25,494 matches
-
Nicolae Manolescu Cartea lui Mircea Cărtărescu de la Humanitas, intitulată Postmodernismul românesc, are, între altele, meritul de a relansa (dacă nu cumva de a lansa pur și simplu) la noi dezbaterea despre cel mai la modă fenomen cultural din lume. Reacțiile au fost imediate. Bănuiesc că autorul s-a așteptat că ele să fie contradictorii, entuziaste
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
nu trebuie lăsat pe dinafara, inclusiv pamfletele împotriva lui C.A.Rosetti, devenit, apoi, coleg de partid cu autorul nostru. D-nii Stancu Ilin și Ionel Oprișan au alcătuit o foarte bună ediție, cu tot aparatul critic final necesar. E un merit care nu va putea fi niciodată îndeajuns lăudat. Și, să notez, e aproape o minune că în aceste vremuri de vrăjmașa tranziție (care, de fapt, nu știe nimeni cînd se va fi încheiat) poate apărea o astfel de ediție critică
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
în tratatul de pace cu România din august 1946. De aceea era naivă și contraproductiva opinia sa din mai 1946, notata în jurnal: "Dacă aș fi pe banca acuzaților, departe de a ma dezvinovăți, aș cere să mi se recunoască meritul de a fi răspuns la mobilizarea impusă de împrejurări, cu tot sufletul și cu tot riscul vieții". Culmea e că aceeași opinie a avut și față de procesul de la Nürenberg. I-a judecat rău, încă de la început, pe incriminați că au
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
unei dezbateri despre situația Transilvaniei de azi ar putea aduce în prim-plan că chestiunea economică națională a început să producă serioase nemulțumiri regionale. Foarte netă reacție a președintelui Constantinescu, aflat într-o vizibilă vînătoare de procente, are un singur merit, acela de a sufla în iaurt de dragul Constituției. Dar dacă e de semnalat o chestiune economică importantă care are loc în ultimii ani, aceea e că în Ardeal afacerile cu parteneri străini se fac mai ușor, iar asta nu se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
putea fi util țării. Asta nu putea fi recompensat de propunerea lui Brătianu că istoricul să fie inclus în guvernul din noiembrie 1918. De aici încolo încep frustrările marelui cărturar care socotea că, acum, după război, nu-i sînt recunoscute meritele mari din anii grei ai războiului. Ionel Brătianu devenise atotputernicul țării și cum N. Iorga nu înțelegea să intre în PNL, menținîndu-și mică să grupare politică (desfăcuta de A.C.Cuza) și eșuînd în încercarea de fuziune cu naționalii ardeleni (cu excepția
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
fost, s-a văzut în guvernarea să din 1931-1932. Cartea se citește cu pasiune, fiind apropiată Istoriei contimporane a României de Titu Maiorescu. Dl. Valeriu Râpeanu, editorul specializat al operei lui N. Iorga, are dreptate cînd, în prefață, îi acordă meritul ce i se cuvine, elogiind-o pe bună dreptate. Îi adaugă, într-o addenda, cele două scrieri explicative din 1932, întregit cu un aparat de note atotcuprinzător, care călăuzește bine lectură. Să adaug că aceasta impresionantă carte a lui N.
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
stă în picioare în raport cu argumentația buzunarelor întoarse pe dos de care s-a folosit premierul. Că de aici, premierul a început deja să construiască planuri destul de improbabile că izbîndă și că vrea să transforme o guvernare de criză într-un merit de partid, despre asta probabil că vom mai vorbi, în lunile următoare, daca nu cumva mult mai repede, din cauza precipitării preelectorale de care s-au îmbolnăvit partidele din coaliție.
