1,481 matches
-
impresia că străbate o perioadă de revenire în urma naufragiului”), „sinteza românească” sub semnul ortodoxiei fiind lipsită de consistență, de vreme ce „nu-i cuprinde pe câțiva dintre scriitorii cei mai remarcabili ai epocii actuale”. Întreruptă la vârsta când se elaborează marile sinteze, marginalizată și relegată îngustului cerc al „specialiștilor”, plasată la capitolul „istoria literară universitară”, capitol apăsat de prejudecata aridității solemne și pedante, concurată masiv de baroca, exuberanta, seducătoarea Istorie... a lui Călinescu, minimalizată sau ocultată de călinescofilii à outrance și (re)editată
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
victimelor sistemului”, al celor nedreptățiți: săraci, muncitori, minorități naționale și rasiale,tineri, bătrâni, femei, handicapați (Becker și Horowitz, 1978). Această abordare este centrată pe evidențierea consecințelor structurale negative ale sistemului capitalist- așa cum apar ele dramatizate în cazul claselor și grupurilor marginalizate -, pe explorarea unei alternative de organizare socială. Discuții aprinse au loc, de exemplu, în legătură cu angajarea sociologiei industriale occidentale. Aceasta este adesea acuzată că exprimă punctul de vedere al patronatului. Pentru a ilustra aceste controverse, să recurgem la un exemplu recent
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
caracterului angajat alsociologiei occidentale dominante: critica implicațiilor conservatoare ale sociologiei parsonsiene, de exemplu, sau a opțiunii patronale în sociologia industrială. Pe de altă parte, apar analize tot mai articulate caredezvoltă punctul de vedere al claselor și grupurilor sociale oprimate și marginalizate: clasa muncitoare, țărănimea, persoane fără calificare profesională, imigranți, tineri, bătrâni, femei. Analiza sociologică poate face abstracție cu greu, la ora actuală, de multiplicitatea perspectivelor. Când se analizează căile de perfecționare a întreprinderilor capitaliste, punctele de vedere ale patronatului și ale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evidență faptul că o producție orientată spre profit nu duce la maximizarea bunăstării colectivității, ci, dimpotrivă, are o serie de consecințe negative asupraacesteia reprezintă un atac la una dintre iluziile fundamentale ale sistemului fundat pe profit și, în consecință, este marginalizată, nestimulată sau chiar respinsă. Declanșarea mecanismelor defensive. Intervenția specialistului poate apărea adesea membrilor unui sistem ca o presiune exterioară, coercitivă, ca o critică a funcționării sistemului, fapt care este de natură să declanșeze mecanisme defensive. Nu este întâmplător faptul că
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
criminalitatea etc., oferind, totodată, o bază documentară consistentă pentru opțiunile de reformă. Cercetările grupului Cătălin și Elena Zamfir, Ioan Mihăilescu, Ioan Mărginean, Marian Preda, Livius Manea, Lucian și Luana Pop, Cosima Rughiniș, Manuela Stănculescu, Ionica Berevoescu etc. asupra sărăciei, grupurilor marginalizate, politicilor sociale au constituit un obiect de dezbatere publică. Concluziile investigațiilor lor au stat la baza programelor guvernamentale și ale societății civile privind politicile sociale. Se poate afirma că aceste studii au devenit ,,directori de opinie” În domeniul politicilor sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Concluzie Dacă În prima perioadă a relansării sociologiei românești după al doilea război mondial a existat o tentativă de promovare a unei paradigme de sociologie marxistă (orientată spre susținerea programului construcției comuniste, printr-o abordare macrosocială), ea a fost rapid marginalizată și abandonată. Sociologia s-a orientat spre cercetarea empirică a realității sociale și spre reforma din aproape În aproape, la nivel microsocial și sectorial. Pentru această direcție, sociologia occidentală era atractivă din mai multe puncte de vedere. În primul rând
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
O atmosferă tristă se insinuează în lumea micii familii, care își continuă existența cotidiană fără a intui gravitatea momentului. Dar prim-planul narațiunilor este ocupat, tezist, tot de activiști, de foști ilegaliști în confruntare cu schimbările „interne” din partid, verificați, marginalizați etc. O altă direcție a prozei lui P. este ilustrată de cărțile pentru copii. Tirbozel și Tirbozina pe Insula Misterelor (1960) și În luptă cu vrăjitoarele (1964) urmăresc familiarizarea celor mici cu legile fizicii și matematicii, dar tentativa eșuează datorită
PANAITESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288649_a_289978]
-
deschidere către modelele și patrimoniul literaturii universale, iar anii următori au înregistrat rerigidizarea sistemului comunist, însoțită de aberante privațiuni materiale și disfuncții sociale. Generație într-adevăr „în blugi”, este în bună parte cultivată și animată de imboldul înnoirii radicale, însă marginalizată social și oprimată sau blocată profesional, „infantilizată”, după cum s-a remarcat, până în pragul senectuții, fără intenții neapărat vinovate, de generațiile anterioare („Eticheta de «tânără generație» care însoțește de douăzeci de ani grupul optzecist a făcut ca el să fie permanent
