9,631 matches
-
său săptămînal. O să pregătim, căci o pagină de revistă n-are cum rămîne albă. Dar pe Z. Ornea nu-l vom putea înlocui. A fost singurul istoric literar, dintre contemporani, pasionat de istoria ideilor (literare, politice), a curentelor și a mentalităților. Dacă nu sînt biografii (și, cînd sînt, tot ale unor ,,ideologi" sînt: Maiorescu, Gherea, Stere), cărțile lui vorbesc despre idei și contextul lor: Junimismul, (cu care a debutat în 1966, așa-zicînd pe cont propriu, reluat în 1975), Țărănismul, 1969, Sămănătorismul
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
mai precis, contextuală - a împotrivirii la estetic, socotit, după sintagma ironică a lui Nicolae Manolescu, ,,inamicul public numărul unu". E o împotrivire numai uneori servită de un aparat doctrinar, precum la dl Adrian Marino, alte dăți difuză, transpusă într-o mentalitate ce se vădește mai mult în reacțiile sale piezișe decît în formule ale conștientizării, ce și-ar asuma un risc polemic. Pe de o parte, această ,,ostilitate implacabilă", această ,,teamă față de artă și literatură", pe care le înregistrează și Virgil
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
și realizate între 1990-2000. Ele au oferit o perspectivă sociologică, documentară, etnografică și estetică asupra culturii din Asia Centrală, confirmînd o dată în plus faptul că cinematografia este cel mai eficace mod de a descoperi și pătrunde în stilul de viață și mentalitatea altor popoare. Au fost prezenți la eveniment regizorii Hodjakuli Narliev (Turkmenistan), Serik Aprimov și Rașid Nugmanov (Kazahstan). Publicul, specialiștii și invitații de onoare au avut ocazia să se întâlnească și să discute în cadrul unor mese rotunde sau conferințe în spațiul
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
sale de-a percepe transcendența. Dezgustul d-sale suveran pentru literatură (și ea, la rigoare, o formă de transcendență) vine din aceeași perspectivă a unui raționalism ce nu se îndură a-și recunoaște limitele. Sînt efectele unei dramatice inadecvări între mentalitatea d-sale abstractizantă, pozitivă, materialistă și obiectul asupra căruia s-a aplecat timp de decenii, cu o, să recunoaștem noi, strălucită osîrdie și cu rezultate demne de respect, însă nu mai puțin cu un gust de farsă, de fals, pe
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
fiica sa, cu greu crescută de unul singur, nu-și dorește să-i urmeze în profesie, ci aspiră să devină actriță. Prin ochii săi de provincial de modă veche sînt prezentate în oglinda ecranului - mai mult sau mai puțin distorsionate - mentalități și habitudini curente ale cineaștilor. Copila va face carieră datorită talentului, dar și pentru că s-a lăsat sedusă de regizor, nu și abandonată, devenind și mămică și vedetă și chiar soție fericită. În final împăcîndu-se cu tatăl jignit de moarte
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
de medie, de, pentru a utiliza o sintagmă heliadescă, "echilibru între antiteze". Nimic deosebit, ierte-mi-se rezerva, nici o mare propensiune novatoare, nici o zvîcnire speculativă remarcabilă, nici o pregnanță expresivă nu se ivește în aceste propoziții inspirate din aerul general al mentalității intelighenției noastre democratice. Chiar dacă Adrian Marino are, în cazul emiterii sau mai cu seamă al documentării unora dintre astfel de idei, avantajul pionieratului, azi ele nu sînt decît niște foarte onorabile truisme. Subscriindu-le, nu putem însă a nu releva
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
s-a spus, și încă din antichitate, că este "cetatea eternă". Nu despre un necunoscut sat anonim de chirpici". Amestecînd speculația cu politica, așa cum procedau ideologii comuniști, Adrian Marino scrie cu vehemență astfel: Se deschide în același timp drum tuturor mentalităților tribale, iraționalismelor, fanatismelor și miturilor posibile (vezi și K. R. Popper, dar nu numai), prestigiul marilor și micilor guru și al "Căpitanilor filosofici"". Desigur, pot exista și astfel de opinii. Nu negăm dreptul nimănui de-a se disocia ori chiar
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
și mai invederat în alte propoziții, față de porțiunea tradiționalist-spiritualistă a culturii noastre, înlătură, din păcate, putința unui "al treilea discurs", izvorît din armonziarea primelor două. Discursului inițial nu i se lasă, practic, nici o șansă. În genere, Adrian Marino vădește o mentalitate de asediat, un complex al izolării. Ceea ce la alți foști deținuți de conștiință s-a risipit, la d-sa stăruie sub chipul unei permanente impresii că nu e înțeles, că nu e îndeajuns de prețuit, care, chiar dacă admitem că pornește
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
stil de "Festen" al lui Vinterberg, filmul lui Krag-Jacobsen vorbește despre o întâlnire de familie ce duce la o redescoperire a acesteia - nu doar biologică, ci, mai ales, spirituală. De altfel, pare că există, deja, o "dogma-fiction" ce vizează șocarea mentalității burgheze și aducerea în ridicol a instituțiilor, pentru a evidenția binefacerile marginalității, ale confruntării fizice și ale sincerității emoțiilor, și a aduce în prim-plan, ca erou-limită nebunul, idiotul. Kresten - proaspăt căsătorit - este nevoit să-și lase soția la Copenhaga