Un nou Stoenesti sindical by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17884_a_19209]
-
lectură competența? Dacă citești literatura că literatura, așa o citești, cu umor, cu o înțelegere integratoare, cu un sentiment al relativității valorilor. Înseamnă această că toți criticii literări sau toți cititorii cu o minimă educație estetică sunt postmoderniști? Multe dintre meritele atribuite de Mircea Cărtărescu generației sale sunt inventate. Exegetul consideră, de exemplu, că inițiativa unor critici că Ion Negoitescu sau Nicolae Manolescu de a scrie istorii ale literaturii ține de o prejudecată specific modernista, conform căreia ar exista o realitate
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
de opinie și a unor politicieni care își închipuie că ei sînt cei care hotărăsc ce și cum se gîndește în România. România reală a trecut însă granița temperaturilor călduțe din simplul motiv că jucăria democrației are micul sau marele merit că poate încăpea pe mîna oricui. Legea lui Ticu nu e numai afacerea personală a acestui senator care a preferat să se rupă de țărăniștii pe listele cărora a ajuns în Parlament, de dragul crezului său personal. Ticu Dumitrescu e -și
Rămăsitele Legii lui Ticu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17902_a_19227]
-
la conducerea țării ci...de postul privat de televiziune, ProTV. S-a reîntors la Romă, unde, la 13 aprilie 1997 (avea 85 de ani), a venit izbăvirea. O astfel de personalitate proeminenta este, totuși, puțin cunoscută la noi, astăzi. E meritul d-lui Adrian Niculescu de a fi readus la lumină personalitatea ilustrului dispărut printr-o carte cuprinzînd chiar o lungă convorbire cu Emil Ghilezan. E o carte, s-o spun din capul locului, fascinantă care ne restituie nu numai o
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
polul opus se situează xenofilia, adică simpatia firească față de străini. Pe măsură ce mediatizarea-globalizarea cîștigă teren atît pe orizontală, cît și pe verticală, xenofobia apare în toată goliciunea ei: desuetă, absurdă, antidemocratică. Și, totuși, dușmănia în raport cu cei de altă naționalitate revendică nobilul merit de a deriva, culmea, din patriotism. Să fie oare obligatoriu simțămîntul potrivit căruia rostul tău, ca individ și cetățean străvechi al unei nații, este acela de a-i ostraciza în fel și chip, la infinit, pe nou-veniți, așa-zișii "venetici
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
Junimea și revista ei, la începuturi, această afiliere a bătrînului, acuma, bard Alecsandri a fost o cucerire extraordinar de importantă, conferindu-i prestigiu, legitimitate și onorabilitate în luptele pe care le pornise și le susținea. Și, încă o dată, acesta e meritul incontestabil al lui Iacob Negruzzi, căruia i se adaugă meritul de a fi întreținut amiciția filială cu Alecsandri, cerîndu-i, cu știuta-i insistență, colaborări, obținînd, pentru Convorbiri, pastelurile. Cu siguranță că de n-ar fi avut la îndemînă Convorbirile literare
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
acuma, bard Alecsandri a fost o cucerire extraordinar de importantă, conferindu-i prestigiu, legitimitate și onorabilitate în luptele pe care le pornise și le susținea. Și, încă o dată, acesta e meritul incontestabil al lui Iacob Negruzzi, căruia i se adaugă meritul de a fi întreținut amiciția filială cu Alecsandri, cerîndu-i, cu știuta-i insistență, colaborări, obținînd, pentru Convorbiri, pastelurile. Cu siguranță că de n-ar fi avut la îndemînă Convorbirile literare Iacob Negruzzi nu s-ar fi apucat de scris. Avîndu-le
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
a permite cetățenilor români să fie în pas cu mutațiile majore petrecute în cultura și spiritualitatea acelor vremuri, pe alte meridiane și paralele și de a intra în dialog cu scriitorii, artiștii și gânditorii altor popoare. Iată, însă, că, în afară de meritele certe ale unui astfel de demers, suntem, din păcate, obligați să constatăm că inițiatorii unor astfel de proiecte urmăresc un singur obiectiv, și anume, profitul cu orice preț. Uneori, în spatele unor astfel de proiecte, aparent generoase și extrem de benefice, se
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
într-un caz la numele geologului român Grigore Cobălcescu. Parcă în logica unei înlănțuiri karmice, pe hărțile din ce în ce mai complete ale aceleiași regiuni antarctice va apărea mai târziu denumirea de Racovitza Islands(grup de trei insule). Tot ca o recunoaștere a meritelor savantului, mai multe specii de interes entomologic vor primi numele său. Întemeiază o nouă știință, biospeologia, precum și primul institut speologic din lume (Cluj, 1920), și de asemeni prestigioasa revistă a acestuia (are ca experiență anterioară perioada de codirectorat la cea
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
Cărțile" despre sinistra consoartă a lui Nicolae Ceaușescu, numind-o "regina muncii", iar alde Pleșiță sau Brucan îi cataloghează în zicerile lor televizate drept hoți pe acei neînfricați partizani din munți care duceau o luptă disperată împotriva comuniștilor. Este deci meritul celor de la Jurnalul literar de a fi cercetat și dat publicității acest Memorial anticomunist din închisoare, împreună cu mărturiile foștilor camarazi de luptă ai lui Oliviu Beldeanu: Chirilă, Codrescu și Ochiu sau depozițiile unor importanți martori ai procesului de la Berna, printre
