1,562 matches
-
1968) și apar în „Revista scriitorilor români”, cu titlul Din amintirile unui „ziarist profesionist”, întrucât chiar întâlnirile târzii - precum cea cu Ștefan Roll, în 1967 - sunt pentru R. un pretext de întoarcere în trecut. La sugestia lui Mircea Eliade, textele memorialistice vor constitui materia volumului Cenușa visărilor noastre... (1969). Titlul, preluat din poezia lui Tudor Arghezi, relevă și el natura acestui gazetar, „poet prin vocație, jurnalist prin profesie” (George Ciorănescu), care conferă, prin talentul său „spontan, șăgalnic și cu inflexiuni pline
ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289299_a_290628]
-
cu o personală caracterizare a vieții mărunte și umile”. În afara povestirilor acestuia - Copilul buruienilor, Profesoara de dragoste, Aventura, Ceasul din zid -, merită amintite cele semnate de Elena Vellescu, George Acsinteanu, Constantin Apostol (care folosește pseudonimul Fulga Apostol), Savin Constant, textele memorialistice ale lui Mircea Damian și fragmentul de roman Casa verde al lui A. Mândru. Un spațiu larg li se rezervă în revistă teoriei, criticii și istoriei literare, îndatorate, în mod vizibil, spiritului maiorescian. Principal exponent al acestuia, Mihail Dragomirescu semnează
RITMUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289284_a_290613]
-
Petrescu, Tudor Teodorescu-Braniște, F. Aderca, Dan Petrașincu, Martha Bibescu, Elena Riegler. Mai sunt găzduite povestiri, nuvele și schițe de I. A. Bassarabescu, Sofia Nădejde, Mărgărita Miller-Verghy (serialul Umbre pe ecran. Nuvelă în ritm de film, 1933-1934), Lucia Demetrius, Ioana Postelnicu, memorialistică de E. Lovinescu și Regina Maria (cultivată insistent, dedicându-i-se numere speciale), proză poematică de G. Bacovia (Târziu, Divagări utile). Spre deosebire de alte periodice din epocă, R.s. și s.r. nu neglijează dramaturgia, făcând loc în sumar unor fragmente de
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
De la numărul 71/1957 Virgil Ierunca inaugurează rubrica „Antologia rușinii”, care va face carieră în presa exilului, semnalând, prin textele citate, treptata abdicare și compromisurile oamenilor de cultură față de regimul comunist. În primul an de apariție textele publicate, cu excepția celor memorialistice, sunt nesemnate. Începând cu numărul 14/1953 rubrica „Situația politică” e asigurată de Grigore Gafencu (Moartea lui Stalin, Depoziția d-lui Grigore Gafencu - în procesul de la Berna ș.a.); i se alătură Eftimie Gherman, Gabriel Bădărău, N.I. Herescu, Octavian Nandriș, N.A.
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
Luceafărul” din Budapesta. În 1905-1906 era deputat în Parlamentul de la Budapesta. R.-Ș. a fost un ziarist talentat și un combatant hotărât pentru drepturile românilor ardeleni. La „Tribuna” și „Familia” a semnat articole politice, dar și nuvele și povestiri, pagini memorialistice, recenzii și cronici dramatice. Și-a strâns o parte din scrierile literare în volumul Moara din vale (1894), pe când altele au fost publicate postum: La Roma (1903), Schițe și nuvele inedite (1911) și comedia într-un act Militărește (1913). Contrastând
RUSSU-SIRIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
schițe din „Gândirea” (1921-1923), primele trei apărute sub titlul Pe marginea vieții, iar următoarele cinci, După-amiezi de duminică, situându-se între poemul în proză și „momentul” caragialian. Vinurile lor... (1969), lucrarea sa cea mai importantă, este o suită de schițe memorialistice constituite din amintiri privind personalități literare și artistice pe care le-a cunoscut: George Enescu, Constantin Brâncuși, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Panait Istrati, Iancu Brezeanu, Nicolae Bălțățeanu. Tot aici sunt incluse suvenirele tatălui său despre Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, George
RUSSU-SIRIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289407_a_290736]
-
