2,843 matches
-
ești realitatea, iar ceilalți sunt figuranți. Asta sunt ei oricum. Nu spui niciodată o frază pe care să n‑o fi spus și altul, susură Sophie. Fiindcă știu deja toate frazele. Unde viața se stinge, seara e ca un armistițiu melancolic, ne învață Camus. Hans își dă din răsputeri un pumn în cap, încât sună a gol. De aici nu iese nimic original, doar lucruri obișnuite, vorbele meșterului care‑l ceartă că a încurcat polii la o legătură electrică și‑i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
-mi fruntea de transpirație exact În momentul În care un Bentley gri parca În fața intrării, din el coborând un cuplu trecut de vreo patruzeci de ani. Amândoi purtau costume elegante, croite de cei mai buni designeri, și, cu o expresie melancolică pe chip, Îl salutară cu o ușoară ridicare a mâinii pe portarul care se Înclină ceremonios Înspre ei, apoi pășiră În interiorul clădirii de marmură. O sunasem mai Înainte pe Akemi Yokota din stația de metrou. Tocmai se pregătea să plece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ei puțin alungită, cu obrajii rotunjiți În două curbe ușoare, expresia ei nu denota aroganță, ci mai degrabă distincție. De câte ori spunea câte ceva, de câte ori Își schimba poziția corpului, chipul ei Își modifica expresia, transmițând o infinitate de nuanțe. Fie enervată, fie melancolică, fie Încruntându-se cu un aer de superioritate, expresia i se transforma imperceptibil. Îmi dădea impresia unei femei instabile și, tocmai de aceea, oarecum periculoase. Nu era genul de femeie pe care să o vezi În reclamele de la televizor sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
oare un asemenea diagnostic în absența oricărei iconografii?), misticism refulat îfoarte bine refulat, de vreme ce-i mai radical imanent decât Lucrețiu, să mori, nu alta...), predestinare pentru sinucidere îce dovezi mai există în afara sfintelor alegații ale perfidului Ieronim, ucigaș-șef?), deliruri melancolice îcare-s simptomele reperabile în existența lui? unde? și când?), culpabilitate de origine sexuală îimpotența terapeutului proiectată asupra pacientului! ceva clasic...), dezgust față de viață și tulburări psihice îdiagnosticate la douăzeci de secole distanță, fără nicio mărturie despre ceea ce a fost viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
bătaia vântului furtuna plânge-n ponor durerea pământului scârțâie poarta la drum și ulucile se rup norii parcă-ar fi de scrum frigul tremură în trup scapără în depărtări tunetele zarvă fac curge ploaia pe cărări ceru-a devenit opac melancolic sufletul își trage obloanele să n-audă bocetul să nu-și ude hainele
Furtuna by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83366_a_84691]
-
unde e dans, Un han cu nume dublu, nu știu să-l mai țin minte, Cu vaci și servitoare și duh de-ngrășăminte. Cum Else foarte multe de Hanși răzmate-agale Visau, mă cercetară dulci planuri conjugale. Pe aburii aleei, la nucul melancolic, Idila ancorată se închega bucolic. - "Dar, Toamnă! Bărbăția cea dreaptă nu e dată În sine să se toarcă, sucită și uscată? Ca frunza podidită din creștetul de nuc În pălmi, în pălărie, pe umeri, pe surtuc." O ÎNȘURUPARE ÎN MAELSTRÖM
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Acasa > Strofe > Timp > MELANCOLICI ȘI PRIBEGI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Melancolici și pribegi Ascultați cum cântă plopii Dincolo de Dealul Popii Serenade pentru regi Înroșește asfințitul Ulițele caoline Peste care seara vine Ca o
MELANCOLICI ŞI PRIBEGI de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364595_a_365924]
-
Acasa > Strofe > Timp > MELANCOLICI ȘI PRIBEGI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Melancolici și pribegi Ascultați cum cântă plopii Dincolo de Dealul Popii Serenade pentru regi Înroșește asfințitul Ulițele caoline Peste care seara vine Ca o beznă cu chibritul Armonie neștiută Peste toate dimprejur Din care doar un strop când fur Încerc s-o
MELANCOLICI ŞI PRIBEGI de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364595_a_365924]
-
Dincolo de Dealul Popii Serenade pentru regi Înroșește asfințitul Ulițele caoline Peste care seara vine Ca o beznă cu chibritul Armonie neștiută Peste toate dimprejur Din care doar un strop când fur Încerc s-o pun într-o lăută. Referință Bibliografică: Melancolici și pribegi / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 258, Anul I, 15 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
MELANCOLICI ŞI PRIBEGI de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364595_a_365924]
-
