1,488 matches
-
Baudrillard, Routledge, London and New York, 2000, p. X. 337 Richard J. Lane se ocupă și de influența lui Hegel asupra întregii filosofii franceze moderne, în special prin conceptul său de dialectică, care este preluat și în marxism în combinație cu materialismul. Lane consideră că gânditori precum Bataille sau Baudrillard s-au arătat suspicioși în fața sistemelor de gândire totalizatoare, argumentând că există experiențe ce nu pot fi subsumate dialecticii. Exemplul lui Bataille pare a fi cel al potlatch-ului, concept pe care l-
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
prin atitudini potrivnice tradițiilor, după părerea lui Guénon, fie că oboseala și slăbirea lucidității culturale, odată cu naturalismul și obiectivismul îmbrățișat de moderni, ar fi cauzele crizei, după opiniile lui Husserl. Ambii privesc crizele drept consecințe ale sărăcirii valorizării spiritului prin materialisme înguste și tot felul de teorii reducționiste. Guénon a publicat cartea cu un titlu expres despre criză (9a) și a revenit asupra fenomenului până spre finalul vieții. Circa două decenii, el a privit Occidentul din Cairo, pe când Husserl și-a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
subiecte generale, cum sunt, "spiritul și științele sale" amenințate de "naturalism" și "obiectivism", "Europa configurație spirituală a umanității sănătoase", pe care nu o prea argumentează. Pentru Guénon, "știința sacră", de proveniență "nonumană", conduce la depășirea crizei modernității, exprimată prin "individualism", "materialism", "haos social" și alte neajunsuri. Criza a fost privită de autori în mersul lumii pe intervale foarte lungi de timp (zeci de mii de ani de către Guénon, adeptul ciclicității susținută de vechii indieni) sau, după doar circa trei mii de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
nu este și nici nu poate fi vreodată altceva decât sfârșitul unei iluzii". (9b, p. 322) Iar iluziile nu sunt decât forme deturnate de la tradiții, prin manifestările datate temporal (profane), care sunt materializări necontenite ale principiului. Însă termenii de "materie", "materialism" și "spirit", "spiritualism" au pentru autor o valoare simbolică, de puncte de vedere contingente în raport cu "datele tradiționale". Ele țin de "istoria și științele profane", pe când tradițiile sunt conținute de "istoria și științele sacre". Guénon nu numai că incrimina devierile de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de activitate, localități ori chiar între familii. Reconstituirea lor prin dovezi arheologice și documente ale administrațiilor depinde mult de capacitățile cercetătorilor sociali. După 1989, conștiințele și existențele umane sunt frământate de forțe care îi dezbină și îi destabilizează pe oameni. Materialismul de altădată a devenit și mai incisiv prin tentațiile de a acumula cu orice risc bani și averi cât mai mari. Cosmopolitismul și disprețul psihomoral periculos față de compatrioți au luat proporții. S-au rărit îngrijorător modelele entuziaștilor și a crescut
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
după inventarea titlului de "master în administrarea afacerilor" s-a născut, la cei ce îl dețin, coincidența dintre "știință și cupiditate". (12, p. 444) Alte discuții se poartă cu privire la "întâietate", adică, dacă există o știință socială fundamentală (cam așa cum era "materialismul istoric", pe urmele lui J. Locke și A. Smith, n.ns) La mijlocul secolului trecut, în manieră rousseau-istă întreprinse, studiile unor vechi culturi conservate accidental în Amazonia l-au îndemnat pe francezul C. Lévi-Strauss să infirme rolul determinant al economiei și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
contribuții constructive importante ale semiților, nu numai în comerțul intern și extern al țării, dar și în literatură, arte ori filosofie. Unii evrei au participat timp de peste două decenii la înființarea și afirmarea noilor catedre de socialism științific, filosofie marxistă, materialism istoric din 1948 până prin anii 1980, când s-au pensionat și au emigrat în număr mare. Schimbările din 1989 au găsit o populație evreiască rarefiată. Antisemitismul fusese interzis prin lege de vechiul regim, iar după 1989 a apărut mai curând
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
unele tehnici orientale, amerindiene, șamanice de același fel. Dacă se acceptă că starea mai normală pentru om o reprezintă civilizațiile tradiționale, atunci se poate numi deviere acțiunea antitradițională. Etapele principale ale acestei acțiuni s-au constituit prin "umanism", "raționalism", "mecanicism" "materialism", "pozitivism". Toate acestea au urmat ideea "materializării" (autorul respingea hotărât ideea de "materialitate" atât de des invocată în regimul trecut și cu sensul de "obiectivitate" opusă subiectivității umane), sub forma "solidificării" prin mineral, piatră, metal. "Disoluția" exprimată prin cuantificare, pulverizare