discursului critic american. În sfera istoriei culturii sunt furnizate informații asupra începuturilor Tipografiei Arhidiecezane de la Sibiu. Compartimentul de beletristică e reprezentat prin versuri de Mircea Ivănescu și Rodica Braga, un fragment din romanul Lupul și Catedrala de I. D. Sîrbu, pagini memorialistice de Titu Popescu. Se alătură câteva tălmăciri din creația poetei americane Judith Viorst (în românește de D. Ciocoi-Pop), dar și versiuni în engleză din Mihai Eminescu. În deschiderea numărului următor Ion Dur semnează articolul Rezistența la cultură sau Intelectualizarea kitschului
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
proza de atitudine, discursului eseistic, pasionat, scăpărător de vervă a ideii. Trebuie să recunoaștem că el a fost spiritul cel mai distins, mai larg, mai comprehensiv de pe la jumătatea secolului al XIX-lea. G. IBRĂILEANU Vocația lui Russo este în proza memorialistică. El și-a însușit până la virtuozitate maniera clasicilor târzii, a lui Xavier de Maistre, a lui Paul-Louis Courier, umorul acela fin eseistic, scutit de dezordinea fantastică, nu însă scos cu totul din sensibilitatea romantică ce se strecoară în ușoara melancolie
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
utilizând un vechi procedeu romantic: atribuirea paternității manuscrisului cărții unei necunoscute, Mariana Val (nume sub care autoarea își ascunde identitatea), pentru a-și putea supune unei analize profunde și lucide trăirile erotice, dramele cunoașterii. Un farmec aparte îl au scrierile memorialistice. În Planeta părăsită (1970) domină amintirile copilăriei, încadrată în universul miraculos al vârstei. O secțiune distinctă în sumar o constituie publicistica axată pe întâmplări cotidiene, unele cu inflexiuni afective, altele cu tăiș ironico-satiric la adresa aspectelor reprobabile ale vieții. În Destăinuiri
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
de toamnă) trimit la motive bacoviene. Singurătatea revine în cartea de poeme în proză Omul din vis (1973), unde domină confesiunea îndurerată și invocarea ființelor apropiate trecute în neființă. „Parfumul sufletului sacru al mamei” dispărute se simte și în paginile memorialistice intitulate ...Din umbra umbrelor (1981). Adesea cu un exces de sentimentalitate, S. evocă pe rând copilăria, anii de liceu și facultate, experiența de profesoară, amintirile ducând până la anul 1945. Conturează portrete convingătoare ale profesorilor I. M. Rașcu, Mihail Dragomirescu, acesta
SANDULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]
-
de noapte de Tudor Arghezi, ca și o serie de poeme din volumul Horia de Aron Cotruș. Moartea Mariei Cunțan e marcată prin retipărirea unor poezii. În ce privește proza, sunt de reținut doar prezențele lui Petrea Dascălul (Petru Olariu), cu pagini memorialistice, schițe, povestiri, nuvele, și a lui Mihail Lungianu, cu povestea Piperuș Împărat. Cele câteva piese de teatru sunt cu totul insignifiante. Publicistica e foarte diversă ca problematică (pedagogie, psihologie, filosofie, administrație, economie, educație sanitară, istorie, politică, științe, cultură etc.). Și
LUCEAFARUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287869_a_289198]
-
ins impulsiv și pătimaș, a cărui siluetă se detașează pe fundalul satului transilvănean dintre anii 1916 și 1946. La granița dintre memorialistică și opera de ficțiune se situează volumul Pe undele misterioase ale memoriei (1995), în care autorul alătură fragmente memorialistice unor eboșe de roman pentru a comenta, direct sau prin intermediul unor personaje reale ori cvasifictive, evenimente care i-au marcat existența între 1944 și 1965. SCRIERI: Itinerar critic, București, 1965; Regele pălăriilor, București, 1967; Recviem rustic, București, 1973; Școala Ardeleană
LUNGU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
