2,484 matches
-
climatul temperat continental. Litoralul Dinaric se caracterizează printr-o oarecare individualitate climatică în cadrul peninsulei Balcanice (durată mai mică a secetei de vară, umiditate generală mai mare, precipitații de peste 2000 mm anual). VI.4.2.3. VEGETAȚIA, FAUNA, SOLURILE DIN EUROPA MEDITERANEANĂ Păduri semixerofile, sempervirescente, cresc până la înălțimea de 1400m, fiind în special alcătuite din quercinee: stejarul veșnic verde sau stejarul de stâncă (Quercus ilex), stejarul de plută (Q.suber) și micul stejar de Kermes (Q.coccifera). Tot aici, mai ales în
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Chamaerops humilis), fisticul (Pistacea lentiscus). De asemenea sunt prezente tufe de ericacee, iarba osului, levănțica (Lavandula stoechas). Alături de aceste formațiuni cu caracter xerofil cresc și specii de arbori cu frunze căzătoare (castanul dulce, platanul, stejarul macedonean). Formațiunile de tufișuri xerofile mediteraneene care au o răspândire destul de largă, au un caracter sempervirescent și poartă diferite denumiri după așezarea lor geografică. Maquis-ul este o formațiune de arbuști și hățișuri de înălțime joasă și cu arbori ce ajung până la câțiva metri (3-8m). Este răspândit
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
îi vine și numele), mai ales Creta și Asia Mică. Tomillares (tomilarele) (denumire spaniolă pentru desișuri și arbuști de mică înălțime în care predomină plantele aromate). În unele tomilare predomină cimbrul (Thymus vulgaris), în altele rosmarinul și levănțica. În regiunea mediteraneană o importantă suprafață de teren a fost destinată plantelor de cultură (grâul tare, tutunul, ovăzul bizantin, orezul, bumbacul), iar dintre arborii fructiferi: lămâiul, mandarinul, portocalul, măslinul, smochinul, rodiul, arborașul de ceai etc. Fauna mediteraneană este reprezentată prin câteva specii endemice
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
altele rosmarinul și levănțica. În regiunea mediteraneană o importantă suprafață de teren a fost destinată plantelor de cultură (grâul tare, tutunul, ovăzul bizantin, orezul, bumbacul), iar dintre arborii fructiferi: lămâiul, mandarinul, portocalul, măslinul, smochinul, rodiul, arborașul de ceai etc. Fauna mediteraneană este reprezentată prin câteva specii endemice cum sunt: hârciogul mic, porcul spinos (Hystrix cristata), muflonul (Ovis musimon), hiena vărgată (Hyaena hyaena), șacalul auriu (Canis aureus), inarița verde (Serinus serinus), cormoranul pitic (Phalacrocorax pygmaeus), vulturul pleșuv negru (Aegypius monachus), vipera cu
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Hystrix cristata), muflonul (Ovis musimon), hiena vărgată (Hyaena hyaena), șacalul auriu (Canis aureus), inarița verde (Serinus serinus), cormoranul pitic (Phalacrocorax pygmaeus), vulturul pleșuv negru (Aegypius monachus), vipera cu corn (Vipera ammodytes), broasca țestoasă (Testudo graeca), scorpionul (Euscorpius europaeus). În pădurile mediteraneene solurile sunt subțiri, adesea discontinui, dezvoltate pe roci bogate în carbonați. Solul dominant este rendzina, iar când vegetația este normal dezvoltată, terra rossa este acoperită cu un orizont humifer negru. Pe alte continente în afara Europei, formațiunile vegetale corespunzătoare maquisului european
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
fynbos se întâlnesc foarte multe specii de insecte și de păsări, multe dintre acestea având un rol mare în polenizare. Dintre animalele mari, sunt comune antilopele: Sylvicapra grimmia, Oreotragus oreotragus, Raphicerus melanotis. VI.4.3. DINAMICA ÎN TIMP A PĂDURILOR MEDITERANEENE Printre peisajele naturale cel mai mult modificate de om în timpuri istorice se înscriu cele din bazinul Mediteranei, unde încă de la începutul perioadei moderne, biomurile de aici expuneau o severă degradare a comunităților animale și vegetale, ca urmare a intervenției
