900 matches
-
al., 1998). Unii avocați recomandă înlocuirea termenului de „divorț prin vina părților” cu termenul „divorț fără vinovăția părților”, care este mai rapid și poate fi reglementat de reguli procedurale simple, oferind o modalitate mai umană de încheiere a unor relații maritale (Macovei, 1999). În același sens, este necesară revizuirea drastică a reglementărilor privind plata unor pensii de întreținere. Acest aspect este deosebit de important, având în vedere deprecierea situației economice a femeilor. Astfel de măsuri ar reduce dependența economică a femeii. Modificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
lui” de la vârste foarte mici ori să plătească o bonă, ceea ce îi crește stresul financiar. Izolarea socială pe care o trăiesc oamenii din societățile moderne duce la abuz în două moduri. În primul rând, problemele personale (cum ar fi crizele maritale sau șomajul) nu mai sunt discutate cu prietenii, ci sunt direct reflectate asupra copilului. În al doilea rând, când începe abuzul asupra copilului, nimeni nu poate interveni, pentru că nu cunoaște situația. În cel de-al treilea rând, atitudinea societății moderne
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Mieko Yoshihama și Susan Sorenson (1994) (apud Segal, 1999, p. 214) au descoperit că „58,7% dintr-un eșantion de 796 de femei care au răspuns unui chestionar aplicat la nivel național în Japonia s-au considerat victime ale violenței maritale”. Wang Xingjuan (1999) a studiat violența domestică pe un eșantion de familii din Beijing și din suburbiile acestui oraș. Potrivit autorului, „chestionarul examinează o serie de factori (de exemplu, nivelul educațional, tipurile de personalitate sau trecutul familiei) pentru a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
care apar „infidelitatea sexuală a soției, cicălirea ori refuzul de a face curat sau de a găti”. Rezultatele au mai arătat că persoanele de origine chineză nu au fost tolerante în ceea ce privește „folosirea forței fizice ca modalitate de rezolvare a disputelor maritale” (Yoshioka et al., 2001). Comparația dintre femeile abuzate și cele neabuzate a fost urmărită de Hoan Bui și Merry Morash (1999), care au analizat 20 de femei vietnameze, câte 10 din fiecare categorie. Studiul s-a axat pe corelația dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
au răspuns 71 de geneticieni din Brazilia, Grecia, Turcia și India. Procentul cel mai mare privind diagnosticarea și selecția sexului masculin s-a înregistrat în India, peste 52%, în Brazilia, 30%, 29% în Grecia și 20% în Turcia. Studiind relația maritală pe un eșantion de 515 copii (din perspectiva copiilor care sunt martori), Segal și Ashtekar (1994) au constatat că 17,3% dintre respondenți au afirmat că tații lor și-au abuzat soțiile și că doar 1% au declarat că mamele
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
că nu sunt obediente și 24,2% din cauza diferitelor greșeli ale mamelor lor (Segal, 1999, p. 223). Putem atunci discuta despre divorț ? În general, în societățile și culturile asiatice, acesta nu este neapărat o „practică generală”. „[...Ă când apar problemele maritale, intervențiile din afară sunt puternic descurajate, pentru că pot produce rușine, dezonoare familiei. În multe culturi asiatice, suferința și perseverența sunt percepute drept virtuți. Femeilor li se va recunoaște îndurarea anumitor greutăți, ele fiind descurajate să discute problemele de familie” cu
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
unui astfel de abuz intră în categoria „victimelor ascunse” ale violenței domestice. În India, de exemplu, acest tip de violență nu este recunoscut în mod oficial. Doar în două situații informale s-au putut constata astfel de abuzuri, precum și violența maritală, în condițiile în care discuțiile s-au purtat separat, doar cu soțiile (Segal, 1999, p. 227). Prin comparație, în Japonia, acest tip de abuz este mult mai des întâlnit. Fumie Kumagai (1983) a constatat că 80% dintre copiii care și-
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de a aranja o căsătorie pentru ea, a trebuit să ceară ajutorul unui prieten al familiei pentru a o ajuta în selectarea unui soț” (Hassouneh-Phillips, 2001, p. 935). Altele sunt ajutate de frați pentru a face acest lucru. În ceea ce privește contractul marital, prin definiție, acesta reprezintă un „document scris pe care îl semnează mireasa, mirele și doi martori”. Contractul marital este actul făcut între părți. Rezultatele cercetării au mai arătat că femeilor li s-a părut „un obstacol de netrecut părăsirea situațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
o ajuta în selectarea unui soț” (Hassouneh-Phillips, 2001, p. 935). Altele sunt ajutate de frați pentru a face acest lucru. În ceea ce privește contractul marital, prin definiție, acesta reprezintă un „document scris pe care îl semnează mireasa, mirele și doi martori”. Contractul marital este actul făcut între părți. Rezultatele cercetării au mai arătat că femeilor li s-a părut „un obstacol de netrecut părăsirea situațiilor abuzive în care se găseau fără a cere în prealabil permisiunea soților lor”. În concluzie, „abuzatorii care folosesc