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
dispariția și apariția unei ocupații sau alteia, ca urmare a schimbărilor ce se produc în economie, tehnologie sau angajare sau când rolurile ocupaționale și mobilitatea de la o ocupație (job i se spune acum) la alta au devenit predominante. Totodată, identități marginalizate, chiar ascunse, cum ar fi cele aparținând grupurilor stigmatizate sau cu dizabilități, apar în atenția publică și solicită nu doar recunoaștere, ci și protecție sau privilegii sau relații complet noi cu majoritarii. Totalitatea socială dezagregată creează condiții pentru manifestări ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ales dacă spațiul este sau a devenit marginal. În al doilea rând, schimbările instituționale și culturale sunt profunde și radicale. Starea de anomie domină: noile reguli și coduri instituționale sunt prea puțin comprehensibile, pe când cele vechi sunt când blamate, când marginalizate. Luana Pop a demonstrat că... ... valul instituționalizărilor legislativ-formale, mai degrabă aleatorii (din punctul de vedere al oportunităților sociale, al adecvării instituționale etc.), nu a făcut decât să creeze haos și anxietate în raport cu poziții sociale devenite din ce în ce mai precare, nesigure și amenințate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prestigiu. Structura socială asociată familiei și generată de aceasta este înlocuită progresiv de structura socială indusă de industrialism și sprijinită puternic de multiplicarea corporațiilor. Astăzi deja nimeni nu ar mai susține, decât cu riscul de a fi ridiculizat și chiar marginalizat, că femeilor trebuie să li se blocheze accesul la vreo profesie sau la exercitarea vreunei demnități sociale sau politice. Nimeni nu ar mai admite existența acelei „esențe a masculinității” sau a acelei „esențe a feminității” ce ar legitima prevenirea legală
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nu are nici un episcop de etnie țigănească și nici un departament misionar care să se ocupe serios de problemele acestei minorități. Lipsesc preoții cunoscători de limbă și cultură țigănească - buni duhovnici și neobosiți educatori - gata să asculte păsul acestor oameni adesea marginalizați, dar și în măsură să ofere îndreptare. Este un semn clar că pentru foarte mulți ortodocși apartenența la Biserică este o funcție a unei identități etnice. Ne putem imagina că doar fascinația pentru ritual și superstiție mai determină membrii comunităților
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
susținere guvernamentală majoră, dar și de un interes deosebit din partea organismelor și a organizațiilor internaționale. Acum suntem, după adoptarea legislației necesare, în măsură să dezvoltăm servicii sociale de calitate și pentru vârstnici, pentru tinerii care părăsesc centrele de plasament, persoanele marginalizate etc. Au fost elaborate standarde de calitate pentru servicii, așteptăm publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii privind aprobarea „Nomenclatorului instituțiilor de asistență socială și structura orientativă de personal”, și a „Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a instituțiilor de asistență socială
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de faptul că a crescut la casa de copii. Nu crede că cineva vreodată a tratat-o altfel din acest considerent. Nu a ascuns niciodată. Nu consideră că raportat la ceilalți ar trebui să se simtă altfel. Se simte un marginalizat. Nu mai are încredere în nimeni. Se simte marginalizat. Nu crede că îi lipsește ceva în mod special, însă societatea îi condiționează, îi limitează posibilitățile de acțiune. În momentul de față mă simt un om cu drepturi depline, dar dezamăgit
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Nu crede că cineva vreodată a tratat-o altfel din acest considerent. Nu a ascuns niciodată. Nu consideră că raportat la ceilalți ar trebui să se simtă altfel. Se simte un marginalizat. Nu mai are încredere în nimeni. Se simte marginalizat. Nu crede că îi lipsește ceva în mod special, însă societatea îi condiționează, îi limitează posibilitățile de acțiune. În momentul de față mă simt un om cu drepturi depline, dar dezamăgit. ● Nici la serviciu și nici familiei socrilor nu le-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
la locul de muncă. Oportunitatea de promovare socială și beneficiile materiale oferite acestor cadre le-au cooptat În mod angajat În „lupta de clasă”, transformându-le În unelte ale sistemului represiv. Gradul scăzut de cultură, precum și saltul de la situația de marginalizat social la cea de deținător al puterii au amplificat posibilitatea manipulării lor În scopul exterminării „dușmanului politic al orânduirii socialiste”. În subsidiar, am dorit să testăm un set de subipoteze enunțate de Friedrich Hayek. În Drumul către servitute, Într-un
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Occidentul. Partidul Social Democrat - istoria unei conversii progresive către social-democrație Actor major al vieții politice românești, Partidul Social Democrat a reprezentat partidul unei conversii graduale a fostelor elite comuniste spre social-democrație. Format În jurul unui nucleu dur de membri ai nomenclaturii marginalizate de Nicolae Ceaușescu În anii ’80, dar regrupând și categorii largi de elite, fără implicare În viața politică Înainte de 1989, PSD nu și-a asumat niciodată vreo legătură cu fostul regim. Din acest punct de vedere, În acord cu Sorina