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
alături de dezvoltarea orașelor și nevoia creșterii nivelului de trai, au reprezentat factori de creștere susținută a consumului de resurse din lumea romană, inclusiv lemnul. Printre cauzele despăduririlor în acea perioadă amintim: Utilizarea lemnului pentru construcții și locuințe. Chiar dacă unele locuințe mediteraneene erau fabricate din carămizi sau piatră, scheletul acoperișurilor precum și podelele caselor se făceau din lemn. Utilizarea lemnului drept combustibil. În perioada Imperiului Roman, lemnul reprezenta cca.90% din totalul combustibililor utilizați, atât pentru încălzirea locuințelor cât și în activități de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
dată o lege ce permitea oricărei persoane care ocupa un teritoriu de 81.000m² să-l păstreze, cu condiția de a-l cultiva. În consecință, despăduririle s-au accelerat, ceea ce a dus la o severă degradare a solului în bazinul mediteranean. Suprapășunatul. Animalele domestice (caprele, vitele, oile, porcii - fiecare cu obiceiurile alimentare proprii) au avut un rol major în degradarea mediului mediteranean și împiedicarea regenerării pădurilor. Toate spațiile care nu puteau fi introduse în cultură au fost practic devastate prin pășunat
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
-l cultiva. În consecință, despăduririle s-au accelerat, ceea ce a dus la o severă degradare a solului în bazinul mediteranean. Suprapășunatul. Animalele domestice (caprele, vitele, oile, porcii - fiecare cu obiceiurile alimentare proprii) au avut un rol major în degradarea mediului mediteranean și împiedicarea regenerării pădurilor. Toate spațiile care nu puteau fi introduse în cultură au fost practic devastate prin pășunat, ceea ce a dus la distrugerea practic a întregii vegetații naturale, cu efecte vizibile și asupra eroziunii terenurilor. Despăduririle în scopuri militare
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
și erau făcute în primul rând pentru a împiedica apropierea inamicului (care ar fi fost ajutat de camuflajul oferit de păduri). De asemenea lemnul era folosit la construirea fortificațiilor. Utilizarea lemnului în construcțiile navale. În contextul dezvoltării economice a spațiului mediteranean, dar mai ales a întăririi puterii maritime în scopul asigurării controlului politic, imense resurse de lemn au fost utilizate pentru construirea vaselor de război. Construcția acestor corăbii militare a avut multă vreme întâietate în utilizarea materialului lemnos - față de construcția vaselor
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
extrem de rapid. Urbanizarea. Apariția orașelor în perioada romană clasică a contribuit semnificativ la acccelerarea despăduririlor, prin creșterea cererii de lemn pentru locuințe, teatre, edificii publice, capele sau drept combustibil. Așadar, degradarea mediului a fost rezultatul imediat al urbanizării în spațiul mediteranean. Toate aceste intervenții umane drastice, continuate și în perioadele următoare, au deteriorat mediul natural din spațiul mediteranean, cu consecințe negative asupra tuturor elementelor geosistemului. VI.5. DEȘERTURILE DIN ZONA TEMPERATĂ Marile mase continentale (îndeosebi cea euro asiatică și cea americană
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cererii de lemn pentru locuințe, teatre, edificii publice, capele sau drept combustibil. Așadar, degradarea mediului a fost rezultatul imediat al urbanizării în spațiul mediteranean. Toate aceste intervenții umane drastice, continuate și în perioadele următoare, au deteriorat mediul natural din spațiul mediteranean, cu consecințe negative asupra tuturor elementelor geosistemului. VI.5. DEȘERTURILE DIN ZONA TEMPERATĂ Marile mase continentale (îndeosebi cea euro asiatică și cea americană care au o extindere mare la latitudini temperate) crează condiții pentru continentalizarea maselor de aer, concretizate prin