pseudonim; semnează Stepan Lighton, cartea Amérique n’a pas encore parlé (1949), scrisă în colaborare cu Virgil Ierunca, Monique Saint-Côme traducerea în limba franceză a romanului lui Constantin Virgil Gheorghiu, Ora 25 (1949), și Claude Pascal versiunea franceză a scrierii memorialistice La început a fost sfârșitul (1951), aparținând Adrianei Georgescu, șefa de cabinet a generalului Nicolae Rădescu, prim-ministru între decembrie 1944 și ianuarie 1945. Își începe activitatea radiofonică în 1951, la Radiodifuziunea Franceză (unde lucrează până în 1975 ca realizatoare a
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
și comentează - cu distanțări atât de severe încât acuză pe alocuri „o criză de identitate”, dar și cu regăsiri afectuoase - pagini din jurnalele de tinerețe, ținute între iunie 1941 și septembrie 1947 (sosirea la Paris); ele alternează acum cu sonde memorialistice în viața familiei, a prietenilor din studenție, a lumii literare interbelice. Jurnalul restituie, tot selectiv, însemnări de exil, ale anilor ’80, până în imediata actualitate postdecembristă. Cu un condei incisiv, dar și ironic, tandru sau chiar nostalgic pentru rarele momente de
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
și cercul ei, memorialistul vorbește cu devoțiune. Simpatetică este și evocarea lui Ion Minulescu, dar alte apariții - Titu Maiorescu, B. Delavrancea, Emil Isac, Lucian Blaga - sunt mai palide. Și Figuri universitare (1967) este o culegere de portrete, inserate pe fond memorialistic, mai pregnante fiind „personajele” G. Bogdan-Duică, C. Rădulescu-Motru, Vasile Bogrea, Victor Papilian, Ștefan Bezdechi. Firesc, transpar și multe lucruri despre autorul amintirilor, despre precocitatea, cumințenia, predispoziția sa spre lectură și meditație, despre propria activitate și relațiile cu cei evocați, componenta
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
vorba despre mediul rural învecinat Bucureștiului, cunoscut întrucâtva autorului, mai stă drept vagă mărturie despre calitățile scriitorului, precum în romanul Luminile satului (1936). S. s-a încercat și în literatura destinată copiilor și tineretului. Postum, în 1962, apare un volum memorialistic, Amintiri din mănăstire, evocând, iarăși, mediul călugăresc. SCRIERI: Deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciune, București, 1918; Părintele Onufrie, București, 1919; Draci cu coarne, draci fără coarne, București, 1920; Două ceasuri fericite, București, 1922; Azilul sufletelor, București, 1923; Mănăstirea Căldărușani, pref. Miron
STANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
26.VII.1976, București), poet, prozator și dramaturg. Este fiul Corneliei Stanca (n. Vlad) și al lui Dominic Stanca, medici. Părinții aveau notabile înzestrări artistice: mama, absolventă și a Conservatorului din Budapesta, era o bună pianistă, tatăl a publicat romanul memorialistic Între două fronturi (1935). S. urmează primele clase de liceu la Seminarul Pedagogic al Universității din Cluj (1936-1940), iar ciclul superior la Liceul „Aurel Vlaicu” din Orăștie (1940-1944), unde se afla în refugiu. Înscris, la insistența părinților, la Facultatea de
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
excepțional eseist și cronicar literar, publicistica lui fiind apreciată ca un „jurnal intim obiectivat dintr-un spirit de pudoare intelectuală” și ca un document „autenticist”. Monograful va reveni asupra autorului cu o amplă culegere de eseuri, cronici literare și pagini memorialistice (1972), cu un volum ce inaugurează ediția critică Opere (1994), în care intră o primă tranșă (cuprinzând anii 1926-1928) din publicistica lui literară, precum și cu Jurnal de epocă (2002). A doua carte, Momente ale romanului. Modele, continuitate, neprevăzut (1973), este
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
care trece de la Benjamin Constant și C. A. Rosetti la Paul Valéry, André Gide, Anton Holban și M. Blecher. Împinsă până la cult, admirația pentru personalitatea și opera lui G. Călinescu se va materializa și în alte inițiative documentare, exegetice sau memorialistice. Cea mai importantă e un foarte acribios excurs privitor la „dosarul” Scrinului negru, care alcătuiește, împreună cu materialele de arhivă, un tom impunător, indispensabil oricui se interesează de laboratorul romancierului. Ordonând cronologic și tematic „fișele de lucru” din cele câteva faze
