1,364 matches
-
lumea satului țâșnesc figuri memorabile ca: pupăza, cireșul și altele care au completat acțiunea operei"; "Liviu Rebreanu are un mare talent de scriitor de la 300 de pagini în sus"; "Și bietul Eminescu, scârbit de bișnița societății sale și că Veronica Micle îi făcea fițe, intră într-o altă etapă a vieții sale pe care mi-e rușine s-o spun"; "Romanul Răscoala este conceput de Liviu Rebreanu sferic, pentru că începe și se termină cu imaginea burții lui Rogojinaru, care seamănă cu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
cu contemporanii (I. Slavici, Scrisoare inedită despre Eminescu), articole despre traducerea operei sale în diferite limbi, însoțite de poezii eminesciene în germană și italiană, în traducerea lui Olivian Soroceanu, Francesco Politi, Arthur Bosch. Sunt inserate, de asemenea, poezii de Veronica Micle și George Voevidca închinate poetului. Buletinul conține numeroase studii și articole critice despre personalitatea și opera poetului și mai ales despre exegeza operei eminesciene. Începând cu primul număr, Leca Morariu publică fragmente dintr-o monografie Eminescu, G. T. Kirileanu semnează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285929_a_287258]
-
Calenge Bernard Calenge Murphy Axioma lui Hoff privind responsabilitățile Elena Tîrziman Kentworthy Legea lui Comin Elena Tîrziman Legea lui Beckhap Murphy Daniela Argatu Legea lui Ducharme Elena Tîrziman Axioma lui Code Alexandru Odobescu Bernard Calenge Elena Tîrziman Elena Leonte Maria Micle Valeriu Butulescu <citation author=”Elena Tîrziman”>„Proiectele de succes sunt cele care se subordonează unui cadru legal și tehnologic internațional asimilat în strategii și politici naționale.” Elena Tîrziman Ion Stoica Ion Stoica <citation author=”Elena Tîrziman”>„Țările UE au înțeles
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
1994 Elena Tîrziman Ion Stoica Liviu-Iulian Dediu Vera Osoianu <citation author=”Elena Leonte”>„Spațiul unei biblioteci este primul care educă micul utilizator..și ultimul pe care îl părăsește vârstnicul și împătimitul cititor.Iată motivul unei organizări perfecte” Elena Leonte Maria Micle Ionel Alexe Daniela Argatu Lăcrămioara Onea Daniela Argatu POSTFAȚĂ O privire distanțată despre informație și propunere pentru formarea specialiștilor în documentare și biblioteci Jean MICHEL Mai avem nevoie de specialiști pentru bibliotecile și centrele noastre de documentare acum, când Internetul
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
of user needs, contents and quality criteria for cultural Web application. Quality Principles for cultural Web sites: a handbook [online]. 2005, 69 p. Disponibil pe Internet: http://www.minervaeurope.org/publications/ qualitycommentary/qualitycommentary050314final. pdf [accesat 27.07.2012 ]. NISTOR,Valeria; MICLE, Maria[online] http://www.bcut.ro/books.img/ISBDMicle.pdf [accesat 27.07.2012] Numeric Statistics on digitisation of cultural materials in Europe. Disponibil pe Internet: http://cordis.europa.eu/fp7/ict/telearndigicult /numeric-study en.pdf [accesat 27.07.2012 ] Ordinul
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
flexibilă, care pune accentul pe capacitatea de a rezolva problemele multiple, abilități cognitive de bază, pe capacitatea de adaptare la un context social de schimbare, nu se poate fără o pregătire de specialitate. ÎNVĂȚĂMÂNTUL BIBLIOTECONOMIC LA TIMIȘOARA Lector dr. Maria Micle La Universitatea de Vest din Timișoara, secția de biblioteconomie funcționează în cadrul Facultății de Litere, Istorie și Teologie. Inițiatorii secției de biblioteconomie de la Timișoara sunt domnul prof. univ. dr. Vasile Țâra, directorul general 308 Bibliotecii Centrale Universitare “Eugen Todoran” și doamna
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
