4,239 matches
-
prinsă-n cataramele de metal ale sandalei din plastic maro, nu mai plutește În brațele distinsului Ghepard, irezistibil chiar și În declinul său. Ghepardul nu e nicăieri. Ghepardul nici n-a trecut vreodată pe aici. Ce plictiseală. Degeaba, pe aceste meleaguri nu se putea naște Lampedusa, nici măcar Cehov, pentru că I.L. Caragiale a consumat totul. De la o vreme mă gîndesc tot mai mult la Leon. CÎnd am intrat pentru prima oară În locuința lui - nu bănuiam pe atunci că peste cinci luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de prieteni și cunoștințe din metropolă și suburbiile Dublinului se reuniseră cu miile să-și ia rămas bun de la Nagyasagos uram Lipoti Virag, pînă de curînd de la casa domnilor Alexander Thom, tipografi ai majestății sale, cu prilejul plecării sale spre meleagurile Îndepărtate ale Szazharminczbrojugulyas - Dugulas țPajiștea Apelor Murmurătoare)... țașa și-o fi Închipuit și el săracul cînd s-a văzut prins În capcana aceea oribilă că părinții lui fuseseră persoane onorabile cu oarecare situație la Odorhei pe taică-su Îl chemase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Oameni i-au descoperit menirea virtuală dinainte de a deveni un stabiliment public cu instalații sanitare, cu om de serviciu și firmă la intrare. Lucrarea nu Înainta, În schimb, În adîncurile ei se depozitau reziduurile biologice ale tuturor rătăciților pe aceste meleaguri. Curînd acest loc de seducție sui generis amenința să alunge băștinașii din așezările lor cum altădată fuseseră izgoniți din cauza pomului cu pricina primii oameni din rai. Firește, s-au luat măsuri și groapa aceea compromițătoare a fost acoperită cu table
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
la urmă de tot sufletul. Și cu asta se vor face singuri sclavii noștri. Când închisese gura, Zaharel simțise că altcineva îi pusese în gură cuvintele astea mari. Trecură câteva luni de vană așteptare - foametea hălăduia mereu pe alte îndepărtate meleaguri. „Aleșii Domnului“ deveniseră nerăbdători, încât în secret fiecare își dorea să dea peste ei o calamitate, cât de mică, în speranța ca aceasta să-i facă să simtă că sunt vii și puternici. Zaharel nu mai îndrăznea să se arate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
această situație. Pentru că, i se părea lui, simpla anticipare a unei astfel de stări a lucrurilor ar fi dus la anularea ei și, în consecință, a finalului maiestuos și potrivit cu sine pe care și-l prevăzuse, de a coborî de pe meleagurile vieții direct în criptele pline de genii ale istoriei literaturii. Dar un puști de doisprezece ani care să scrie cu mult mai bine și mai ușor decât o făcea el la această vârstă, asta i se părea pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
sunt, vă-ntreb, acum când, în moarte fiind, vă aduceți aminte de ele? Dar ce e grozăvia asta care se întâmplă acum? Ce e nebunia asta colosală, cu a cărei presimțire-am trăit toată viața, știind că e inevitabilă pe meleagurile acestea de dincolo de Styx, și cum de-mi pot permite s-o înțeleg, mort fiind? Dumnezeule, ce faci cu noi oameniiși, mai ales, de ce? Se face, iată, că o voce pe care nimeni n-o grăiește, dar care răsună în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
acord cu explicațiile Ilenei, dădu apro bator din cap, invitând-o să vorbească mai departe. Nu auzise de peștera Coliboaia și nici de picturile rupestre descoperite acolo dar era sigur că femeia știa despre ce vorbește. Atât de frumoase sunt meleagurile noastre, încât zeii și-au găsit un loc aici de unde să poată privi. Știu, pe Muntele Rău, mi-ai mai spus povestea asta. Nu-i o poveste, dragul meu, îi spuse Ileana, ținându-l mai departe de mână. De acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
compoziție paie și pleava cerealelor. În zona noastră de interes, pe valea Dunavățului și în împrejurimi, au fost descoperite resturi de cultură materială care se încadrează epocii neolitice și de trecere la epoca bronzului, care demonstrează vechimea locuirii pe aceste meleaguri. Complexul cultural „Cucuteni” considerat „un unicat în Europa de acum 5.000 de ani, se remarcă printr-o ceramică artistică pictată în culorile negru, alb și roșu care evidențiază „în unele cazuri, elemente zoomorfe și chiar siluete umane”. în perioada
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în 1929 al cincilea și în 1934 postul al șaselea. Niciunul dintre învățătorii și profesorii colii din Lunca n-a stat (excepție face Maria Păvăluță) tot timpul activității didactice la același post; au stat puțin și au plecat spre alte meleaguri. Personalul didactică de la Școala primară Lunca, comuna Filipeni, de la înființarea școlii în 1877 până în timpul celui de-al II-lea război mondial, 1939-1945. 1. Vichentie Gavrilescu 1877-1878 2. Gheorghe Cârlănescu 1878-1880-1881-1888 3. Dumitru Huțu 1880-1881 4. Gheorghe Mircea 1888-1890 5