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Convingerea autorului (comentariile lui Vâlsan fiind tăiate din ultimele ediții franceze ale cărții) este că simbolurile păstrate de creațiile populare de pe Glob au, fără excepție, conținuturi supraumane, redate divers și unitar totodată în ceea ce numim tradiție. Or, negarea tradiției de către "materialismul solidificant al secolului al XVIII-lea" a continuat prin "inconștientul" psihanalizei freudiene, jungiene și ale altor autori în materie. În locul "supraumanului" atestat de tradiții, psihanaliza recomandă "infraumanul". Puțini europeni și poate mai mulți americani creditează și încurajează hermeneuticile literelor, numerelor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
amenința autoritatea și prestanța. Textele de filosofie rusească și sovietică apărute mai ales la editurile Cartea rusă și Editura politică au fost dominante în primele două decenii după război. Primele volume din cele două seturi "tradiționale" de la editura politică intitulate "Materialismul dialectic și științele moderne", respectiv " Teorie și metodă în științele sociale", precum și revista "Analele româno-sovietice, seria Filosofie" au dominat încă un sfert de secol mai târziu. În multe din acele volume din anii '70 încoace au fost publicate texte ale
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cuprinde fragmente din: Asupra conceptului de participare politică; Teoria analitică a științei și dialectica; Cunoaștere și interes; Tehnica și știința ca "ideologie"; Preliminarii la o teorie a competenței comunicative; Probleme de legitimare în capitalismul târziu; Teorii ale adevărului; Asupra reconstrucției materialismului istoric; Materialismul istoric și evoluția unor structuri normative. A. Marga i-a consacrat autorului în anul 1985 monografia Acțiune și rațiune în concepția lui J. Habermas, Editura Dacia, Cluj Napoca. S-au mai adăgat următoarele alte lucrări traduse ale filosofului german
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din: Asupra conceptului de participare politică; Teoria analitică a științei și dialectica; Cunoaștere și interes; Tehnica și știința ca "ideologie"; Preliminarii la o teorie a competenței comunicative; Probleme de legitimare în capitalismul târziu; Teorii ale adevărului; Asupra reconstrucției materialismului istoric; Materialismul istoric și evoluția unor structuri normative. A. Marga i-a consacrat autorului în anul 1985 monografia Acțiune și rațiune în concepția lui J. Habermas, Editura Dacia, Cluj Napoca. S-au mai adăgat următoarele alte lucrări traduse ale filosofului german: Discursul filosofic
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
116, 156, 159, 344, 348 Marga A. / 43, 343, 347, 349 Marile Cărți / 115, 123 Marino A. / 47 Martin Luther King / 35, 122 Marx K. / 41, 45-46, 105, 108, 159, 181, 184, 211, 234, 256, 265-266, 349-351, 354 masoneria / 92 materialism / 88-89, 93, 102, 126, 163, 166, 235, 290, 349 Mavrocordat / 128 McClelland D. / 58 McLuhan M. / 65, 146 Mead M. / 126 Merton R. / 175, 206 Meslier J. / 105, 347 metafizică / 10, 14, 53, 74, 91-93, 108, 110, 160, 181, 260
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
similară. George Steiner este un exemplu: „Walter Benjamin has made highly communicative what William Blake in that wonderful phrase called «the holiness of the minute particular». His anti systematic vision of specific objects, artefacts, grammatical tropes, urban locales, generates a materialism which is dialectical, though only very partly in any classic Marxist way“. Și acum, Benjamin oferă argumente în favoarea acestei interpretări, la care voi reveni mai jos. Nu se mai pune problema aici, ca în situația menționată mai sus (prima „precauție
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
simplă percepție în sistemul critic, deschide pentru Benjamin calea spre un concept superior al experienței, specific religiei, istoriei sau filologiei. Posibilitatea unei experiențe metafizice stă, cu alte cuvinte, în posibilitatea experienței efemere, contingente, perceptive. Pendularea ulterioară a lui Benjamin între materialismul detaliului (ca intuiție a prezentului) și forța așteptării mesianice (ca așteptare a viitorului) își găsește, în acest loc, o primă ocurență. Kant devine astfel un reper important, mai ales prin cenzura pe care o operează în conceptul de experiență. Iar
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
numească lucrul, în „densitatea“ revelației pe care o exprimă. Mistica iudaică, la rându-i, contribuie la conturarea figurii traducătorului în textul lui Benjamin. Este vorba, în principal, tot de afirmarea literalității ca principiu al limbii. Mai târziu, aceasta va corespunde materialismului istoric în descrierea expe rienței urbane. Steiner se referă la acest aspect: „In German Hasidism it is the word rather than the alphabetic sign whose hidden sense and unaltered preservation are of extreme importance. To mutilate a single word in