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
Cioran, Ionescu și Eliade. A venit, apoi, momentul împrietenirii cu Virgil Ierunca (pe care îl știa din București ca troțkist și care, doctorand, refuzase, și el, în 1948, să se reîntoarcă în țară, devenind azilant politic). Dl. Ierunca are marele merit de a se fi trezit la vreme, încît, în mai 1949 se îngrijea de apariția primei reviste românești în exil, Luceafărul. Au urmat, apoi, Caiete de dor, Destin, Ethos, Limite, Ființa Românească. De-abia, în 1952, s-a căsătorit cu
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
antisemitism din unele medii intelectuale românești. Nu știm cum s-a ajuns la un procedeu inuzual ca acesta, al publicării aceluiași text în două reviste diferite. Așteptăm fie scuzele autorului, fie pe ale editorilor. în orice caz, nu credem că meritele articolului ar fi la originea repetării lui. Din contra, ni se pare o gravă inadvertență publicarea acestui text incorect și imoral. Descoperim acum că dl Gheorghiu împărtășește convingerile dnilor Voicu și Reichmann cu privire la antisemitismul care ar caracteriza un grup important
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
asupra artei, observăm că ea a jucat, la rîndul ei, un rol cu mult mai însemnat decît au fost dispuși să creadă chiar susținătorii ei din secolul XX. În lipsa ei vădită de sofisticare, în simplismul ei cîteodată, concepția aceasta are merite majore în evoluția spre modernitate a literaturii noastre. Iată un lucru pierdut din vedere. Maiorescu a pus capăt utilitarismului artistic, a militantismelor de tot felul dragi generației romantice. El e cel dintîi care afirmă clar la noi că arta nu
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]
-
al cărții, înzestrarea scriitoarei cu un foarte sensibil senzor al limbii vorbite, la care se adaugă, în obținerea efectului de familiaritate, tehnica naturalizantă a contaminării lingvistice dintre vocea auctorială și personaje. Dincolo de aspectele stilistice, Poveștile Monei reușesc - și acesta este meritul lor cel mai important - să surprindă un aspect esențial al tipologiei feminine din România de astăzi, un hibrid de mentalități erotice: tînăra decorsetată moral, deseori cinică "devoratoare de bărbați", dar care nu poate renunța cu totul la clișee romanțioase, la
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
nouă (capitolele despre Grigore Alexandrescu și Mihai Eminescu). În intenția lui Nichifor Crainic, aceste pagini reprezentau substanța unui curs de istoria poeziei religioase românești, pe care urma să-l predea la Facultatea de Teologie din București. Autorul are, fără îndoială, meritul unui precursor, intuind o coordonată fundamentală a literaturii române, religiozitatea, teoretizată mai târziu de către Constantin Ciopraga (în Personalitatea literaturii române, ediția a doua), Ilie Constantin ș.a. Aceste pagini au fost scrise în condiții neprielnice, aproape dramatice, când Nichifor Crainic era
Poezia în perspectivă teologică by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17371_a_18696]
-
Cronicar Cronica unui deceniu Revista Grupului pentru Dialog Social, 22 a împlinit un deceniu de apariție săptămînală și numărul aniversar, 4, reface prin diferite optici drumul parcurs, insistînd asupra începutului și a meritelor inițiatorilor G.D.S. Nu se amintește însă nicăieri că existența concretă a celor 518 episoade ale filmului (în care, dacă nu am jucat un rol, cel puțin am figurat cu toții ca "lume, soldați, popor" ai societății civile) se datorează în principal
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
să lase de o parte proza de ficțiune pentru jurnalistica la zi (sau "la săptămînă"): Gabriela Adameșteanu și Rodica Palade. Numai cine nu știe cum se face un săptămînal de strictă actualitate, sub regimul de urgență al termenelor, poate ignora meritul lor în conceperea, coordonarea și redactarea fiecărui număr, preocupare ce ajunge să-ți înghită toată energia și timpul, și pentru care îți trebuie nervi tari. Mulți intelectuali valoroși s-au perindat prin redacție și după un timp s-au retras
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
a lui Eminescu, sare în ochi deosebirea dintre mortificarea poetului în ceremoniile sub înalt patronaj de pînă în 1989 și ceea ce se întîmplă în tranziție. Chiar și cele mai caraghioase ceremonii consacrate lui Eminescu în acești zece ani au un merit deloc mărunt. Sînt vii. Cine vrea să folosească prilejul Eminescu pentru osanale de partid o face pe răspunderea sa și riscă să fie ridiculizat în presă. Cine are un mesaj potrivit împrejurării îl poate comunica și, de cele mai multe ori, acest
Despre Eminescu azi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17384_a_18709]
-
că aceleași persoane ne-am exersat cândva în omagii, înseamnă doar că trebuie să ne recunoaștem cu modestie situația de pasageri ai glisării între două epoci, mentalități și sisteme politice diametral opuse, oricât de onești am fi altfel și oricâte merite ne-ar încununa, eventual, în această perioadă. Orgoliul sănătos al modestiei izvorâte din luciditate mi se pare a fi și nota dominantă a Eseurilor lingvistice antitotalitare, volum de I. Funeriu apărut la Timișoara în 1998. Mă voi opri mai îndelung
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]