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a alesă un comitet de construcție și s-au fixat sumele cu care contribuiau toți locuitorii în fiecare an. Planul școlii urma să fie înlocuit de serviciul tehnică al raionului Zeletin. Cât timp Gh. Vraciu a fost „dusă pe alte meleaguri unde au lucrat tot pentru neam și țară”, conducerea școlii a fost preluată de profesorul Vasile Totolea. VII. 5 Oameni ai școlii. Ctitori de școalș româneascș: Gheorghe Postoi, Virgil Cernat, Gheorghe Vraciu, Vasile Totolea Biografiile intelectualității desprinsă din lumea satelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au cunoscut în copilărie sau străzile aglomerate pe care s-au jucat rămân doar un loc de trecere. S-ar putea ca ei să-și petreacă întreaga viață ca niște străini printre neamurile lor și să rămână departe de singurele meleaguri pe care le-au cunoscut vreodată. Poate că tocmai acest sentiment al înstrăinării îi trimite pe oameni hăt departe în căutarea unui lucru durabil de care să se poată atașa. Poate că vreun atavism înrădăcinat îl îndeamnă pe călător să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
scurtului răstimp petrecut la Facultatea de Arte străbătură cu repeziciune mintea poetului. Și, printre ele, chipul acestui bărbat, Arrigo da Jesi, care pe atunci ținea catedra de filosofie naturală. - De când ai părăsit Parisul? Întrebă poetul. - Timpurile s-au schimbat pe meleagurile Franței. După atacurile adepților papei, devenise imposibil să mai predai cu seninătate. Așa că am traversat Alpii și m-am oprit pentru o vreme În mai multe orașe din Nord. În ultimul timp am predat la Toulouse. Surprinderea inițială a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
o nimicește complet. Trebuie să mă ocup de treaba din bucătărie, e timpul, ba‑i chiar prea târziu. În timpul ăsta soțul se lasă pradă gândurilor ce‑l poartă pe câmpiile Poloniei și Rusiei, care acum trimit neîncetat comunismul încoace, spre meleagurile noastre. Pe câmpiile alea erai încă cineva, dar acum cine ești, un nimeni care lucrează ca portar. Domnul Witkowski e fericit că în ’50 s‑a împiedicat o lovitură de stat. Și el a fost o mică rotiță (chiar dacă, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
docilă, disponibilă pentru ascultare, supunere și renunțare la sine. Epicur nu vrea astfel de oameni: el îi vrea autonomi, vindecați de superstiții, dezrobiți. Moartea nu e ceva de care să te temi. Metempsihozele și metensomatozele, aceste vechituri orientale aduse pe meleagurile grecești de Pitagora și reactivate de Platon țin de fabulație; necumpătarea pe pământ nu se plătește cu o reincarnare într-un animal demn de disprețuit într-o altă viață; nu există alte perspective post mortem decât descompunerea atomică, dezagregarea celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
De o parte, un rest de ideal ontologic, de gândire pură, de meditație aridă; de cealaltă, o preocupare utilitaristă, o tensiune realistă, un țel imanent. Trecând de la o lume la cealaltă, efectuând așadar traseul de la est la vest, epicurismul părăsește meleagurile aspre ale filosofiei care disprețuiește chestiunea cetății, pentru a ajunge în niște ținuturi unde pasiunea politică este trăită la modul incandescent și fundamental. -11- O ataraxie politică. înainte de a interveni pe terenul politic prescriptiv, Philodemos efectuează o critică în toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
doar Venus... La Lucrețiu, poetul, filosoful și omul de știință se suprapun: a scrie mii de versuri în latină, a elabora noțiuni, a efectua trecerea de la greacă la această limbă atât de puțin făcută pentru gândire, a transplanta epicurismul pe meleagurile campaniene sau romane, a rafina doctrina Grădinii și a o reformula pentru spațiul italic și pentru epoca imperială, a inaugura poate o serie de noutăți tehnice pentru a urma și a dezvolta atomismul abderitan, dar și a emite teorii asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
am putea închipui pe Dromiket 4 conducând o cochetă stație de mecanizare, ori pe Stejeran 1 un întreprinzător constructor sau - de ce nu? un recunoscut și apreciat reporter agricol, am putea descrie căsnicia reușită a Gettei 2, căsătorită definitiv pe aceste meleaguri. Cum însă nu suntem asemenea povestitori, preferăm să privim și noi cum se depărtează personajele noastre, declarând, cu sinceritate, caragialean, că nu mai știm ce s-a întâmplat cu ele. Planeta mediocrilor Episodul 3 Accidentul În anul 2954, luna octombrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > LACRIMI MUTE Autor: Viorel Birtu Pârăianu Publicat în: Ediția nr. 2188 din 27 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului LACRIMI MUTE meleaguri mute nimic nu adie doar frunza uscată de vie adie nu-i vie știi doar... suflet sărman trecut-a timpul e târziu o viață frântă de ce să plâng aici și lacrimile-s mute un ultim cer pe cer nu cer
