1,294 matches
-
mare"). Trezit la realitate după demisie, N. Iorga a pornit, înfrigurat, o efectivă campanie pentru recucerirea prestigiului. A scris, repede, două broșuri explicative. Nu i s-a părut deajuns. A pornit, tot în iureș, la compunerea a două cărți de memorialistica. Una a intitulat-o, apăsat, O viață de om așa cum a fost. Cea de a doua, de aproape 400 de pagini, scrisă în numai 12 zile (de fapt în cinci zile și alte șapte consumîndu-le cu revederea ei) s-a
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
din nervurile acestui imens eșec s-au nascut două lucrări memorialsitice, dintre care, cea dinții (O viață de om) este o efectivă capodoperă a genului în literatura română. E răzbunarea, rară, a literaturii asupra politicii. Supt trei regi, desi tot memorialistica, are un caracter voit istoriografic. Autorul reface istoria țării timp de trei decenii. Evident, și-a început cartea (care e o spovedanie istoriografica sub raport politic, în rol de prim plan instalîndu-se el, autorul, ca personaj omniscient și factor hotărîtor
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
economică a țării: Despre originea și transformările clasei stăpânitoare din Moldova (1906) și Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova (1907). Amintiri-le sale în trei volume (dintre care Ce am auzit de la alții este primul) nu sunt o operă de memorialistică pură, scrisă doar pentru plăcerea de a se zugrăvi pe sine în mijlocul lumii prin care a trecut, ci și o operă cu un ridicat conținut informațional, care poate fi - și a și fost - luată ca referință în studii istorice. Ea
Memoria premodernității noastre by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5258_a_6583]
-
superlativ, iar G. Călinescu - care, să nu uităm, declara că nu stimează literatura confesivă, considerând-o „o prostie” - îi dedică, în Istoria... sa, o pagină și jumătate, plină de aprecieri atât asupra studiilor istorice propriuzise și beletristicii, cât și asupra memorialisticii. În special asupra acestui prim volum, intitulat Ce am auzit de la alții, desigur, dat fiind interesul pe care Călinescu însuși îl acorda perioadei. Realitatea este însă puțin diferită: după cum arată Neagu Djuvara, în delectabila prefață a ediției de față, decăderea
Memoria premodernității noastre by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5258_a_6583]
-
istoriografice generale. Astfel încât Ce am auzit de la alții, fără să aibă savoarea indicibilă a Scrisori-lor lui Ion Ghica, este o operă, după cum spune același Neagu Djuvara, „mai credibilă - chiar cu totul credibilă”. Ceea ce nu e deloc puțin, mai ales că memorialistica, asemeni tuturor speciilor genurilor biograficului, nu se definește în primul rând prin valoarea literară. Cantitatea de informație inedită și posibilitatea de a fi utilizată ca referință istoriografică sunt valori mai importante, în codul de gen al literaturii confesive. Se cuvine
Memoria premodernității noastre by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5258_a_6583]
-
fapt un alt fel de călătorie decît una obișnuită. De aceea cartea nici nu este un jurnal, sau o însumare de note de drum, necum o monografie sau un ghid turistic. într-un echilibru instabil, mereu schimbător, între narațiune, confesiune, memorialistică, descriere, dialog, respectînd fluxul emoțiilor dar și oralitatea discursurilor unor interlocutori, deplasînd axa sistemelor temporale de referință dinspre prezent înspre trecut și invers, cartea se încheagă totuși coerent, în pofida structurii sale "mozaicate". Deși se înrudește cu alte scrieri, cum ar
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
neîntîlnită pînă atunci decît în unele încercări ale lui Macedonski și Petică. Cît despre zona de inspirație, ea nu este foarte variată: se reduce la autobiografie; precum în toate prozele românești reușite, de la pașoptism și pînă la Primul Război Mondial, memorialistica domină cu autoritate. Anghel selectează, aparent la întîmplare, episoade din propria sa viață, pentru a prelungi apoi în fantastic documentul biografic. Plecînd de la pretextul amintirii, el profită pentru a oferi, în fraze cadențate, sub formă de ficțiune pură, tabloul cît
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
Editura pentru Literatură Universală. Cu titlul Scriitori străini. Scriitori, iar nu scrieri, pentru că a face cunoștința unor firi diferite, care au absorbit și au vărsat în pagină un anume specific e ceea ce-l interesează pe Călinescu. Din prefața lui Marino, memorialistică tandră și încercare de înțelegere a motivului din spatele acestei infidelități făcute din cîte-o căsnicie în fiecare literatură, iese un program al criticului-publicist, și șef de școală: rodarea tinerilor în eseistică, în comparatistică, spre a le da abia la sfîrșit, trecuți
Ieșirea în lume by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9714_a_11039]
-