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Materialul lui Gilsenan va fi discutat în continuare, în capitolul 6, în legătură cu relațiile dintre parteneri. GRECIA În Liban, în anii '70, onoarea familiei era apărată prin violență, însă și prin minciună. În introducerea unui simpozion care analiza mai multe societăți mediteraneene, Peristiany (1976: 23) se referă la "folosirea defensivă a înșelăciunii și folosirea ofensivă a ridicolului", secretivitatea fiind cea de-a doua strategie defensivă practicată de familiile care țin să-și apere onoarea. Atitudinile grecilor față de minciună, conformîndu-se acestei generalizări, au
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
context, implicația comunicatului este limpede: nava fusese atinsă de torpile și era în flăcări. Comunicatul este o minciună virtuală, din moment ce nici o torpilă nu și-a atins de fapt ținta. De asemenea, cu altă ocazie, Marina a anunțat că un convoi mediteranean, după ce fusese atacat de avioane germane și italiene, ajunsese cu bine în Malta. Afirmația era adevărată, însă numai în sensul că navele din convoi care reușiseră să ajungă în Malta erau într-adevăr în siguranță. Afirmația era de asemenea înșelătoare
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
legătură între folosirea drojdiilor naturale în aluat și pîine, comună Italiei și Germaniei de Sud catolice, și actuala recrudescență în aceste țări a tradițiilor figurative 31. Să extindem discuția. Barocul își are rădăcina în vița-de-vie și grâu, adică în perimetrul mediteranean. Așa cum conciliul de la Calcedonia conduce la Bernini, iar Athanasius la Fellini, ajungem în linie dreaptă de la ostie la tagliatelle (și la baghetă). Lunga memorie a religiilor se exprimă în inseparabilul geniu plastic și gastronomic al popoarelor. Maniere de a vedea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
au învățat în cele din urmă să determine suprafețele parcelelor de pământ, împărțindu-le în dreptunghiuri și triunghiuri. Egiptenii au învățat, de asemenea, cum să măsoare volumele unor obiecte - precum ar fi piramidele. Matematica egipteană era cunoscută în întregul spațiu mediteranean și este posibil ca primii matematicieni greci, maeștri ai geometriei precum Tales și Pitagora, să fi studiat în Egipt. Însă, în ciuda genialelor eforturi depuse de egipteni în domeniul geometriei, în Egipt, zero nu era de găsit pe nicăieri. Acest lucru
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
de guvernămînt care ofereau posibilități destul de extinse pentru participarea la luarea deciziilor de grup. S-ar putea spune că democrația primitivă a fost reinventată într-o formă mai avansată. Evoluțiile cruciale au apărut în Europa, trei de-a lungul coastei mediteraneene, altele în Europa de nord. MEDITERANA În Grecia și Roma clasică, în jurul anului 500 î.H., sisteme de guvernămînt susținînd participarea populară a unui număr substanțial de cetățeni au fost construite pe temeiuri atît de solide, încît, în afară de schimbări ocazionale
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
are peste tot forme neregulate. Din greacă a pătruns în latină, unde nu este însă atestat; forma latină presupusă este *apiua. Existența formelor romanice (fr. anchois, sp. anchoa, it. acciuga, port. enchova) indică faptul că termenul a circulat pe coastele mediteraneene. Se crede că la originea unora dintre aceste cuvinte romanice se află forma anciöa din dialectul genovez al limbii italiene; este posibil ca de aici cuvântul să fi fost luat de spaniolă (anchoa, atestat în 1495), de unde, prin intermediul unei forme
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
