1,292 matches
-
inițial în șase volume (1983-1994), la care s-a adăugat al șaptelea, cuprinzând corespondența lui Ion Pillat (1998; Premiul Uniunii Scriitorilor), ediția completă va fi reluată - revizuită, adăugită și necenzurată - începând din 2000. Dar P. surprinde cu un volum de memorialistică intitulat Eterna întoarcere (1996; Premiul Fundației „Cella Delavrancea”). Critica a remarcat, dincolo de valoarea documentară a memoriilor, însușirile scriitoricești ale autoarei, ingeniozitatea narativă și harul portretistic. „Ofrandele” aduse celor trecuți în lumea umbrelor, dar și unei epoci apuse, au fost pe
PILLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288817_a_290146]
-
evocat, precum patetismul, stilul metaforic. Alteori medalionul rămâne încrustat într-un panegiric (semnificative sunt textele din Momente solemne), concentrând esența morală a personajului, ca în cazul regelui Carol I, al lui I. C. Brătianu, N. Iorga, Octavian Goga. Virtuțile literare ale memorialisticii nu pot fi despărțite de valoarea ei documentară, întrucât e vorba despre istoria culturală și politică a unei jumătăți de secol, până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, căreia autorul i-a fost martor nemijlocit, implicat cel mai adesea
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
Franța, unde face elogiul democrației, sau în Italia, unde portretul în alb și negru al lui Mussolini e impregnat de ironie la adresa dictaturii fasciste. Fără să aibă forța lui N. Iorga, P. se înrudește cu el prin cultivarea prodigioasă a memorialisticii și a oratoriei, înscriind un moment în arta evocării și a portretului. SCRIERI: O sărutare, București, 1901; ed. București, 1944; Un colț de viață, 1902; Cercetări filosofice, Iași, 1907; Noi cercetări filosofice, Iași, 1911; Amintiri universitare, București, 1920; Simțiri rostite
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
pune în valoare sensibilitatea poetică, apropiindu-și intuitiv operele, ca pe veritabile „roluri de artist”. Un întreg capitol despre ambianța în care s-a format, despre atmosfera din familia Pillat, despre „prietenii moștenite” și oameni exemplari se definește ca o memorialistică de bună calitate, oferind totodată informații utile istoricului literar. Se rețin portretul făcut lui Dinu Pillat, din frânturi de amintiri, dar mai ales „prin vitraliul” operei, cât și analiza poeziei lui Ion Pillat, încercări capabile să restituie trecutul ca prezent
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
meditație asupra creației, „Columna”, 2002, 2; Barbu Cioculescu, Luminile umbrei, „Vremea”, 2002, 7; Roxana Racaru, Drum și regăsire, RL, 2002, 44; Dan Stanca, Jurnalul unei căutări religioase: „Drumul spre Emaus”, RMB, 2002, 3 863; Liviu Grăsoiu, O altă față a memorialisticii, CL, 2002, 12; Alin Croitoru, „Cultura ca interior”, OC, 2003, 170; Ileana Marin, Memoria inimii: „Drumul spre Emaus”, TMS, 2003, 2. Il.C.