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
reluat și amplificat în Oblic peste lume (1979) și Viața prin hublou (1986), ambele scrieri autobiografice compuse dintr-o succesiune de capitole (povestiri) cvasiautonome, reprezintă adevărata ei realizare literară. Bine lucrate, cu umor și vervă descriptivă sau cu emoție, paginile memorialistice învie personaje (dintre care se distinge Bunica), peisaje și interioare din copilărie și adolescență. Mediul târgului de provincie sau acela al cartierului bucureștean la început de secol XX sunt surprinse cu un ochi proaspăt, atent la detaliul de epocă, în
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
Gheorghe Grigurcu Psihologia specialistului în psihologia animalelor care a fost Mihai Beniuc, așa cum rezultă inclusiv din paginile sale memorialistice, e cea a unui comunist. E o naivitate să faci uz de conceptul comunistului "pur", "consecvent", după cum procedează Ion Cristoiu, afirmînd: "Contrar declarațiilor sale inflamante, Mihai Beniuc nu e un comunist convins". Din motivul elementar că n-au existat, cel
O struțo-cămilă ideologică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17121_a_18446]
-
se recunoaște pasionat de culisele muncii de cercetare. Din acest prea plin context informațional rețin, pentru istoricul promovării editoriale a textelor literare, două volume de proză, detașate stilistic de tot ce fusese scrisul lui Nicolae Suțu până la ele. Un volum memorialistic, profiluri și destine umane, neliniști, spaime, împliniri, perspective, cuprinzând perioada dintre elaborarea Regulamentului Organic și sfârșitul domniei lui Al. I. Cuza, Mémoires du prince Nicolas Soutzo, Grand Logothète de Moldavie, 1798-1871. Publicat la Viena în 1899, de Panaïoti Rizos, asupra
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]
-
Redactor este Constant C. Cristea, care de la numărul 2 devine director. Continuând în mod explicit drumul deschis de revista școlară „Munca intelectuală”, editată între 1919 și 1926 de Societatea Culturală „B.P. Hasdeu” de la liceul din localitate, R.n. publică literatură, note memorialistice, maxime, epigrame, informații diverse, având chiar câteva rubrici permanente: „Pagina științifică”, „Pagina pedagogică”, „Notițe critice”, „Răsfoind revistele”. Cu versuri colaborează, între alții, Const. Goran, N. N. Manolescu, N. Gr. Mihăescu-Nigrim, Mihail Steriade, iar cu proză Constant C. Cristea. Acesta din urmă
REVISTA NOASTRA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289238_a_290567]
-
motive de sănătate. Debutează la „Manuscriptum”, în 1979, prin comunicarea unui text inedit din arhiva Hortensiei Papadat-Bengescu, aflată în administrarea sa. A mai colaborat cu articole, prezentări, note editoriale, traduceri la „Cronica” și „Jurnalul literar”. În 1986 S. editează „romanul memorialistic” Arabescul amintirii, în colecția „Capricorn” a „Revistei de istorie și teorie literară”, reconstituire a unui proiect epic din care Hortensia Papadat-Bengescu publicase unele fragmente sub formă de nuvele și pe care editorul le asamblează cu alte fragmente inedite, rămase în
STAMATIADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289849_a_291178]
-
volumul Paul Celan. Dimensiunea românească (1987), referitor la popasul poetului, între 1945 și 1947, la București, interludiu considerat de S. „o răspântie a destinului” lui Celan. Mai bine de un an martor al evenimentelor, autorul reconstituie, într-o autentică proză memorialistică, atmosfera efervescentă a epocii, prieteniile lui Celan în capitală, păstrate și peste decenii, aducând și o prețioasă contribuție la cunoașterea istoriei suprarealismului românesc. În addenda sunt incluse puținele sale poeme scrise în românește, în versuri și în proză, câteva traduceri
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]