1,605 matches
-
viață. • Pacea este prima victimă a războiului. • Adesea cuvântul are lungimi, nu și adâncimi. • Pacea e doar un popas între două bătălii. • Vezi la ele poziții multe nuduri cu sânii mici și mărețe funduri. Pacea este sora vitregă a războiului. • Mediocritatea este o perpetuă tentație, perfecțiunea, o veșnică iluzie. ------------------ Harry ROSS 23 februarie 2016 Israel Referință Bibliografică: Harry ROSS - GÂNDURI REBELE (19) - ARMONII / Harry Ross : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1891, Anul VI, 05 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
GÂNDURI REBELE (19) – ARMONII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381299_a_382628]
-
este în descendența lui I. L. Caragiale. K. nu caută însă efecte speciale rezultate din îmbinări sau deformări de cuvinte, el apelează la conversația comună, căreia îi relevă înțelesuri și virtuți neașteptate. Firescul, umorul, pretențiile personajelor, păstrate într-o zonă a mediocrității culturale, mută în registrele comic și ridicol chiar cele mai puțin vesele situații. Piesa este o dramă în fond, prezentată într-un înșelător înveliș al contemplării amuzate sau al maximizării, ceea ce face comicul monstruos și melodramaticul grotesc. Cariera scenică a
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
Cartea trădează o înverșunare emfatică împotriva clișeului, a ticurilor de limbaj care camuflează vacuitatea sensului, în sfârșit, împotriva așa-zisului simț comun. Strict tematic vorbind, textele se situează pe firul principal al curentului optzecist-desantist: abandonul marilor probleme în favoarea banalului, denunțarea mediocrității sufletești și a uzurii morale în zone periferice, deși veleitare, ale socioculturalului. Audiția lexicală bine antrenată a autorului trădează, de asemenea, un stagiu convenabil „la ușa domnului Caragiale”, ca și croiala economicoasă, decisă, tactica regizorală și ritmul dramatic susținut. Cel
LACUSTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
Mureșanu. Multe poezii, izvorâte din sentimentul amar al oprimării, se structurează ca niște compoziții oratorice, în tradiția mesianismului pașoptist, prefigurând și tonalități specifice lui O. Goga (La îngerul libertății, Dumnezeul nostru, Glasul străbunilor, Apel la unire). Deși se considera o „mediocritate” necesară într-o epocă fără mari talente, L. a fost, mai mult decât alții, un poet care face, în Transilvania, legătura dintre Andrei Mureșanu și G. Coșbuc sau O. Goga. Aflându-se printre cei care sprijineau înființarea unui teatru românesc
LAPEDATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287746_a_289075]
-
până la a stârni o reacție de respingere. La Gogol descoperă mai mult decât la oricine fuziunea dintre sentimentul derizoriului și imboldul creator, adică strania fertilitate a stării de gol. Gogol apare ca un scriitor care își confruntă genialitatea cu propria mediocritate: el este un Cicikov înstrăinat de sine. Pornind de la acest nucleu, care face ca totul să ajungă posibil, prozatorul rus a destrămat - crede R. - orice respectabilitate și chiar ordinea lumii. Acțiunea corozivă a râsului pare să nu fi avut niciodată
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
cheltuielilor cu campania și ocuparea unui loc fruntaș pe liste. Indiferent de culoarea partidului, - sunt promovați aceeași oameni: secăturile care lingușesc și se umilesc pentru o funcție mai grasă, la umbra partidului. Regretatul Stelian Baboi le spunea „neputincioși”. Cămin al mediocrităților, parlamentarismul trăiește din rebuturile morale care se înghesuie să-i treacă pragul. Odată ajunse în parlament, partidele se organizează în haite care se devoră între ele. Poporul este iluzionat mereu că ceea ce i se întâmplă, este expresia voinței sale libere
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
Italia (1978), Franța (1990, 1991) și Marea Britanie (1993). Obține Premiul „Dialogul artelor” (1984, 1985), Premiul Fundației „Liviu Rebreanu” și Premiul revistei „Tomis”(1988). Ca mai toți colegii de generație optzecistă, S. se apleacă asupra faptului mărunt, a existențelor nesemnificative, a mediocrității mediilor sociale. În proza din culegerea Casa Marian Papahagi detecta „talent din abundență, imaginație, simț de observație și o capacitate de a transcrie rapid și sugestiv o imagine, îmbinând detașarea «textualistă», ce îngăduie comentariul metafictiv, și distanțarea obiectivată a naratorului
STANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289867_a_291196]
-
într-un registru diferit o problematică similară o reprezintă comediile Fata morgana, poveste a peripețiilor unui examen de bacalaureat în provincie, și Scene din viața unui bădăran, memorabil portret al unui semidoct care se vrea autor dramatic, ambele satire ale mediocrității și imposturii, amintind prin unele caracteristici ritmica pieselor lui Mihail Sebastian. Arma secretă a lui Arhimede speculează valoarea comică a anacronismelor, într-o structură compozițională de feerie. În ampla culegere de texte dramatice comentate Beția de cucută (1984) figurează, alături de
SOLOMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
la 11 ianuarie 1988, dialogul epistolar s-a întrerupt la 11 martie 1989, în preajma morții destinatarului. Întrebările și răspunsurile aduc în discuție teme care acoperă o arie vastă, aproape derutantă prin diversitate, de la condiția scrisului și a scriitorului la „teroarea mediocrității” sau la modelele spirituale care ar putea fi propuse tinerilor. S. formulează întrebări pe care interlocutorul le apreciază ca dovedind „o minte extralucidă”. Fără îndoială că dramatismul stării de spirit a criticului de la Iași, tensiunea interogației (căci totul vine în
SANGEORZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289470_a_290799]
-
dar fiind îngrijitoare până la moarte a unui scriitor în vârstă, Marcel, care îi lasă manuscrisul ultimului său roman. Amantă a altui scriitor, mai tânăr, Cezar, Dorina se mărită și are cu medicul Max o fiică, excelând în ambele ipostaze prin mediocritate. Cartea suscită interes prin observația realistă de amănunt, agrementată pe alocuri cu notări amuzante. Un „roman indirect”, precum Șantier de Mircea Eliade (întrucât e o „carte cu oameni”), este și volumul Femeia din fotografie, subintitulat Jurnal 1987-1989 (2002; Premiul ASPRO
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
în sine”, ci a imaginii ei create de conștiință. Asupra modernismului românesc eseistul formulează o judecată extrem de aspră, afirmând că acest curent a dat puține valori incontestabile (Ion Barbu, Ion Vinea, Constantin Brâncuși, Marcel Iancu), majoritatea producțiilor reducându-se la „mediocritate, pastișe, revoltă”, la „apariții donquijotești”. Tudor Arghezi e apreciat superlativ, dar în afara modernismului. Un întreg volum a consacrat S. în 1939 corespondenței lui Proust, pe care o comentează minuțios și subtil, emițând observații de natură a lumina și opera proustiană
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
ca manifestare socială, uneori fiind de un dramatism profund și cu aparență de ruptură. Degradarea modelelor tradiționale, prin factorii de schimbare și progres, face să fie înlocuite mentalitățile bazate pe valorile morale, socio-culturale și spirituale tradiționale printr-o „mentalitate a mediocrităților” (W. Rathenau), o dată cu deprecierea modului de viață, a atitudinilor față de valorile tradiționale și cu dorința crescută de „a se afirma liber”, dincolo de orice fel de constrângeri. Modelul socio-cultural, valorile morale și spirituale, sunt percepute ca având un caracter coercitiv-limitativ pentru
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sunt: a) Funcția educativă Aceasta este cea mai importantă funcție a evaluării, urmărind stimularea obținerii de performanțe în pregătirea elevilor, în urma influențelor rezultatelor obținute de ei prin evaluare. „Îndeplinirea funcției educative necesită conștientizarea rezultatelor evaluării în situațiile succesului, insuccesului și mediocrității școlare”.<footnote Bontaș, Ioan, Pedagogie, Ed. ALL, București, 1994, p.230. footnote> Conștientizarea de către elevi a succesului dar și a insuccesului, poate contribui la dezvoltarea motivației pentru învățare. În mod sigur, succesul școlar dinamizează obținerea performanțelor, datorită bucuriei și satisfacției
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