Editura Humanitas, București, 1992; Papu, E., Existența romantică, Editura Minerva, București, 1980; Papu, E., Poezia lui Eminescu, Editura Minerva, București, 1971; Perpessicius, Panaitescu D., Eminesciana, Editura Minerva, București, 1989; Petraș, Irina, Un veac de nemurire: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Veronica Micle, Editura Dacia, Cluj, 1989; Petrescu Aurel, Eminescu: metamorfozele creației, Editura Albatros, București, 1985; Petrescu, I. Em., Eminescu. Modele cosmologice și viziune poetică, Editura Minerva, București, 1978; Petrescu, I. Em., Eminescu și mutațiile poeziei românești, Editura Dacia, Cluj, 1989; Popp, Aug.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de literatură română modernă, Editura Albatros, București, 1973. Pecie, I., Romancierul în fața oglinzii, Editura Cartea Românească, București, 1989. Perian, Gheorghe, Scriitori români postmoderni, Editura Didadctică și Pedagogică, București, 1996. Petraș, Irina, Un veac de nemurire: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Veronica Micle, Editura Dacia, Cluj, 1989. Petrescu, Aurel, Eminescu: metamorfozele creației, Editura Albatros, București, 1985. Petrescu, Ioana, Em., Eminescu. Modele cosmologice și viziune poetică, Editura Minerva, București, 1970. Petrescu, Ioana Em., Configurații, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981. Petrescu Ioan Em., Eminescu și mutațiile
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Pisica neagră, Ligeea, Hruba și pendulul, O pogorâre în Maelstrom, el forțând frontierele imaginarului, îmbinând viața cu moartea într-o sinteză halucinantă. În cadrul activităților literare de la Junimea, condusă de Titu Maiorescu, operele lui Edgar Allan Poe sunt citite de către Veronica Micle, Mihai Eminescu și Ion Luca Caragiale, această descoperire având un impact deosebit asupra apariției literaturii fantastice în cultura română. „Între altele, Poe este creatorul primului detectiv, din istoria literaturii universale, Andre Dupin, eroul unui ciclu de povestiri printre care Crimele
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
I.S. Spartali, Ed. M. Adamski, B. Florescu, sunt la fel de eteroclite ca și literatura revistei. Căpitanul Matei Eminescu, fratele poetului, este prezent cu o tălmăcire în proză și un articol de istorie. Portretele unor scriitori români (A.I. Odobescu, I.S. Spartali, Veronica Micle) și străini (Vittorio Alfieri, Émile Zola, Octave Feuillet, Lev Tolstoi), câteva recenzii semnate de Dem. Moldovanu și articolele lui I.I. Livescu (Artele și literatura) reprezintă tot ceea ce G.v. a făcut să apară în materie de critică literară. Interesul redacției fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287213_a_288542]
-
a fost ocolită; în C.l. sunt inserate câteva dintre cele mai izbutite stanțe de acest fel ale lui V. Alecsandri (Oda ostașilor români, Peneș Curcanul, Sergentul, Căpitanul Romano, 1877). Fără a se ridica deasupra mediocrității, N. Skelitti, Matilda Cugler-Poni, Veronica Micle, Th. Șerbănescu, D. Petrino, I. Negruzzi, M. Gregoriady de Bonacchi au scris versuri de dragoste, cele mai multe sub formă de lied. O singură încercare de poezie simbolistă apărută aici aparține lui Th. Șerbănescu (Sonete decadente, 1892). În C.l. se găsesc relativ
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
București, 1966; Responsum ad Crisim Josephi Caroli Eder in Suplicem Libellum Valachorum Transilvaniae, în Pervain, Studii, 44-72; [Reeditări fragmentare], în Școala Ardeleană, I, îngr. Florea Fugariu, introd. Dumitru Ghișe și Pompiliu Teodor, București, 1983; Istoria bisericească, îngr. și introd. Veniamin Micle, București, 1993; Istoria și lucrurile și întâmplările românilor, I-II, îngr. și pref. Ioan Chindriș, București, 1995. Traduceri: Biblia adecă Dumnezeiesca Scriptură a legii vechi și a ceii noao, Blaj, 1795; ed. (Biblia de la Blaj. 1795), coordonator Ioan Chindriș, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