această dovadă nu stă doar în faptul că și-a continuat proiectele dinainte enunțate, ci și, sau chiar în primul rînd, în acela că a reușit să-și extindă semnificativ aria de manifestare de pînă acum. Cele două cărți de memorialistică pe care le-a publicat în ultimii ani, în care evocarea și construcția se împletesc la fiecare pas, aduc prezența Ameliei Pavel mai aproape de spațiul literaturii, de acela în care instrumentele criticului și ale istoricului, fără a fi cu totul
Tinerețea unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14607_a_15932]
-
de sine, iar acest exces culminează în imboldul de a se pune pe ei înșiși în lumină. Cînd e vorba de pictori, imboldul ia forma autoportretului, cînd e vorba de literați, mania poartă numele de autobiografie (cronici de familie, jurnal, memorialistică etc.). Perioada asupra căreia se oprește Raluca Dună leagă Antichitatea de Renaștere, într-o cercetare minuțioasă de asiduă răscolire a bibliografiei de specialitate (Georg Misch, Georges Gusdorf, Louis Marin). Rezultatul este volumul Eu, autorul, o mostră aspră de depănare a
Tabloul scris by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5665_a_6990]
-
Și tot „compozite” îi apar scrierile memorialiștilor contemporani, de la N. Steinhardt la Pericle Martinescu, de la Ion Ioanid la Mircea Zaciu și la mulți alții convocați de autor în paginile cărții „în ideea de a atrage atenția asupra valorii complexe a memorialisticii ca gen”. A memorialisticii ca gen și mai ales a memorialisticii ca expresie românească a genului, fiindcă obiectivul acesta l-a avut autorul în vedere în primul rând: să ofere, prin analize însumate, o cât mai cuprinzătoare imagine (completă nu
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
apar scrierile memorialiștilor contemporani, de la N. Steinhardt la Pericle Martinescu, de la Ion Ioanid la Mircea Zaciu și la mulți alții convocați de autor în paginile cărții „în ideea de a atrage atenția asupra valorii complexe a memorialisticii ca gen”. A memorialisticii ca gen și mai ales a memorialisticii ca expresie românească a genului, fiindcă obiectivul acesta l-a avut autorul în vedere în primul rând: să ofere, prin analize însumate, o cât mai cuprinzătoare imagine (completă nu putea fi) a contribuției
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
la Pericle Martinescu, de la Ion Ioanid la Mircea Zaciu și la mulți alții convocați de autor în paginile cărții „în ideea de a atrage atenția asupra valorii complexe a memorialisticii ca gen”. A memorialisticii ca gen și mai ales a memorialisticii ca expresie românească a genului, fiindcă obiectivul acesta l-a avut autorul în vedere în primul rând: să ofere, prin analize însumate, o cât mai cuprinzătoare imagine (completă nu putea fi) a contribuției memorialiștilor români, proiectată istoric și mereu raportată
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
ironic”, E. Lovinescu „n-a cruțat pe nimeni, în schimb i-a nemulțumit pe toți”, Ionel Teodoreanu „are parcă mereu o psihologie de nepot al bunicilor”, Petre Pandrea „are gura rea, căzând repede pe enormități”. Dimensiunea istorică și istorico-politică a memorialisticii românești îl interesează pe Al. Săndulescu poate la fel de mult ca dimensiunea literară a acestei memorialistici. De aceea nici nu se ocupă în carte de memorialiștii aplecați prea mult asupra lor înșile, abstrași din istorie și „rupți” de politic (un Radu
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
Ionel Teodoreanu „are parcă mereu o psihologie de nepot al bunicilor”, Petre Pandrea „are gura rea, căzând repede pe enormități”. Dimensiunea istorică și istorico-politică a memorialisticii românești îl interesează pe Al. Săndulescu poate la fel de mult ca dimensiunea literară a acestei memorialistici. De aceea nici nu se ocupă în carte de memorialiștii aplecați prea mult asupra lor înșile, abstrași din istorie și „rupți” de politic (un Radu Petrescu), ci de cei implicați, fie direct în practica politică (I. G. Duca, Argetoianu), fie
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
specifică dicționarelor de tot felul. Istoria este, de fapt, o culegere de studii monografice grupate pe ceea ce ar putea fi dominanta operei unui scriitor, în cele trei mari domenii ale literaturii: poezie; proză; critică literară (tot aici intră eseul și memorialistica). Firește, împărțirea este cumva artificială (în nu puține situații, aceiași scriitori au publicat poezie și proză ori roman și critică literară). Astfel, cei preocupați de proza lui Nicolae Prelipceanu, să zicem, vor trebui să consulte capitolul Poezia, iar cei interesați
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
și proză ori roman și critică literară). Astfel, cei preocupați de proza lui Nicolae Prelipceanu, să zicem, vor trebui să consulte capitolul Poezia, iar cei interesați de romanele lui Alexandru George vor trebui să meargă direct la capitolul Critică. Eseu. Memorialistică, nu la Proză. Din fericire, cartea beneficiază de cuprins și de indice de nume, astfel încît această problemă de organizare internă a volumului nu este insurmontabilă. Mai ciudat este faptul că, în multe situații, comentariile critice și bibliografiile scriitorilor comentați