LACRIMI MUTE de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2188 din 27 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364272_a_365601]
-
într-un cântec mi se pare că; - Dacă pleci din satul tău, / Toată viața îți pare rău. - În aceste versuri spuse există un mare adevăr pentru cei plecați. Toți tânjim după locul unde ne-am născut și dorim să revedem meleagurile natale de care ne leagă cele mai frumoase amintiri din copilăria noastră, din viața noastră. Astfel este și cazul scriitorului Viorel DARIE, care a plecat de foarte tânăr din satul său natal Moldovița, ajungând în capitala României - București unde își
BUCOVINA PLAI DE BASM ȘI DOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364294_a_365623]
-
poate aduce în inima unui om un astfel de moment. Chipuri senine, veselie, amintiri și voie bună, aceasta a fost atmosferă ce s-a creat după spectacol. Fiecare românaș prezent acolo era dornic să povestească cu patos și nostalgie despre meleagurile natale, despre părinți și strămoși, despre satul, sau curtea de la țară... Făcea această cu toata ființă să, refulând parcă din interior un dor de mult stăpânit pe care acum prinseseră momentul oportun să-l elibereze și să se elibereze. După
O PIESA DE TEATRU ROMANEASCA FACE VALURI IN NOUA ZEELANDA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364300_a_365629]
-
de locul dulce al copilăriei - tocmai în Australia, nu și-a uitat niciodată rădăcinile și dragostea nețărmuită pentru graiul românesc. A plecat din România în urmă cu foarte mulți ani deoarece lumină libertății, a exprimării spirituale, îl chema pe alte meleaguri ca să se împlinească. A devenit un emigrant dar acest fapt nu l-a împiedicat, așa cum spunea într-un interviu, să încerce să cunoască și să se hrănească din cultura universală. Acest om se numește GEORGE ROCĂ, a cunoscut la începutul
UN OM DE DEPARTE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364435_a_365764]
-
evitarea oricăror confuzii (cumpărarea aceluiași produs de două sau trei ori nu era exclusă) magazinele de profil din cadrul aceluiași lanț comercial puteau schimba marfa la cererea mirilor sau înapoia în numerar contavaloarea acestora. Comparația cu regulile similare existente pe alte meleaguri este total de prisos și nu suportă comentarii, veriga lipsă (dacă există în acest caz) din civilizația pieței - în pofida clamării arhifolosite “clientul nostru, stăpânul nostru! - fiind raporturile dintre vânzător și cumpărător, remontate printr-un substitut moral, de bun simț și
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (7) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364564_a_365893]
-
mai mulți ani! ... De aceea, pentru noi, de anul trecut, vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat vrednicului și demnului logofăt spiritual al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului sfârșitului de secol XX și începutului de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri ale Transilvaniei străbune și Ardealului strămoșesc, vreme de 18 ani, între anii 1993 - 2011, ca Arhiepiscop al Vadului Feleacului și Clujului iar din anul 2006 (și) ca Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului!... Drept urmare, în iureșul zilei și în
TRECEREA ŞI ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA CEA VEŞNICĂ A MITROPOLITULUI BARTOLOMEU ANANIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361273_a_362602]
-
de stână ce o aveau în marginea pășunii, aproape de sat, și nu departe de oraș. Beldie avea să primească banii sâmbătă seara și putea face ce vrea cu ei. Între timp ploaia încetinise și norii plecau la plimbare spre alte meleaguri. Ziua în care își începea munca firavul Beldie era marți. Cum a plecat moș Lică, Grapă a început să-i spună lui Beldie cam ce avea de făcut prin jurul ciurdei de vaci, care nu erau chiar puține ci în jur
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
de toate aberațiile și abuzurile acelor vremi să fie cunoscuți și sancționați de posteritate, fiecare după faptele lui personale. Altfel, riscăm să perpetuăm aceeași optică defectuoasă, de ordin doctrinar, deci unilateral sau dezinteresat,care a făcut atâta rău pe aceste meleaguri. - Cum se explică acest rasism al lui Octavian Goga, când el însuși a fost minoritar, eliberat de sub asuprirea habsburgică? - Cred că în răspunsul de mai sus, găsiți explicații suficiente. În plus, un element care nu a mai fost menționat. După
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]