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
adaugă complicatul și extrem de utilul aparat de note și comentarii, la a cărui realizare O. are un aport important. Bunăoară, partea de comentarii, covârșitoare la ultimul volum, concurează adesea cu eseul monografic. O contribuție notabilă pentru repunerea în circulație a memorialisticii lovinesciene este și E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte (1998), prima reeditare integrală a textului, cu o substanțială Addenda, unde se recompune, din periodice, sumarul proiectatului volum al cincilea. Ediții: Ion Minulescu, Versuri, postfața edit., București, 1972; Dimitrie Bolintineanu, Poezii, postfața
OMAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288532_a_289861]
-
1929), Derniers vers et Poèmes d’enfance (1934, postum); trei române - La Nouvelle espérance (1903), Le Visage émerveillé (1904), La Domination (1905); fiziologii morale - Leș Innocentes ou La Sagesse des femmes (1923); instantanee și reflecții de călătorie - Exactitudes (1930); proza memorialistica - Le Livre de mă vie (1932). Lirica din Le Coeur innombrable coboară, prin nostalgia modernilor, în clasicitatea mitică, dionisiaca, si celebrează, cu un senzualism de „cutezătoare”, „fierbinte violență”, frenezia vitală - chiar moartea e paroxism al jubilației, „că fructul în strivire
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
Topîrceanu, I. Minulescu. În completarea cercetărilor sale dedicate revistelor școlare se situează studiile asupra istoriei învățământului românesc, concretizate în monografiile Liceul „Gheorghe Lazăr”. 1860-1995 (1995), Monografia Liceului „Mihai Eminescu”. 1926-1999 (1999), Sub semnul lui Lazăr (2000, în colaborare). O interesantă memorialistică este adunată în Pietre la templul adevărului (1995) și în Întâmplări și oameni (2001). SCRIERI: Popas printre frunze și flori, București, 1962; Minuni ce nu mai sunt minuni, București, 1962; Meșterii naturii, București, 1962; Printre pitici și uriași, București, 1971
OPRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
dovedesc utilitatea și datorită dublei lor naturi: de realități speculative și în același timp empirice. Întruchipate de figuri și personaje ale discursului unei vremi, ele sunt un simptom al conștiinței de sine a unei vârste literare anume. Pentru N., în memorialistică, în corespondență, în publicistică, etalonul Biedermeier este un instrument de autoreflexivitate și de autoevaluare. A doua carte transoceanică este A Theory of the Secondary. Literature, Progress and Reaction (1989), de asemenea cu deschideri spre spațiul cultural românesc. Norme ale jocului
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
Panorama, 68-70; Cubleșan, Miniaturi, 119-128; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 206-218; Ion Pop, „Antologia literaturii române de avangardă”, ST, 1970, 1; Ștefan Roll, „Atentat la bunele moravuri”, CNT, 1971, 21; Călinescu, Literatura, 37-40; Ileana Vrancea, Virtuțile și servituțile memorialisticii, LCF, 1973, 33; Cristea, Un an, 21-23; Crohmălniceanu, Literatura, II, 425-431; Zaciu, Bivuac, 80-86; Barbu, O ist., 41-42; Raicu, Critica, 20-25; Dana Dumitriu, „Culoarea timpului”, RL, 1977, 15; Emil Nicolae, „Culoarea timpului”, CRC, 1977, 26; Grigurcu, Poeți, 428-431; Lit. rom
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
Luceafărul” ș.a. Debutul editorial se produce în 1981, cu volumul de proză În livada de cremene. Prima carte a foarte tânărului prozator P. asumă riscul unei duble confruntări: pe de o parte, cu tradiția, venerabilă și pe teren românesc, a memorialisticii de călătorie, mai ales ca literatură a muntelui, iar pe de alta - cu exigențele propriei generații, preocupată de strategiile narative de ultimă oră. În livada de cremene face față acestei provocări prin autenticitatea pasiunii montane, ca și prin preluarea, în
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
Scriitorilor din Cluj-Napoca), Nimburi (1977), Pâinile punerii nainte (1979), În lumina înserării (1982), Înstelatele oglinzi (1984), Orfica tăcere (1988), Crepuscularele vitralii (1993), Chemări spre nicăieri și niciodată. Poezii 1985-1995 (1996). Se dedică în același timp prozei - Tărâmul izvoarelor (1968) - și memorialisticii, concepută sub formă de roman autobiografic: Frumoasa risipă (1980), Steaua câinelui (1991), Pinii de pe Golna (1993), Străinul de la miezul nopții (1996), În colț lângă fereastră (2000) ș.a. Una dintre cărți îi apare și în dialectul aromân (Botsili di Didindi, 1993