proiectare metodică a trăirilor în discursul sentențios, net și persuasiv.Uneori o atmosferă bacoviană inuntă versurile:Plouă mărunt de zile-n șir/Din răsărit până-n amurg,/Peste câmpiile-n delir/ În doruri apele îmi curg.(Joc de primăvară). Un optimism melancolic se desprinde din versurile lui Gavril Moisa. Revelația provine din exultanța confesiunii,vizunea fiind o formă de autoscopie a sufletului.În fuziunea contemplației cu meditația,poetul pune un strop de eleganță și demnitate, îndepărtând cu grijă manifestările intime ale crizei
GAVRIL MOISA-ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361351_a_362680]
-
cred cine era. Era Hernanda, într-o ținută elegantă, surâzătoare, așa cum o știam. - Ce făceai, Mark? Stai singur și răsfoiești cărți! Nu te-ai săturat de ele? - Ce pot face, Hernanda? Mă documentez pentru o posibilă expediție cosmică... Hernanda deveni melancolică. Ochii ei mari și expresivi priviră o vreme în pământ. Apoi se hotărî să spună: - Mark, tot mai ești supărat pe mine? M-a surprins atitudinea ei. Oare de ce mă mai întreabă acum? Îi părea rău de trecuta noastră prietenie
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363779_a_365108]
-
impertinente" fiind martorul atâtor "secrete" pe care le-a păstrat în foșnetul frunzelor plecate în sanctuarul toamnei, a căror umbră va răcorit când stăteați îmbrâțișați și nu gândeați că erați spionați. Și tot mergând pe firul povestirii plină de taine melancolice, puteți să admirați "zilele cu ochi albaștri și asculta vântul care-și strivește aripile" în acoperișul caselor, în buclele de păr ale iubitei, în poarta casei, în prispa cu mușcate și, obosit de câți obrăjori a sărutat, cât de mult
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
cu migală confesiunile, nu poți să nu arzi dimpreună cu spiritul acestui ”altfel” de slujitor al Creației, pentru că la el totul se prezintă articulat într-o vibrație particulară a trăirilor, o vibrație neobișnuită, nu a contrastelor izbitoare, ci una cuminte, melancolică, încărcată până la esență de o sensibilitate lucidă, capabilă de continuă reîntoarcere în miezul unei temporalități deja apuse și, deopotrivă, purtătoare de o memorie incandescentă a punctelor fixe, tainice, din propriul său parcurs ontologic: „Trec pragul de lemn al casei părintești
GEORGE GOLDHAMMER ŞI ARTA DE A IMORTALIZA TIMPUL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362854_a_364183]
-
dar și eu la fel, și fără să ne dăm seama de fapt ne căutăm pe noi. Și iar reușești să scapi din mrejele gândurilor mele și te îndepărtezi privind arareori inpoi studiindu-mi parcă expresia fetei...și apoi zâmbești melancolic și închizi poartă ce ne desparte doar ca să poți repeta a doua zi ce-ai făcut azi. Iar eu răbdătoare îți fac jocul, pentru încă cred că undeva în acel templu de liniște profundă se mai bate tempoul unei fărâme
NO ORDINARY LOVE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362913_a_364242]
-
spaniolii distribuiți în cete și înarmați cu pături și sacoșe pline de merinde (merienda) se-ndreaptă spre plajă. Odată cu lăsatul serii se formează grupuri și grupulețe care tăifăsuiesc molcolm în jurul focurilor aprinse, gustând tapas, sorbind din pahare și îngânând melodii melancolice. Pe măsură ce se apropie cumpăna nopții, spiritele încep să se încingă. Tinerii întețesc focurile, gălăgia crește, țipetele se suprapun peste surdina valurilor care se sparg de mal. Cel târziu la cinci minute înainte de miezul nopții, fiecare om prezent pe plajă ține
BUN VENIT, VARĂ ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362914_a_364243]
-
Publicat în: Ediția nr. 1957 din 10 mai 2016 Toate Articolele Autorului Stranie vară străbătuta de-aprige vuiri de vânturi, De furtuni amețitoare izvorâte din neant. Un fior subit trezește liniștea dintre pământuri, Înnecand în nori de ceață peisajul dezolant. Melancolici de-amintirea iernilor de mult apuse, Oamenii ca niște umbre, curg pe-aleile puștii. Zile lungi înmiresmate de parfumuri dulci aduse, Peste-oceane nesfârșite de-alizeele zglobii. Se apropie o schimbare, un amurg de zei în lume, Semnele sunt pretutindeni , ca
GOTTERDAMMERUNG de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/363591_a_364920]
-
doar amorțit și păstrat undeva în cuferele scumpe ale sufletului și care are nevoie de un mic gest, de vibrația dulce a limbii, a dulcelui grai românesc, pentru a se încinge și a ieși la suprafață într-un abur ușor melancolic pe care autorul, cu o tehnică desăvârșită, reușește să-l surprindă perfect: „Satul meu, grădină dulce,/ Din tine nu m-aș mai duce,/ De mirosul florilor,/ De dragul feciorilor,/ De mirosul la o floare,/ De dragul la șezătoare”. Asemenea satelor lui Sadoveanu
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de SANDA PANAIT în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362441_a_363770]
-