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
istoriei contemporane și adresează o întrebare gravă cu privire la memoria noastră culturală și chiar la prejudecățile literare. Prima fiind însăși prejudecata inexistenței literaturii de sertar: dacă, într-adevăr, literatura de ficțiune nu a oferit, după 1989, titluri semnificative nepublicate înainte, cea memorialistică a scos la iveală, dimpotrivă, un întreg tezaur care n-ar fi putut vedea nicicum lumina tiparului în timpul regimului comunist. De la Ion Ioanid la N. Steinhardt, de la Ion D. Sîrbu la Oana Orlea și de la Petre Pandrea la Alice Voinescu
Memoriile Nataliei Manoilescu-Dinu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2545_a_3870]
-
adică a menținerii poeziei la nivelul anterior; a doua etapă (după 2000) în care ficțiunea se regenerează, iar declinul poeziei devine evident. Creșterea interesului pentru literatura confesivă a fost urmată, cam din 2000, de o descreștere previzibilă a interesului pentru memorialistică și jurnale, datorată epuizării relative și, mai ales, sațietății sau oboselii publicului. Non-fictivul își făcuse datoria, deși surpriza unor mărturii interesante se păstrează în continuare, dar fără a crea evenimentul. Literatura confesivă nu a dispărut și nu va dispărea, dar
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8755_a_10080]
-
generația după război." (apud Anton Adămuț, p. 38) Excesele și izbucnirile de orgoliu ale lui Camil nu au rămas nepedepsite. Ele au fost încondeiate de contemporani cu o voluptate malițioasă și neînfrînată, al cărei rezultat a fost nașterea unei savuroase memorialistici în jurul numelui său. Eugen Lovinescu, Mihail Sebastian, Petru Manoliu, Mircea Eliade, Constant Ionescu au scris pagini delicioase despre paroxismele ideatice ale scriitorului. Iată, de pildă, cum îl vede Lovinescu: Cînd strănută, Camil privește în jur cu satisfacția unei acțiuni inedite
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
Ion Buzași Memorialistica epistolară a lui Ion Brad însumează, cu această carte, paispre- zece volume, toate scrise după 1990. De data aceasta sunt scrisori de dragoste către iubita și apoi soția sa, blăjeanca Olimpia Alexandrina Șuteu. Scrisorile de dragoste ale poeților (scriitorilor) prezintă
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
dragoste din acest volum sunt într-o relație complementară cu lirica erotică a poetului, ele explicând împrejurările în care a fost scrisă poezia, sau lămurind prin rânduri de epistolă sentimentul dominant ce-l exprimă. Ca și-n celelalte volume de memorialistică epistolară, comentariul scrisorilor, prin acele ample adnotări, aduce interesante și utile informații de istorie literară contemporană. În aceste adnotări alternează comentariul personal cu fragmente din romanul autobiografic amintit al lui Dumitru Micu, cu scrisori ale aceluiași, cu lungi epistole ale
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
o lungă pauză, reluîndu-l. Dar, recitindu-l, l-a găsit excesiv patetic și liricoid. Slujindu-se de jurnal ca de un calendar (pe care, apoi, l-a distrus), d-na Monica Lovinescu și-a redactat o prea succintă carte de memorialistică (capitole din această evocare am citit în revista Vatra), apărută de curînd la Editura Humanitas. Cartea începe cu un moment tragic, moartea tatălui ei, marele critic literar, E. Lovinescu (care înseamnă, pentru mine, enorm). E evocată încinerarea marelui critic, urna
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
bursă dar și fără perspectiva reîntoarcerii în țară. Optase, deși nu știa că definitiv. Și, prin 1950, află că mamei i s-a rechiziționat apartamentul lui Lovinescu din Bd. Elisabeta (care, prin testament, era proprietatea autoarei acestei tulburătoare cărți de memorialistică), lăsată să trăiască într-o singură încăpere. Apartamentul, cu deosebire biblioteca, a fost atent percheziționat, Ecaterina Bălăcioiu izbutind să salveze ineditele (jurnalul, care acum se publică, și manuscrisul romanului Mălurenii), în timp ce cărțile sînt "arestate" și duse cine știe unde. Îi era teribil
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
și faptele în exact momentul producerii lor. Dincolo de mituri și de locuri comune, istoria literară postbelică este pentru Gabriel Dimisianu experiență concretă de viață. De aceea, mărturia sa este cu adevărat neprețuită. Volumul Oameni și cărți este o combinație de memorialistică și jurnal. Cea mai mare parte a cărții reproduce textul volumului Amintiri și portrete literare, la care autorul adaugă câteva texte inedite și un eșantion de 60 de pagini dintr-un jurnal, a cărui primă notație este din 3 ianuarie
Martorul necesar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7933_a_9258]