mai importantă a evaluării, care urmărește stimularea (dinamizarea) obținerii de performanțe în pregătirea elevilor, ca urmare a influențelor psihomotivaționale și sociale ale rezultatelor ce le obțin prin evaluare. Îndeplinirea funcției educative necesită conștientizarea rezultatelor evaluării în situațiile succesului, insuccesului și mediocrității școlare; este cunoscut că succesul școlar bucură, oferă satisfacție, sporind rezultatele la învățătură; de asemenea, insuccesul școlar supără, determină insatisfacție, dar dacă este conștientizat ca fiind corect și obiectiv și acesta poate dinamiza înlăturarea nereușitei la învățătură. 2. Funcția selectivă
ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUĂRII ÎN CONTEXTUL CREŞTERII CALITĂŢII ACTULUI EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Viorica Timofte () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_905]
-
mai veche temă suprarealistă. Oricum, în versurile de după 1968 și în ineditele publicate în antologia Cât vezi cu ochii se simte detensionarea discursului politizat, se produce o estompare a ideologicului, dar T. nu reușește decât rar să depășească limita unei mediocrități conștiente, care mimează sau forțează, cu o oarecare perversă neputință agonică, adevărata poezie, definitiv pierdută. Un adevărat caz al literaturii române, el apare ca un poet schizoid: un autor cu o remarcabilă operă de început, egală valoric cu a celorlalți
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
în cuprinzătoarea schiță istorică Starea literaturei și artelor în România, republicată aici, Grandea încearcă și o periodizare. Avântul primei etape, de până la 1848, a fost întrerupt - spune el - de revoluție. Cei mai buni scriitori emigrând, perioada următoare devine una a mediocrității, gustul este corupt prin invazia traducerilor din scrieri lipsite de valoare. Semnele unui reviriment ar apărea după 1860, cu G. Baronzi, G. Crețeanu, V. A. Urechia, Al. Depărățeanu și mai ales cu B. P. Hasdeu. Dar în T. Grandea acordă
TRIBUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290270_a_291599]
-
1974, 343-347; Paul Dugneanu, Blaga în perspectivă comparatistă, LCF, 1975, 21; Cornel Moraru, Blaga în interpretare comparatistă, VR, 1975, 7; Barbu, O ist., I, 221-223; Mircea Popa, Un nou Budai-Deleanu, TR, 1977, 21; Felea, Aspecte, I, 96-101; Radu G. Țeposu, Mediocritate, AFT, 1978, 2; N. Barbu, „Cetăți și călătorii”, CRC, 1978, 15; Marian Papahagi, „Introducere în opera lui St. O. Iosif”, O, 1978, 16; Victor Felea, „Cetăți și călătorii”, TR, 1978, 21; Iorgulescu, Scriitori, 355-358; Domițian Cesereanu, Prozator și critic, TR
VAIDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
Stello) cu această rugăminte: „Viața mea e proastă, mai vino să mă scuturi”. Nu se joacă deloc cu vorbele. Bocetul ei este demn și rugăciunea sfâșietoare. Dă acum și o judecată aspră, dar dreaptă, despre condiția intelectualului român: „Așezați în mediocritate, într-o țară mică, fără atmosferă culturală prea intensă, handicapați de lipsa de avere, înzestrați cu un spirit critic care ne împiedică să ne credem, ca alții, mai mult decât ce eram; cu un simț al ridicolului care ne oprea
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
tuturor „învârtelilor” și al corupției (La minister) sau parvenitul versatil, oportunist, precum „neobositul Monsieur Mitică”, cel care susține că „România a realizat cu exces democrația”, de unde s-ar trage toate relele. În alte variante acesta e „mitocănașul parizianizat”, „încarnare a mediocrității meridionale” (Băiat deștept), superficial și prezumțios, diletant, snob, cu dispreț față de inteligența cultivată, clientul doctrinelor dictatoriale, care consideră arta o chestiune pur personală, sentimentală, neînțelegându-i specificitatea (Literatura ca păcat), adoră „ideile răposate”, „siropurile trezite”, „ruinele literare”, clasicismul școlar, cultivă
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
chemările școlii, să se intereseze de situația școlară a copilului și mai ales să-l supravegheze și să-l controleze, pe cât posibil, în pregătirea lecțiilor și în efectuarea temelor pentru acasă. Toate acestea au ca scop ridicarea randamentului școlar, prevenirea mediocrității și obținerea performanțelor școlare în rândul elevilor.