Parteneri implicați Inspectoratul Școlar Județean Iași, Grupul Școlar «D. Mangeron», Agenția pentru Protecția Mediului Iași, Asociația Nonguvernamentală “Alternative Europene” Resursele proiectului RESURSE UMANE Elevii de la școlile: Grupul Școlar «D. Mangeron », Școala «Maiorescu», Școala « Mihail Codreanu», Școala «Gh. Mârzescu», Școala «Veronica Micle», Grupul Școlar TehnicTargu Frumos, Școala «Axinte Uricariul» Scânteia, Școala Lunca Cetățuii, Școala Pietrosu - Tătăruși Profesorii îndrumători și profesorii însoțitori RESURSE MATERIALE Videoproiector, panouri afișaj, pliante Bugetul proiectului Cheltuielile vor fi acoperite în principal din sponsorizări și prin autofinanțare Diseminarea informațiilor
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Iuliana Adomnicăi () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1194]
-
C. B. Stamatin-Nazone, totodată autor de scrieri satirice și semnatar al unui volum de portrete literare, scoate acest periodic în care s-au republicat poezii de D. Bolintineanu, Constantin Negruzzi, V. Alecsandri, B. P. Hasdeu, D. Petrino, Mihail Zamphirescu, Veronica Micle, Duiliu Zamfirescu, George Coșbuc, I. Păun-Pincio, Traian Demetrescu, alături de versuri de Cornelia din Moldova, G. Murnu, Matilda Cugler-Poni, Th. M. Stoenescu, A. Steuerman, D. Teleor, Artur Stavri, Radu D. Rosetti, Ion Gorun (Al. I. Hodoș). În foileton se dă o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290251_a_291580]
-
de bună încât mi s-a făcut fizic rău. De ce bulgăroii au ceafă lată? Chiar o au? E de rău sau de bine? Întrebări similare mi-au apărut în privința grecilor, a evreilor și, evident, a femeilor. Povestea iubirii cu Veronica Micle a căpătat o cu totul altă încărcătură pentru mine... Recomand tuturor experiența parcurgerii textelor politice eminesciene pentru că va fi, fără îndoială, una dintre experiențele formatoare ale existenței. Nu credeam că se poate injuria atât de eficient. Mi se făcea fizic
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de optzeci și cinci de ani (texte de Paul Cernat, Simona Popescu, Iulian Băicuș, C. Rogozanu), un dosar e intitulat Dimensiunea iudaică a culturii române (colaborează Andrei Oișteanu și Amelia Pavel), altele sunt consacrate corespondenței inedite dintre Eminescu și Veronica Micle (semnează Paul Cornea, Liviu Papadima, George Gană, Mircea Anghelescu), lui Nicolae Manolescu (scriu Sorin Alexandrescu, Viorel Padina, Bedros Horasangian, Cristina Ionică ș.a.), feminismului (texte de Cosana Nicolae, Codrin Liviu Cuțitaru, Mihaela Miroiu), lui Ioan Petru Culianu (scriu Tereza Petrescu-Culianu, Andrei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288503_a_289832]
-
Ion Irimescu. Posibilitatea ca muzeele sucevene să cumpere vreo lucrare de-a sculptoriței, era minimă. Începuse sarabanda economiilor. Abonamentele la reviste și ziare fuseseră Întrerupte Încă din 1974... 531 făcut portretele monumentale ale Ralucăi Eminescu, mama poetului, și a Veronicăi Micle. Portretul lui Eminescu este la turnat În bronz. Când veniți În București trebuie să treceți pe la atelierul ei, să vedeți și alte numeroase lucrări, sculptură adevărată, de mare calitate. Vorbesc În numele artei, ca specialistă, nu ca diletantă. Vreau să vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Liberal din Județul Baia. 513 Dumitru Turculeț, institutor stabilit În Fălticeni. Fost elev al lui Virgil Tempeanu la școala Normală. A profesat ca Învățător la Boureni, fiind mereu În preajma conacului Sturdza, unde se Întâlnea cu Valeria Sturdza, fiică a Veronicăi Micle, pentru a-i cere ajutoare de care avea acută nevoie școala. 908 s pomeniți. Ca să nu se repete greșelile de mai sus, am trimis d-lui Stelian Mancu și d-nei directoare Poleac, documentele cu „actul de naștere” al Liceului No
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fi întâlnite aici câteva contribuții de istorie literară: Vasile Netea scrie despre începuturile literare ale lui George Coșbuc și semnează articolul Opera unui scriitor al Someșului: Ion Pop Reteganul, iar Zoe Moldovanu dă însemnările intitulate O fiică a Năsăudului: Veronica Micle. Alți colaboratori: Iosif E. Naghiu, Mircea Damian, Oct. C. Tăslăuanu, Emanoil Bucuța, Leon Scridon, Gavril Scridon, Ernest Bernea, Vasile Al-George ș.a. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288838_a_290167]