punct de vedere geografic și politic” (II, 383 urm.). Sintetizând aceste citate și adăugând informații din alte locuri ale operei, deducem următoarea stratificare etnolingvistică imaginată pentru adâncimile istorice ale poporului român și ale limbii sale: 1) la bază, vechea limbă mediteraneană; 2) peste aceasta, invazia indogermanilor, 3) a urmat suprapunerea unui conglomerat de diferite neamuri de oameni, 4) peste ele s-a suprapus romanitatea pentru care ele au constituit bazele etnice autohtone, 5) după un trai îndelungat într-un spațiu geografic
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
neamul românesc vine în contact cu slavii, turcicii, maghiarii etc., dacă nu cumva vor fi fost în contact, cel puțin cu slavii, mult mai devreme. În toată această istorie doi factori acționează în manieră determinantă: limba latină și străvechea rasă mediteraneană care, prin baza ei de articulație, transformă latina în română, iar ulterior românizează tot ce-i iese în cale. Istoria limbii române este pusă de Philippide în dependență totală de „originea românilor” ca rasă, ca bază de articulație, pe care
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
studia îndeosebi aspectele actuale, vii ale limbilor”. Relatarea lui Iorgu Iordan despre neogramatici ajută la înțelegerea faptului că sunt practic imposibil de identificat, în baza de articulație a poporului român de astăzi, acele particularități fiziologice care, moștenite de la înaintașii lui mediteraneeni, ar fi cauzat trecerea de la latină la română. Înțelegem totodată de ce I. Iordan a evitat abordarea personală a istoriei limbii române, pentru care profesorul său nu oferea o soluție realistă, și s-a ocupat exclusiv de nivelul contemporan al limbii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în timp ce noi avem un singur fel de a prepara cincisprezece legume“. Conservatorismul englez este depistabil și în gastronomie, dar uneori el este explicabil prin restricțiile impuse de climatul britanic, nu prea îngăduitor cu legumele ori fructele care dau savoare bucătăriilor mediteraneene. Roșia, de pildă, a fost adusă din Peru de către spanioli (în secolul al XVI-lea), care, ca și italienii și francezii din Provence, au inclus-o în mod organic în gastronomia lor (gaspacho, supa rece andaluză, e un bun exemplu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de-a doua) ori o bouillabaisse (diverse specii de pește de stâncă la început, printre care se remarcă la rascasse, scorpia de mare, poate cel mai urât și mai gustos pește din lume, apoi barbunul, peștele-dulgher și multe alte specii mediteraneene), o cotriade bretonă (macrou, merlucius, sardină, adică pești ieftini, căci supa aceasta o făceau pescarii din ce le rămânea nevândut după o zi de trudă pe mare), o matelote din Normandia (diferite specii de calcan, scoici, creveți), o caldeirada portugheză
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
piftie se face peste tot, grecii numind-o pihti, aceasta fiind originea cuvântului românesc; la sârbi se cheamă pihtije. Tot în Grecia se face maties e saffathes, altfel spus caltaboșul nostru, în aproape aceeași alcătuire (cu excepția unui condiment pe care mediteraneenii îl adoră: coaja rasă de portocală). Radu Anton Roman insistă asupra caracterului ritual al pomenii porcului (o „tochitură“, de fapt), ofrandă carnală a sărbătorii de Ignat. În acest caz, separarea rituală a viscerelor de restul cărnii este respectată, tochitura aceasta
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
1348), Cracovia (1364), Viena (1365), Heidelberg (1386). Între ele, cea din Montpellier (1186) a imprimat un rol deosebit, chiar dacă nu ca școala din Salerno, dar tot ca ea manifestând un anume liberalism hippocratic. Prin poziție în sudul Franței, aproape de țărmul mediteranean, aici s-au oprit învățați și doritori de învățătură de toate neamurile: hispano-arabo-evrei, central- europeni etc., dar și salernieni. Această universitate a fost înființată de un episcop și a avut mai multe patronaje: al Papei, Regilor cunoscând mai multe situații
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]