Filme europene la București by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16164_a_17489]
-
de pe vremuri constituiau o delectare). Cultura șahistă a fost cam lăsată de izbeliște la noi. Ca și cultura, în general. Sponsorii preferă sporturile corpului, care întorc mai bine banii, și se dezinteresează de cele ale minții, cum e șahul. Revoluționarea mentalității în șah, începută de Fisher și continuată de Kasparov, primii campioni care au pretins să joace pe bani, a condus la o poziționare mai corectă a jocului pe cele 64 de pătrate în lumea sportului, dar nu și la o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
pare un ecou al lucrării lui Eliade: autorul realizează o mongrafie asupra modului în care satul tradițional românesc își reprezintă cadre fundamentale ale vieții și gândirii - spațiul, timpul și cauzalitatea. Cititorul va regăsi opoziția dintre imaginea sacralizată a lumii, din mentalitatea populară românească, și gândirea românului modern, influențată, spune Bernea, de științele pozitiviste. Dacă analiza spațiului și timpului sacru urmărea, la Eliade, descifrarea unor mecanisme de gândire, specifice omului religios, la Bernea acest obiectiv cade în plan secund, căci trilogia sa
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
două studii, dedicate spațiului și timpului, sunt mai ample și mai interesante decât ultimul, a cărui temă este reprezentarea ideii de cauzalitate în cultura populară românească, subiect pe care Bernea încearcă să-l structureze în conformitate cu noțiuni și distincții inoperante în mentalitatea populară. Spațiu, timp și cauzalitate... este una din puținele lucrări de sinteză dedicate filosofiei populare românești și singura care se ocupă pe larg de reprezentarea lumii în satul românesc. Ernest Bernea - Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român; Ed. Humanitas
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
stea câinii de la asociația cu frumoasa titulatură "Patru labe", priponiți de-un gard putred, într-o curte prăfoasă și murdară. Fie că e vorba de oameni sau de câini, România are o singură șansă de supraviețuire: să se lepede de mentalitatea de victime resemnate. Fondurile sosite din străinătate pentru protecția câinilor trebuie folosite pentru ușurarea suferinței acestora, exact așa cum banii câștigați de românii ce lucrează în Ungaria se vor traduce în marfă mai multă vândută în magazinele românești, în mașini mai
Cu eutanasia spre Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16185_a_17510]
-
om de bibliotecă. Chiar și publicul restrâns format din specialiști în literatură este azi mai sensibil la cărțile care șochează prin ceva - fie și prin insolență -, decât la lucrările de sinteză. Dar principala responsabilitate revine lui Dumitru Micu însuși, cu mentalitatea lui de proletar al cercetării literaturii. El este atât de preocupat de străbaterea unor spații literare vaste, printr-o înaintare silnică, epuizantă, încât nu mai are resurse - și nici nu mai încearcă - să vadă totul de sus, să guverneze autoritar
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
s-a produs, deoarece, pe de o parte, exponenții puterii sînt surzi la semnalele societății civile, pe de altă parte, neîncrederea cetățenilor în instituțiile guvernamentale sporește mereu: "Contractul social nu a fost semnat, iar indiferența față de părerea cetățenilor intră în mentalitatea comunistă". Această indiferență oficială suverană, într-adevăr o moștenire totalitară, "macină nervii" omului de rînd, aducîndu-l astfel la apatie, la indiferentism civic. Orice încercare de schimbare implică o strategie ce se cuvine urmată cu perseverență, însă "românul obosește cam repede
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
gangster într-o bandă de răufăcători, iar Julieta la rîndu-i fiica șefului bandei adverse, putem lăsa neatins palierul lingvistic? Cînd nivelul narativ pare să solicite explicitări, cum ne-am putea imagina că poeticitatea vorbește totuși oricui, oricînd, peste timp, istorie, mentalități și înțelegeri? Întrebările aceste, metodologic puncte de plecare pentru studiul lui Frank Kermode, sînt foarte firești, iar răspunsul aproape un truism. Dar Kermode nu propune un proiect în genul celui făptuit de Charles și Mary Lamb, adaptat însă adulților. Cu
Poetul Shakespeare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16197_a_17522]
-
producțiile industriale și agricole, spre a-i scuti pe oamenii muncii de orice efort intelectual, dezbaterile reale erau interzise, toate intervențiile se rezumau la formule prestabilite, fără nici-un conținut. Fraza "noi muncim, nu gândim" zbierată cu atâta avânt revoluționar sintetizează mentalitatea dominantă a omului de tip nou creat în România prin acțiunea Moscovei. Până și domeniul culturii, un domeniu inexistent în afara inițiativei individuale și a libertății, a fost supus presiunii directivelor imperative de partid; din fericire personalitatea oamenilor de cultură autentici