-
învățământului de fizică la Iași trebuie căutate în cadrul Academiei Mihăilene (1835) unde exista un puternic curent de preocupări pentru studiul științelor naturii. După înființarea Universității „Alexandru Ioan Cuza” (1860), primul profesor de fizică al Facultății de Științe a fost Ștefan Micle (1820-1879), căruia i-a urmat Ion Stravolca (1848-1910). Înainte de anul 1900, fizica a figurat numai ca obiect de predare, studenții nu efectuau lucrări de laborator și nu exista o activitate de cercetare științifică. În anul 1897 se formează în cadrul Facultății
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
de 30000 lei aur, pus la dispoziția Academiei Mihăilene de către domnitorul Mihail Sturza. Cabinetul avea și o bibliotecă cu 600 de volume, bibliotecă ce a trecut apoi la nou înființata Universitate din Iași. Urmașul lui Teodor Stamati a fost Ștefan Micle (1820-1879) care a predat la Academia Mihăileană între 1856 - anul absolvirii Școlii Politehnice din Viena - și 1879. 3. Perioada 1860-1962 La 26 octombrie 1860, își deschide porțile Universitatea din Iași, prima universitate modernă din România. Înființarea Universității din Iași poate
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
studiu, care încet-încet își câștigă propria identitate. La 25 noiembrie 1864, Cabinetul de Fizică și Chimie al Secției Științe, continuator al Cabinetului de Fizică organizat de Teodor Stamati, se transformă în Catedra de Fizică și Chimie, condusă de profesorul Ștefan Micle, care îndeplinește și funcția de decan. Ștefan Micle ținea cursuri publice, demonstrative, de electricitate și optică, în special duminica, folosind pentru experimente aparate din laboratorul înființat de profesorul Stamati. Menționăm aici că, în această perioadă, Ștefan Micle prezenta și comunicări
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
25 noiembrie 1864, Cabinetul de Fizică și Chimie al Secției Științe, continuator al Cabinetului de Fizică organizat de Teodor Stamati, se transformă în Catedra de Fizică și Chimie, condusă de profesorul Ștefan Micle, care îndeplinește și funcția de decan. Ștefan Micle ținea cursuri publice, demonstrative, de electricitate și optică, în special duminica, folosind pentru experimente aparate din laboratorul înființat de profesorul Stamati. Menționăm aici că, în această perioadă, Ștefan Micle prezenta și comunicări periodice referitoare la observațiile astronomice și meteorologice. În
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
de profesorul Ștefan Micle, care îndeplinește și funcția de decan. Ștefan Micle ținea cursuri publice, demonstrative, de electricitate și optică, în special duminica, folosind pentru experimente aparate din laboratorul înființat de profesorul Stamati. Menționăm aici că, în această perioadă, Ștefan Micle prezenta și comunicări periodice referitoare la observațiile astronomice și meteorologice. În 1870, Ștefan Micle amenajează în spațiile anexe ale Universității două laboratoare de sine stătătoare, de fizică și de chimie. Un moment important îl reprezintă împărțirea Facultății de Științe Fizice
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
publice, demonstrative, de electricitate și optică, în special duminica, folosind pentru experimente aparate din laboratorul înființat de profesorul Stamati. Menționăm aici că, în această perioadă, Ștefan Micle prezenta și comunicări periodice referitoare la observațiile astronomice și meteorologice. În 1870, Ștefan Micle amenajează în spațiile anexe ale Universității două laboratoare de sine stătătoare, de fizică și de chimie. Un moment important îl reprezintă împărțirea Facultății de Științe Fizice, Matematice și Naturale în trei secțiuni distincte (1876): - Secțiunea Științelor Matematice (în care erau
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]