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de Hannah Arendt, este mob - „gloată”. În egală măsură, publicul care a mers, cel puțin În prima perioadă, În direcția lui Vadim este format din cei care nu au reușit să facă o carieră În PSD. Ei s-au simțit marginalizați, eliminați, În momentul În care Partidul Comunist s-a metamorfozat În Frontul Salvării Naționale, și-a abjurat, practic, trecutul și l-a azvârlit Într-un con de umbră despre care nimeni nu vrea să vorbească. România prezintă cazul paradoxal al
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Alianței Civice. Este neîndoios faptul că Alianța Civică s-a numărat printre primii care au observat enorma distanță dintre promisiunile CDR-ului și acțiunile acestuia odată aflat la putere. La fel de adevărat este că Alianța Civică nu a fost atât de marginalizată cum apare În cartea respectivă, din mărturisirile pe care le fac Ana Blandiana și alte figuri proeminente ale Alianței. Cel puțin În primul an, să nu uităm, Victor Ciorbea, la fel ca Valerian Stan, era foarte apropiat de Alianța Civică
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
un bun și inspirat condei. Venit dinspre literatură (unii teoreticieni vorbesc despre „literatura de frontieră”), reportajul îmbină munca de teren cu forța evocării și travaliul scriitoricesc, observația cu povestea, subiectivismul unor gânduri cu autenticitatea de trăire a unui personaj. Gen marginalizat în ultimii ani de presă postcomunistă, reportajul generează destule confuzii teoretice, tipologii greoaie, exigențe și trăsături inexistente: mare reportaj, feature, reportaj social, sportiv etc. Definiție Ca orice alt gen, reportajul nu se lasă ușor cuprins într-o definiție. Unii îl
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a raporturilor ei cu societatea. De asemenea, sinopticii se văd acuzați de o minimalizare voită a rolului Mariei Magdalena În comunitatea creștină timpurie. Rolul acesteia va fi cu adevărat relevat abia de către Ioan, care reflectă, la rândul său, un curent „marginalizat” de Biserică. Mai Încolo mă voi opri asupra unei alte lucrări, unde autoarea merge până la capătul raționamentului ei. Jane Schaberg se oprește asupra episodului Noli me tangere, văzând În el cheia misterului magdalenian. Schaberg pleacă de la presupoziția că episodul cu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ultimă instanță, cu baterea pasului pe loc). Dincolo de teza principală a textului, Îmi propun să schițez, pentru cititorul mai puțin familiarizat, o scurtă istorie a „disidenței teologice”, În catolicism, din anii 1940-1950. E foarte sugestiv faptul că, odată cu Vatican II, marginalizații, ostracizații revin În prim-planul vieții bisericești, reușind să schimbe nu doar fizionomia unui Conciliu care, Începând ca o plenară sovietică, s-a transformat treptat Într-o adevărată expresie a lucrării Duhului Sfânt, ci au transfigurat Însuși chipul Bisericii pământești
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
se opune, În planul sentimentelor morale, orgoliului, așa cum decepția se opune, În același sens, mândriei. Deprecierea este generată de neîncrederea În sine, de sentimentul propriei sale devalorizări și inutilități. Lipsită de curaj și de inițiativă, persoana se simte frustrată și marginalizată În raport cu semenii săi. Din aceste motive, ea va manifesta o atitudine și un gen de conduită particulare În raport cu ceilalți, manifestate prin modestie, timiditate sau umilință. Modestia este o atitudine de rezervă, o atitudine de precauție În relațiile cu ceilalți, raportată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
prin „a-fi-cu-și-pentru-celălalt”, ceea ce semnifică a accepta posesiunea celuilalt. Prin aceasta, fiecare acționează asupra libertății celuilalt. „A-fi-Împreună” Înseamnă fie a-l domina pe celălalt, fie a-i ceda. bă Prin indiferență, situație care face inseparabilă relația de „a-fi-cu-și-pentru-celălalt”. Mă simt izolat, marginalizat, alienat, condamnat la indiferență și singurătate. Apare angoasa, dezgustul de viață, disperarea. Aceasta Îmi va dezvolta o atitudine de protest. că A-fi-Împreună, a fi integrat Într-o comunitate, a aparține unui grup. În acest caz, relația mea nu mai este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
asistență și Îngrijire. Măsurile aplicate trebuie să aibă un caracter de siguranță și supraveghere atentă. Se va evita contactul Între aceștia, aplicându-se În principal metode de educație specială, de resocializare, activități practice utile, măsuri de asistență moral-religioasă. gă Persoanele marginalizate sunt cele În situații dificile, cum ar fi șomerii, azilanții, emigranții etc. Pentru aceștia se impun măsuri speciale de adaptare-integrare socială, ocupații În raport cu nivelul intelectual, de pregătire, și aptitudini, asigurarea unui habitat. Se va urmări integrarea lor socioculturală, morală și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]