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Against Women, nr. 5, pp. 1493-1504. Yoshihama, M.; Sorenson, S.B., 1994, „Physical, Sexual, and Emotional Abuse by Male Intimates: Experiences of Women in Japan”, Violence and Victims, nr. 9, pp. 63-78. Yoshioka, M.R., DiNoia, J.; Ullah, K., 2001, „Attitudes Toward Marital Violence. An Examination of Four Asian Communities”, Violence Against Women, nr. 7, pp. 900-926. Wallace, H., 1996, Family violence: Legal, Medical, and Social Perspectives, Allyn & Bacon, Boston. West, M.O.; Prinz, R.J., 1987, „Parental Alcoholism and Childhood Psychopathology”, Psychological Bulletin
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
intenționat în cadrul fiecărei problematizări. Astfel, din punct de vedere istoric, odată recunoscută ca problemă (abia în secolul XIX), violența domestică a fost în mod gradual conceptualizată, folosind termenii: bătaia soției; violență domestică; violență în relația de cuplu; conflict conjugal; violență maritală; violență în familie; violență împotriva femeii. Fiecare concept astfel elaborat funcționează ca parte a reprezentării problemei, la un moment dat. Dacă analizăm pârghiile explicative prin care s-a ajuns la aceste concepte, putem identifica unele elemente comune, prezente în fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
dintre infracțiunile de înaltă violență comise în anul 1999 s-au petrecut în locuință, iar din totalul infracțiunilor, violența domestică este prezentă în 37% dintre cazuri. Violența intrafamilială include „orice act violent comis de o persoană de pe poziția unui rol marital, sexual, parental sau de ocrotire, asupra altor persoane, cu roluri reciproce” (Stith, Williams și Rosen, 1990, p. 1). În definirea violenței domestice se vor lua în considerare următoarele dimensiuni: - dimensiunea teoretică (modelele teoretice de abordare a fenomenului, dezvoltate în perioade
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și Vlăsceanu, 1998), se referă la „utilizarea forței și constrângerii de către un individ, grup sau clasă socială în scopul impunerii voinței asupra altora” (Zamfir și Vlăsceanu, 1998, p. 658). Violența domestică este definită, în același dicționar, cu referire la relațiile maritale: „violența maritală: ansamblul conflictelor din grupul familial care au ca efect maltratarea partenerului” (Zamfir și Vlăsceanu, 1998, p. 659). Pentru evitarea unui asemenea risc și înțelegerea violenței din perspectivă psihologică, care permit delimitarea noțională între agresivitate/agresiune și violență. Agresiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
1998), se referă la „utilizarea forței și constrângerii de către un individ, grup sau clasă socială în scopul impunerii voinței asupra altora” (Zamfir și Vlăsceanu, 1998, p. 658). Violența domestică este definită, în același dicționar, cu referire la relațiile maritale: „violența maritală: ansamblul conflictelor din grupul familial care au ca efect maltratarea partenerului” (Zamfir și Vlăsceanu, 1998, p. 659). Pentru evitarea unui asemenea risc și înțelegerea violenței din perspectivă psihologică, care permit delimitarea noțională între agresivitate/agresiune și violență. Agresiunea reprezintă acel
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
domestică - dimensiunea relațională În definirea violenței domestice trebuie luate în considerare două dimensiuni de analiză: relațiile interumane și natura violenței în discuție (Garner și Fagan, 1997). Referitor la relațiile de cuplu, termenul uzitat frecvent în trecut era cel de violență maritală. Datorită schimbărilor în ceea ce privește structura familiei moderne din ultima decadă, termenul acesta devine prea restrictiv, deoarece exclude violența dintre parteneri în cazurile în care relația maritală s-a desfăcut prin divorț sau în cazurile de concubinaj ori uniune consensuală. Vom defini
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
1997). Referitor la relațiile de cuplu, termenul uzitat frecvent în trecut era cel de violență maritală. Datorită schimbărilor în ceea ce privește structura familiei moderne din ultima decadă, termenul acesta devine prea restrictiv, deoarece exclude violența dintre parteneri în cazurile în care relația maritală s-a desfăcut prin divorț sau în cazurile de concubinaj ori uniune consensuală. Vom defini, de aceea, violența domestică la nivelul relațiilor dintre adulți heterosexuali, care coabitează sau au coabitat în trecut într-o relație de tip conjugal. Deși mai
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
circulară, dinamica grupurilor mici, mișcarea de orientare a copilului, influența asistenței sociale, teoreticienii rolului, consilierea cuplurilor căsătorite, dezvoltarea familiei normale, dezvoltarea tulburărilor de comportament, scopurile terapiei, evaluarea familiei, comunicarea, abuzul de droguri și alcool, violența domestică și abuzul sexual, violența maritală, munca de asistență instituționalizată, conceptele de lucru în terapia de familie etc. Partea a doua se focalizează pe analiza școlii clasice de terapie de familie. În acest context, autorii analizează terapia sistemică de familie inițiată de Murray Bowen, unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