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
de figurile emblematice ale Eroului, Strămoșului și Bărbatului. Transformat nu de puține ori în incantație și delir divinatoriu, într-o savant-obscură haină sacerdotală a verbului, versul inițiază în misterele unei Grecii atemporale, ca la Ion Barbu. Proza lui M. este memorialistică deghizată. Scriitorul a ținut de-a lungul timpului mai multe jurnale pe care le-a transformat în tot atâtea romane, evocând fiecare câte o etapă din viața sa. Frumoasa risipă cuprinde anii adolescenței și ai tinereții, ca elev și student
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
îl tratează ca pe un lepros, refuzându-i și dreptul la muncă. Vibrante pagini sunt închinate înmormântării lui Lucian Blaga, ca și bunei și tandrei Nicanora, care se stinge bolnavă de cancer. Literatura gulagului și a detenției își găsește în memorialistica lui M. o reușită de excepție. SCRIERI: Ortodoxie păgână, București, 1941; Țărâna serilor, București, 1967; Tărâmul izvoarelor, București, 1968; Reminiscențe, București, 1969; Trecerea pragurilor, București, 1972; Elegii, București, 1975; Nimburi, Cluj-Napoca, 1977; Pâinile punerii nainte, Iași, 1979; Frumoasa risipă, Cluj-Napoca
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
ciclic, în care este urmărit destinul unor români din spațiul sârbesc în perioada interbelică, evocare animată de un fior autobiografic, și apoi traiectul dramatic al unor tineri confruntați cu situații imprevizibile în cel de-al doilea război mondial. De altfel, memorialistica este una dintre formulele privilegiate, așa cum dovedește și volumul de amintiri Pe când creșteam (1985). A tradus din literaturile popoarelor aparținând fostului spațiu iugoslav. SCRIERI: Moștenire, Pancevo, 1970; De vorbă cu melcul, Pancevo, 1972; Prietenii mei, Pancevo, 1975; Nefire, Pancevo, 1977
MILOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288148_a_289477]
-
cu Ceremonie de iarnă. Colaborează la „Viața studențească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”, „Apostrof”, „Secolul 20” și la diverse reviste de cultură din Suedia. A publicat literatură pentru copii: Bobinocarii (1969), Catargul cu două corăbii (1969), „însemnări de scriitor” (memorialistică, ficțiune, reportaj) în 12 revelații (1974), reluate în 33 de revelații (1998), un volum de reportaje, în colaborare cu Sânziana Pop, Viața cere viață (1974) ș.a.. La Stockholm publică în suedeză volume de versuri, romane, culegeri de nuvele și jurnale
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
Enric Furtună semnează rubrica „Portrete literare”, apoi „Cronica rimată” și articolul Poeziile unui prozator (versurile lui Mihail Sadoveanu) . Gh. Nădejde publică Schițe din viața țărănească, Victor Papacostea prezintă studiul Balcania. Un loc aparte în paginile M. îl ocupă corespondența și memorialistica. Cititorilor li se propun Amintiri de la fondarea Universității din Iași de Spiru C. Haret, Corespondență politică din 1869 între Mihail Kogălniceanu și G. Mârzescu, Schițe și amintiri de D. D. Pătrășcanu, Impresii de la Blaj de Petre Locusteanu, Personalități proeminente ale
MISCAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
și cenzura conștiinței morale. Însă valoarea romanului nu constă nici în conflictul etic, nici într-un itinerar epic, ci în subtilele intuiții ale autoarei, care sondează psihologia Blandinei, surprinsă în episoade revelatoare, unde intervine contrapunctul naratorului. Și această scriere e memorialistică în haina ficțiunii: o suită de evocări plastice și sensibile ale unor existențe reale, prieteni, rude, profesori, guvernante, muzicieni, pictori, călugărițe, surori de caritate, clerici, poeți - o întreagă lume e condensată aici. Nu lipsesc verva, umorul, anecdoticul, când și când
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