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mă refer poate fi citit și din această perspectivă. Acum însă ne interesează cu precădere problema constituirii obiectului în experiența istorică. Încă de la început, Benjamin sintetizează problematica eseului: „als Pionier wurde Fuchs zum Sammler. Nämlich als Pionier der materialistischen Kunstbetrachtung.“ Materialismul istoric, inițial formulat de Benjamin pe urmele clasicilor marxis mului, dislocă opera de artă din autonomia ei, pentru a o reconsidera din punctul de vedere al condițiilor istorice care o fac posibilă. Aceasta implică însă, în același timp, depășirea privirii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Bedingung dieser Erfahrung.“ Experiența presupune, în această înțelegere, o cunoaștere dialectică a lumii istorice, în care lumile trecutului se reconstruiesc reciproc abia în evenimentul rememorării lor prezente. Tema responsabilității prezentului pentru „tradiția celor asupriți“ este citită acum în cheie estetică. Materialismul istoric reorientează, astfel, privirea istoricului artei și modul său de înțelegere a obiectului artistic. Privirea dialectic-istorică percepe cu preponderență produsele culturii „de masă“ (Massenkunst), acelea care conțin, în mod vizibil, mărcile timpului lor și care, mai apoi, pot reclama răspunsul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Fuchs pentru caricaturi, articole vestimentare și obiecte de uz, în detrimentul „operelor“ artistice, este grăitor. Legat însă de caracterul „de masă“ al artei este amintit, la Benjamin, și caracterul lor reproductibil. Tehnicile de reproducere devin un element constitutiv artei, din perspectiva materialismului istoric. Astfel, tehnica devine un element definitoriu al lumii moderne și al „conștiinței“ acesteia. În consecință, odată ce cunoașterea istorică devine dia lectică, obiectul artistic capătă două mărci esențiale: caracter public și material. Benjamin vorbește, de exemplu, de „unersättliche Materialhunger“ a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
din uitarea pe care o implică transformarea sa în marfă. Gestul reprezintă, din perspectiva paginilor de față, o modalitate privilegiată a experienței trecutului prin intermediul materialității obiectelor sau, mai bine spus, a trecutului ca materialitate, ca mod de producere și public. Materialismul istoric își găsește aici, cum spuneam mai sus, o confirmare și, deopotrivă, o critică. Mai exact, se evită transformarea acestuia în ideologie, într-o „mare narațiune“ de felul celei caracteristice idealismului german. Foamea de obiecte a colecționarului îl plasează pe
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
definiției experienței. Mai multe scenarii, dintre care cel al criticii romantice este cel mai important, asumă aceeași sarcină. Ceea ce propune Benjamin, prin contrast cu acestea, este păstrarea obiectului ca atare, în detaliile sale semnificative (mai târziu, acest gest va defini „materialismul“ autorului german). Nu disoluția în absolut, precum disoluția romantică a poeziei în proza „originară“, este miza experienței, ci, în mod dialectic, reve larea originarului, deci a autenticității, în fenomenul propriu-zis, așa cum se „donează“ acesta din punct de vedere empiric. Colecționarul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
așteptarea mesianică: trecerea de la nu încă la întotdeauna deja, despre care vorbește Hegel, con topește, arată Taubes, posibilul și realul, pe Dumnezeu cu lu mea sa și transformă eschatonul într-un mo ment aflat în con tinui tatea timpului. Abia materialismul isto ric este cel care, la sfâr șitul tradiției occidentale, eliberează realul de reduc ția anti ci pativă a logicului și așază în opoziție libertatea și necesitatea. Schematic, el corespunde tempoului mesianic iudaic: „Mântuitorul cheamă din afară. Acest altceva de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
al lucrurilor o cheamă în mod constant. Împlinirea acestora, după cum arată Benjamin în teza a III-a, este sensul mântuirii. În această înțelegere a forței mesianice slabe a trecutului stă și unul dintre corectivele principale pe care Benjamin le aduce materialismului istoric marxist. Este vorba de faptul că pentru Marx, de vreme ce lupta de clasă este cea care dă sens istoriei, istoria însăși este o „pradă“ a învingătorului; astfel, posibilitățile prezentului sunt cele care se proiectează asupra trecutului, redu cându-l, pedant, la
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
chemările acestuia și aduce cu sine, de cele mai multe ori, idoli falși în locul adevăratului Mesia, care „vine pe nesimțite“. Istorismul, cu falsa lui pretenție de obiectivitate știin țifică, instrumentalizează faptele în favoarea învingătorilor, a cortegiilor triumfale ale barbarilor (teza a VII a). Materialismul istoric al lui Benjamin încearcă, dimpotrivă, să rețină o amintire a trecutului, aflat în primejdia iminentă de a se pierde (teza a VI-a). Atenția și responsabilitatea cu care prezentul privește trecutul care se furișează (huscht) provin toc mai din
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
acestora sunt asociate de comentatori figurii paradigmatice a istoricului, cel care salvează ruinele trecutului. Un text interesant, din acest punct de vedere, este Et Cetera? The Historian as Chiffonnier, al lui I. Wohlfarth. Autorul identifică, plecând de la activitatea chiffonnier-ului, principiile materialismului istoric în versiunea lui benjaminiană. În primul rând, este vorba de specificarea materialismului în raport cu versiunile sale vulgare (vulgäre). Astfel, materia lismul lui Benjamin nu reprezintă înlocuirea logicii ideale a istoriei cu o logică „reală“, ci, mult mai simplu, el ține
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]