un amvon laic și sacru, ceremonios și solemn, al galei folclorului românesc, un nimb alinător ce străluminează, odihnește și bucură iubitorii frumosului și armoniei. Această televiziune așterne în fața pașilor banchize de flori de câmp, văpăi albastre de râuri, larga și melancolica deltă cu pajiști acvatice de nuferi, vasta, frământata pânză bleumarin a Mării Negre, răcoarea umbrei crestelor de munți și crepuscule de lampadare astrale...! Toate acestea, în smaragde de cântece folclorice pe care TVH le retrezește într-o nouă stare de spirit
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
omul care îi astâmpăra foamea! Își mângâie cu privirea costumul, apoi sfâșie de alte câteva ori coama dealului. Cascada adunase frunze ruginii și părea cufundată în nemișcare. Păstrase același ritm, spuma ochiului din vale era ca o mireasă tomnatică, ușor melancolică. Și pe Ilona acel loc o legăna între prezent și trecut. Știa că a stat acolo, pe piatră, într-o noapte tulbure, de vară. În rest, clipe învolburate se revărsau în mintea sa. Îl vedea pe Tudor cu capul în
PROMISIUNEA DE JOI (XX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364153_a_365482]
-
și respirația încă trează a eroului necunoscut. COMPARAȚIE Doctorul spune că tensiunea arterială crește la asfințit pentru ca răsăritul să poată aduna gândurile, ca obstacole în calea accelerației gravitaționale. HÂRTIA ȘI FOCUL Ni se face câteodată dor de copertele cu miros melancolic de viață intrinsecă. Alte ori, doar privirea lor ne amintește căderea dinastiilor cerești. Cu frecvența caracteristică lemnului, vocea cititorului obosit se aude prin literele ascunse cu grijă în flacăra cu care arde hârtia. CASCADA Am primit o etichetă oarbă cu
CRATIME (2) de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364240_a_365569]
-
au condus pe cei din sală într-o altă lume, o lume în care originile fado-ului - reprezentate de combinația dintre ritmurile sclavilor africani și a muzicii tradiționale portugheze s-au împletit cu minunatele acorduri nostalgice, notele calde și versurile melancolice. După ultima melodie din playlist - „Cançăo do Măr”, publicul s-a ridicat și a început să aplaude. Tot în aplauzele celor din sală, artista a intrat din nou pe scenă, de data aceasta pentru un bis mult mai energic decât
DULCE PONTES, REGINA MUZICII FADO, LA BUCURESTI: UN CONCERT CE A DEBUTAT NOSTALGIC, DAR S-A TERMINAT CU MULTA VESELIE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363244_a_364573]
-
din Budapesta dar, după cazare, turiștii erau invitați la o croazieră romantică pe Dunăre. Prin urmare „fetele mele” au servit un scurt în cameră apoi s-au regalat cu o cină de vis pe puntea vaporului. Domnii erau parcă puțin melancolici, vinul de Tokai predispunea la visare, iar mami plină de vervă, ducea, mai mult singură, o conversație spumoasă din care nu lipseau micile picanterii care fac deliciul oricărei cine cu oameni de spirit. June zâmbea misterios și cu talpa desculță
EXCURSIA DE DOCUMNETARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368422_a_369751]
-
continuare de Remus, ministru educației naționale: „În vremea aceia nu era nici un oraș pe acolo, doar coline împădurite pline de patrupede cu coadă și zburătoare ce aveau cuiburi. O vulpe, încercată numai de insatisfacții în anturajul și vizuina ei, deveni melancolică, practic făcu o depresie și căuta o ieșire, un schimb de mediu, de locuință. Într-o zi, întâlni un corb ce stătea pe ram făcându-și siesta după ce mâncase un cașcaval întreg, așa că trecu peste laude și intră în subiect
POLEMOS: REMUS DIN CUIBUL VULPII de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368430_a_369759]
-
și depistez că în continuarea gheretei se mai aflau încă două camera.(...) Tare m-ar fi tentat să arunc o privire sub banca julită, însă privirile tânărului nu mă slăbeau din ochi, așa că de teamă am renunțat”. Autoarea este o melancolică și elegiacă, dar și o luptătoare, are o percepție acută asupra lumii; erudiția și emoția genuină se combină la Ioana Heidel într-o proporție fericită. Romanul ei nu este cărturăresc ci realist „nu e pedant ci viu, nu privește” acasă
SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURĂ A SPERANŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368444_a_369773]
-
ard amintiri, Mii de clipe-și trăiesc bucuria trecută, Răvășindu-ne mintea în mii de sclipiri. Ce simplă e sala, pupitrul, tabloul... Mi-e dor de profesor, timp vechi, ideal, În bănci iarăși toți, la rău și la bine... Savurând melancolici, abur vechi, liceal. foto sursa internet Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România) (vol " Rug de stele ") Referință Bibliografică: LICEALĂ / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1599, Anul V, 18 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mugurel Pușcaș
LICEALĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368059_a_369388]