ROLUL FAMILIEI ÎN REUŞITA ŞCOLARĂ. In: Arta de a fi părinte by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1393]
-
de vânătoare”. Când, oricât de eteroclite, imaginile aderă la același flux emoțional, corolele lor se luminează ca niște beculețe policrome la declanșarea curentului electric și colajele devin panouri luminiscente. Unele sunt citate de toți comentatorii: „imnul” închinat în Ulise „veacului mediocrității”, lauda ceaiului, a cartofului cu „față de Hristos” tot de acolo, orația-reportaj despre tipografii din Brățara nopților (1929), unele secvențe din Plante și animale, solilocviul îndurerat din Petre Schlemihl intitulat Hemoragie, ascensiune. Asamblând - sau răsturnând din „coșuri” - imagini disparate (Ov. S.
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
SUFLET ROMÂNESC, publicație apărută la Craiova, bilunar, de la 15 septembrie până la 15 decembrie 1925. Redactori sunt N. Plopșor (C. S. Nicolăescu-Plopșor), N. I. Herescu, Ț. Păunescu-Ulmu. Ei își propun ca obiectiv „respingerea constantă și răspicata a mediocrității ce încearcă să prindă rădăcini, fie sub forma tradiționalismului rău înțeles, fie sub a modernismului hilariant, urlător, dar subversiv” (Drumul nostru, 1/1925). În sumar intra versuri de Ion Pillat (Povestea Maicii Domnului, Biserica de altădată, Calendarul viei), V. Voiculescu
SUFLET ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290015_a_291344]
-
grup de muncă, scăderea controlului parental, dezorganizarea sau disoluția familiei, creșterea ratei divorțialității și instabilității cuplului familial. Școala, incapabilă să facă față multiplelor probleme care sunt lăsate pe seama ei de către ceilalți factori demisionari, proliferează evaziunea și abandonul școlar, indisciplina și mediocritatea, creșterea numărului copiilor problemă. S-a încercat proiectarea și construcția unui model de analiză etiologică a delincvenței juvenile în România, prin identificarea, selectarea și ordonarea principalelor variabile explicative în raport cu locul și importanța lor în lanțul cauzal, reținând ca dimensiuni și
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
a business plan („curriculumul ca plan de afaceri”). 10.6. Modelul rațional al lui Tyler (1949)tc " 10.6. Modelul rațional al lui Tyler (1949)" De numele lui Ralph Winfred Tyler se leagă ceea ce criticii curriculumului modern au numit „triumful mediocrității” (the triumph of the Middle) și cultul „omului de mijloc” (the middle man). După al doilea război mondial, acestea au înlocuit miturile americane antebelice ale lui the winner și the best. R.W. Tyler și-a susținut doctoratul la University
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
11.5. Declinul criticist și restaurator" Eforturile cercetătorilor de a concepe curricula eficientiste și curricula progresiviste contrastau flagrant cu rezultatele pe care școlile primare și secundare americane le obțineau. Aproape fără nici o deosebire, ele produceau cohorte de middle men: fie mediocrități inculte progresiviste, fie meseriași și proletari semianalfabeți. Fiecare dintre aceștia era „adaptat la viață”, capabil să supraviețuiască în societatea industrială americană, prestând câte un job remunerat mulțumitor. Dar acești life-adjusted people nu erau apți pentru performanțe științifice excepționale, precum aceea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]