a lui M., vădind, în absența oricărui conformism, structura sufletească autentică a scriitorului și modalitatea proprie, nu lipsită de originalitate, a abordării, marcată de afilierea la o anumită tradiție (nord-) ardeleană. Povestirile amintesc de proza lui Pavel Dan și de memorialistica lui Ion Vlasiu, iar afinitățile țin nu numai de determinarea strict geografică, de similitudinea materialului de viață (universul rural al câmpiei transilvane în perioada interbelică), ci și de împărtășirea unei anumite viziuni asupra existenței, de adeziunea la un „spirit al
MIRCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288170_a_289499]
-
Academica”, „Adevărul literar și artistic”, „Curierul românesc” ș. a. În 1989 inițiază la Râmnicu Vâlcea, revista „Izvorașul”. A fost distins în 2003 cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru ediția Ioan Slavici, Opere. M. a editat, cu multă aplicație, teatrul, poezia, proza și memorialistica lui Victor Eftimiu, într-o întreprindere cu adevărat impresionantă: Opere, VI-XVIII (1975-1996). A scris și o documentată monografie Victor Eftimiu (1999), în care a găsit tonul potrivit pentru caracterizarea unei producții bogate și inegale. Fiind convins, ca și Victor
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
război mondial. Subiectul va fi reluat mai târziu în lucrările Oameni de omenie în vremuri de neomenie (1987) și Ce s-a întâmplat cu evreii în și din România (I-III, 1996-1997), care pot fi încadrate mai degrabă în categoria memorialisticii și a istoriografiei. În prima sunt prezentate peste o sută de cazuri în care evreii au fost ajutați și salvați de români în timpul pogromurilor, iar cealaltă, mai complexă, adună cu minuțiozitate date privitoare la istoria evreilor, existente în presa secolelor
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
și mai 1930, sub conducerea unui comitet. Publicația urmărește „dezvoltarea higienica și estetică a orașului, progresul cultural al întregului județ”. Din cele patru pagini, una este rezervată literaturii. Semnează versuri Grigore Dobrinescu, N. S. Mocanu, Cezar Cristea, Al. Bilciurescu; proza memorialistica - N. Deculescu; publicistica - L. S. Belciu, Pompiliu Pasăre, Stelian Tudorică. Într-o suită de articole, N. S. Mocanu se oprește asupra operei lui I. Budai-Deleanu, iar R. I. Opran își intitulează grupajul de articole, Un uitat - Alexandru Macedonski. Paul Theodorescu
ACŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285166_a_286495]
-
a beneficiat de comutarea pedepsei în muncă silnică pe viață, fiind folosit ca martor al acuzării în cel de-al doilea proces al deținuților. A trecut și pe la Aiud, fiind eliberat în 1964. După 1989 a publicat un volum de memorialistică. Nicolae Călin Zahariatc " Nicolae Călin Zaharia" Arestat și condamnat pentru activitatea din cadrul Organizației Național-Creștine din Timișoara, Zaharia era o fire mai fricoasă, conform mărturiilor celor care l-au cunoscut. Această trăsătură l-ar fi determinat să cedeze destul de repede și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Gama, București, 1995. Buracu, Mihai, Tăblițele de săpun de la Itset-ip, Editura MJM, Craiova, 2003. Călinescu, Nicolae, Preambul pentru camera de tortură, Editura Marineasa, Timișoara, 1994. Cârja, Ion, Canalul morții, Editura Cartea Românească, București, 1993. Cesereanu, Ruxandra, Gulagul în conștiința românească. Memorialistica și literatura închisorilor și lagărelor comuniste. Eseu de mentalitate, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2005. Cesereanu, Ruxandra (coord.), Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național, Editura Polirom, Iași, 2006. Cesianu, Constantin
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Traian, Experimentul Pitești. Reeducarea prin tortură în închisorile Pitești, Gherla, Tg. Ocna, Canal. Atacul brutalității asupra conștiinței, cuvânt înainte de Răzvan Codrescu, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Criterion Publishing, București, 2005. Rădulescu, Mihai, Istoria literaturii române de detenție. Memorialistica reeducărilor, Editura Ramida, București, 1998. Rădulescu, Mihai, La capătul iadului. Mărturii și documente, Editura Vremea XXI, București, 2005. Roske, Octavian (coord.), Mecanisme represive în România: 1945-1948. Dicționar biografic A-C, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2001. Roske, Octavian (coord
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]