Când lenea ajunge să fie iubită by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16223_a_17548]
-
vorbă cu oameni din toate categoriile sociale și cu diferite nivele culturale. Mult prea adesea am auzit întrebarea cine și ce ne dă, întrebare referitoare atât la partide și personalități politice naționale, cât și la străini. Or, întrebarea trădează o mentalitate care în mod cert menține țara în impasul în care se află și pregătește terenul pentru reinstaurarea unei despoții de nuanță asiatică de care, din păcate, am avut prea mult timp parte. Observând toate acestea mi-am pus întrebarea: oare
Când lenea ajunge să fie iubită by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16223_a_17548]
-
în mod cert menține țara în impasul în care se află și pregătește terenul pentru reinstaurarea unei despoții de nuanță asiatică de care, din păcate, am avut prea mult timp parte. Observând toate acestea mi-am pus întrebarea: oare această mentalitate instaurată timp de aproape o jumătate de secol nu constituie una din explicațiile - pe lângă greșelile guvernării, disensiunile din rândurile coaliției și chiar în interiorul partidelor componente și a unui alt factor despre care nu s-a prea vorbit și pe care
Când lenea ajunge să fie iubită by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16223_a_17548]
-
nerentabile ale economiei etc., cu alte cuvinte încurajarea mai departe a indolenței și descurajarea spiritului de inițiativă. Iar populația a răspuns la acest otrăvit cântec de sirenă care a găsit rezonanță printre cei care au fost atât de impregnați de mentalitatea impusă de tancurile lui I. V. Stalin, încât au ajuns să fie mândri de ideea că muncesc și nu gândesc! Societatea spre care aspirăm este dependentă de inițiativa personală. Trebuie să dăm dovadă de voință și de inventivitate pentru a
Când lenea ajunge să fie iubită by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16223_a_17548]
-
în spiritul de inițiativă al țăranului. Prea multă apatie a cuprins zone reputate altădată pentru dinamismul lor. Vom dovedi ruptura definitivă de trecutul comunist atunci când va reînvia spiritul de inițiativă și când se va manifesta voința puternică de a reinstaura mentalitatea europeană. Când un asemenea spirit va triumfa, când inițiativa în orice loc, oricât de neînsemnat ar părea, va fi nota dominantă, succesul în alegeri va fi de partea celor care vor cultiva și stimula cu cea mai mare eficacitate gândirea
Când lenea ajunge să fie iubită by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16223_a_17548]
-
frustrant, mărturisit sau nu, că spațiul celuilalt este inaccesibil, că lumea artistului este fundamental revoltată și incurabil pauperă, iar mediile de afaceri funciarmente acefale și obligatoriu insensibile, nu este decît o construcție rudimentară a propagandei comuniste și un produs al mentalității bastarde specifice comunităților asistate. De-a lungul întregii istorii a culturii, inclusiv în momentele ei grele și potrivnice construcțiilor simbolice, actul artistic a avut nevoie de susținere financiară, iar artistul a provocat și a întreținut această susținere fără a-și
Artă și parteneriat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16240_a_17565]
-
Dacă americanul Cameron Crowe a speculat propria experiență pentru a readuce în atenție anii '70 (cînd rock'n roll-ul umplea stadioanele cînd se scanda "Make Love Not War!", cînd s-au descătușat nu doar afecte și instincte, ci mai ales mentalități dinamitate de un tineret în ofensivă), englezul Stephen Daldry, director și regizor la Royal Court Theatre, și-a propus la debutul în cinema să ne resensibilizeze prin intermediul unui ambițios băiețel. Acest puști va ajunge dintr-un oraș minier pe scena
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
Gheorghe Grigurcu Propunîndu-și a-l aborda pe Ion Pillat într-o nouă lectură critică, Al. Cistelecan își ia o seamă de măsuri de prevedere, de-o ironică transparență, care vorbesc ele însele despre o mentalitate și un stil cu conotații vădit novatoare. În plină eclatanță a postmodernismului, recunoaște exegetul, a-l citi pe acest poet "e ceva negreșit și de îndată degradant" (acest "negreșit", acest "de îndată" mimează certitudinea spre a o submina). Atît de
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
niciodată. Interesant este dacă o asemenea stare are o funcție strict psihologică (ne ajută să facem față prezentului sordid, oferă soluția unui escapism facil dar eficient uneori, ne conectează la propriul trecut, cel personal) sau dacă operează și la nivelul mentalității de grup. O bună parte din carte e dedicată unor mari orașe - Moscova, Sankt Petersburg și Berlin - și felului în care se constituie, prin ele și prin intermediul spațiului citadin la modul general, o topografie a nostalgiei. E poate cea mai
Trecutul care nu există by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16241_a_17566]