îl recunoscu pe Bonsuan, un pilot al poliției care avea În vene sângele a nenumărate generații de pescari din Burano, sânge care cu siguranță trebuia să se fi amestecat cu apele lagunei, purtând În el o cunoaștere instinctivă a mareelor și curenților care i-ar fi permis să navigheze prin canalele orașului cu ochii Închiși. Bonsuan, un bondoc cu o barbă deasă, Întâmpină sosirea lui Brunetti cu o plecăciune din cap, conștient de ora aceea matinală la fel de bine ca superiorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
du-te la șirul acela de case de cealaltă parte a canalului și află dacă cineva a auzit sau a văzut ceva. — Pentru ce oră, domnule? Brunetti reflectă o clipă, gândindu-se la faza lunii. Fusese nouă acum două nopți: mareele nu putuseră fi atât de puternice Încât să poarte cadavrul foarte departe. Va trebui să-l Întrebe pe Bonsuan despre refluxul din noaptea trecută. Mâinile decedatului erau ciudat de zbârcite și albe, semn sigur că stătuse În apă vreme Îndelungată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
o rană ca aia. Unelte, orice. — Da, domnule, zise Vianello, Încercând să scrie acestea În carnețel din mers. — Doctorul Rizzardi o să ne dea după-amiază o oră a morții. De-ndată ce-o avem, vreau să-l văd pe Bonsuan. — Pentru maree, domnule? Întrebă Vianello, Înțelegând imediat. — Da. Și poți să Începi să suni la hoteluri. Vezi dacă nu lipsește cineva din cameră, În special americani. Știa că omului nu-i plăcea asta, nesfârșitele apeluri la hoteluri, pagini după pagini pline de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
n-au adus la suprafață nimic care ar putea fi o armă. Gunoaiele obișnuite: sticle, căni, chiar și un frigider și-o șurubelniță, dar nu e nimic măcar apropiat de-un cuțit. — Dar Bonsuan? A vorbit cineva cu el despre maree? — Nu, domnule. Nu Încă. N-am primit Încă estimarea momentului morții. — În jur de miezul nopții, completă Brunetti. Luciani deschise o condică ce se afla pe masa lui și plimbă În josul unei coloane cu nume un deget gros. Aduce o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
să fi fost omorât altundeva. — Probabil c-a fost, zise Bonsuan, rupând tăcerea. — Unde? — Cinci, șase ore? Întrebă Bonsuan. Când Brunetti aprobă din cap, pilotul Își lăsă capul pe spate și Închise ochii, iar Brunetti aproape că putu vedea graficul mareelor din lagună pe care-l studia bărbatul. Bonsuan rămase așa preț de câteva minute. O dată clătină din cap Într-o scurtă negare, alungând cine știe ce posibilitate pe care Brunetti nu avea s-o afle niciodată. În cele din urmă, deschise ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
decât dacă locuia pe ea, căci era, așa cum indicase Bonsuan, o fundătură ce ducea la apă, unde se sfârșea. — Oricare dintre ele ar fi un loc perfect, sugeră Bonsuan. Nimeni nu trece niciodată pe-acolo, nu la ora aceea. — Iar mareele? — Noaptea trecută au fost foarte slabe. N-au avut cine știe ce o forță. Iar un cadavru se agață de tot soiul de lucruri; asta-i Încetinește Înaintarea. Ar fi putut fi oricare dintre alea două locuri. — Vreun altul? — E posibil să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
de lemn. Casele toate aveau o ușă care dădea spre apă, și caii lor erau în formă de bărci, lungi și înguste, ce stăteau drept chiar dacă gondolierul vâslea cu o singură vâslă. Apa pe fundul lagunelor, mai ales până la venirea mareei, era mică și mirosea veșnic a alge putrezite și a pește mort, ca să nu mai vorbim de armata de țânțari. Pământurile pentru viță-de-vie și grădinărit erau puține; apa bună de băut nu numai că nu era destulă, dar avea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
A vrut să vadă trupul lui Andras și a poruncit bătrânilor încă rămași în biserică să-l îngroape acolo unde murise. Am plecat de-acolo doar după ce am văzut cum era bătătorit pământul amestecat cu nisip și prundiș peste cadavru; mareea nu mai avea mult să-l ajungă din urmă. În lunile care au urmat am cucerit cea mai mare parte a Italiei centrale, unificând Longobardia septentrională cu cea meridională, în vreme ce o parte din Corsica se răscula în contra bizantinilor și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]