progresele cercetării în terapia de familie: tulburările de comportament ale copilăriei și adolescenței, terapia de familie centrată pe depresie și anxietate, pe tulburările provocate de folosirea substanțelor, terapia de familie în cazul schizofreniei, a tulburărilor de nutriție, precum și eficiența terapiei maritale și de cuplu. Astfel, sunt analizate și prezentate, „cunoștințele despre ce se poate schimba în terapia eficientă, ce este important să se schimbe și cum ar putea să se dezvolte secvențele schimbării”, astfel încât experiența clinică să poată beneficia de noi
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cu rezultate dintre cele mai profitabile estetic în ultimul său volum, pădurea metalurgică. Din această perspectivă, cartea poate fi citită ca istoria aclimatizării deloc forțate, deloc fortuite, sensibile și sensibilizatoare, cu erosul conjugal; așezate într-o linie descinzând din idilele maritale ale lui Arghezi și ajungând până la (să spunem) studiile de amor conjugal ale lui Radu Vancu, ultimele poeme ale Radu Andriescu recompun liric jurnalul fericirii domestice alături de zeița Miruna (atenție, "nu o regină/ a morcovilor, ci una a cărților. O
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
înghite rămânând gravidă "imediat". Când vine împăratul de la vânătoare, o găsește în situația mult dorită. Nou-născutul capătă numele Busuioc Verde-nflorit. Busuiocul este considerat un afrodiziac cu proprietăți fecundatoare, fertilizante și apotropaice; este prezent în toate practicile magice cu finalitate maritală. Într-o ultimă subclasă am inclus textele unde apar floarea, buruienile, un fir de iarbă, bobul de mazăre ori de fasole, ca elemente fertilizatoare. Fecioru babei, Măzărel [Mohanu] este zămislit de către o babă de 80 de ani, în urma înghițirii unui
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lucru, nu se întâmplă. Și vremea asta îi vine românului de timpuriu, pentru că însuratul de tânăr și mâncarea de dimineață sunt de samă." 1 Ursitul/Ursita În majoritatea narațiunilor populare despre căsătorie, ursitul/ursita, numele sub care este desemnată perechea maritală, materializează în gradul cel mai înalt ideea intervenției destinului. Pe lângă funcția estetică proprie narațiunii, există în aceste condiții și o funcție de corijare, de "raționalizare" a realității, așa cum se întâmplă, în alt plan, și cu proza cultă, cu ficțiunea romanescă. Asta
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a văzut-o, i-a pus o coroană de busuioc pe cap și i-a spus: de-amu eu sunt al tău și tu ești a mea. Busuiocul consfințește în acest caz alegerea făcută. Pentru cei tineri, preocupați de împlinirea maritală, busuiocul este planta învestită cu rolul ritual cel mai pregnant. Este cu atât mai accentuată funcția lui premaritală, cu cât folosirea în acest sens apare prefigurată încă de la vârsta primei copilării. În măsura în care are obiceiurile de la naștere arată preocuparea împlinirii viitoarei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
jocul". Interdicțiile care vizează întâlnirea cu aceste personaje sunt numeroase. La o acțiune malefică declanșată pe cale auditivă se răspunde cu aceeași monedă: dacă ielele sunt numai sunet, cel care le întâlnește trebuie să le răspundă prin tăcere deplină [...]" Problema destinului marital capătă, în snoave, culori burlești și se bazează pe nuclee de multe ori comice. Noțiunea de destin se degradează în consecință. Pepelea a fost un om frumos și isteț, iar cuiul lui Pepelea era cuiul de lemn bătut în părete1e
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
publicul privește cu interes fenomenul divinatoriu. Deși în cazul unor întrebări subiecții sunt ezitanți sau refuză să răspundă, atunci când sunt invitați să facă aprecieri au păreri ferme, bine conturate. Întrebați ce cred despre unele practici populare de divinație meteorolgică sau maritală, 38% dintre subiecți cred că este vorba de niște tradiții vechi, iar 13% văd în ele simple superstiții, iar 11% au declarat deschis că acestea conțin și ceva adevăr. Scorul este destul de interesant și atunci când subiecții trebuie să-i catalogheze
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mai regăsește astăzi decât cu totul izolat. Totuși, fragmente din această mentalitate magică românească se manifestă din când în când, în zilele de sărbătoare (vezi Sânzienele, Sfântul Andrei, Anul Nou) în variate forme și practici. Amintim aici practicile de divinație maritală din noaptea de Sfântul Andrei, care vizează aflarea chipului celui ursit. Cercetările întreprinse de noi au arătat că sunt cunoscute multe practici divinatorii. Unele dintre ele se aplică și azi, chiar dacă poartă numele de superstiții. În ciuda schimbării profunde la care
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]