7,489 matches
-
bacteriemie temporară. Microorganismele care pătrund în sânge și circulă prin organism sunt, de obicei, eliminate de sistemul reticuloendotelial în câteva minute (bacteriemie tranzitorie) și, în general, nu determină nici un simptom clinic, în afară de o creștere ușoară a temperaturii corpului. Totuși, dacă microorganismele găsesc condiții favorabile, se așează în anumite locuri și după un timp, încep să se multiplice, provocând o reacție inflamatorie generalizată. Dintre mediatorii chimici implicați în reacția inflamatorie, citokinele au un rol cheie. Citokinele sunt polipeptide produse de numeroase celule
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
induce acest tip de antigene complică reacția inflamatorie, modifi-cându-i mecanismul de declanșare, intensitatea și durata, transformând-o într-o reacție inflamatorie imunologică și/sau autoimunologică. Reiese că, în afară de varietatea agenților etiologici, tipul reacției inflamatorii este determinat și de reactivitatea organismului. Microorganismele din focarul inflamator gingival pot infecta tractul respirator inferior pe două căi: prin aspirarea conținutului orofaringian; prin răspândirea hematogenă a infecției. Cel mai frecvent, pneumonia bacteriană apare prin aspirarea florei orofaringiene în tractul respirator inferior, eșecul mecanismelor de apărare de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
pot infecta tractul respirator inferior pe două căi: prin aspirarea conținutului orofaringian; prin răspândirea hematogenă a infecției. Cel mai frecvent, pneumonia bacteriană apare prin aspirarea florei orofaringiene în tractul respirator inferior, eșecul mecanismelor de apărare de a le elimina, multiplicarea microorganismelor și distrucția tisulară ulterioară. Cel mai probabil majoritatea agenților patogeni colonizează mai întâi suprafețele cavității orale sau mucoasa faringiană înainte de aspirare. Acești patogeni pot coloniza dintr-o sursă exogenă sau pot apare prin creșterea exagerată a florei normale în urma unui
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
la boală. Se consideră că afecțiunile periodontale pot declanșa afecțiunile cardiovasculare prin multiple mecanisme: exagerarea răspunsului gazdei la invazia microbiană, reflectate în nivelele crecute de mediatori proinflamatori, aceștia fiind implicați în producerea plăcii de aterom; bacteriemia și invazia bacteriană cu microorganisme din periodonțiu au un efect direct asupra edoteliului și în inițierea aterosclerozei; periodontita ca infecție poate determina secreția de proteină C reactivă, haptoglobină și fibrinogen (markeri inflamatori) care vor forma depozite în vasele lezate. Prin cascade de evenimente proinflamatorii se
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
La cei cu manifestări, s-au găsit în arterele coronare, de asemenea, la cei vulnerabili, în timp ce Chlamydia pneumoniae și CMV au fost absenți în vasele neaterosclerotice. Agenții patogeni (Chlamydia pneumoniae, Helicobacter, CMV, virusul herpetic) introduc neoantigene, care stimulează reacțiile imunologice. Microorganismele pot să infecteze macrofagele și să persiste în acestea mult timp, provocând secreția de citokine proinflamatorii (INF-gamma, TNF-α, IL-1, IL-6, IL+8), metaloproteinaze și integrine. În acest context, trebuie amintit mimetismul antigenic dintre oxLDL și Streptococcus pneumoniae. Este posibil ca
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
cu grijă identificați anamnestic, apoi confirmați clinic și prin examinări specifice, față de care profilaxia preprocedurală, intra- și post-procedurală trebuie obligatoriu să respecte anumite norme specifice ca mod de intervenție și timpul de aplicare. Endocardita infecțioasă (EI) este determinată de proliferarea microorganismelor (bacterii, fungi, chlamidii sau rickettsii) pe endoteliul cardiac (endocard). Endoteliul valvular (spre deosebire de cel parietal sau aparatul subvalvular) reprezentă cea mai frecventă localizare a infecției în aparatul cardiovascular. Această proliferare de la nivel endocardic determină apariția vegetației (masă de dimensiuni variabile), formată
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
dentare susceptibile”. Principiul profilaxiei EI a fost dezvoltat pe baza studiilor observaționale de la începutul secolului al XX-lea. Antibioterapia profilactică periprocedurală poate preveni EI la pacienții cu factori predispozanți. Utilizarea extensivă și inadecvată a antibioterapiei poate duce la apariția de microorganisme rezistente. Profilaxia se adresează pacienților cu cel mai mare risc (pacienți cu cea mai mare incidență a EI și/sau risc înalt de evoluție nefavorabilă în caz de EI). Igiena orală riguroasă și controalele stomatologice periodice sunt extreme de importante
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
manifestare clinică a aterosclerozei. Mattila și colegii săi (1989b) au fost primii care au făcut asocieri statistice între ateroscleroza coronariană avansată și infecțiile dentare. Mecanismele posibile prin care infecțiile orale ar putea contribui la BCV includ următoarele: efect direct al microorganismelor în formarea ateromului în endoteliu, răspuns indirect mediat de gazdă sau o predispoziție genetică pentru patogeneza aterosclerozei. În asocierea dintre bolile orale și BCV, Libby (1999) apreciază că periodontoza pare să crească riscul de accident vascular cerebral și, într-o
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
oamenilor sănătoși. Totuși, spre deosebire de persoanele sănătoase și de cele suferind de periodontoză, tulpinile streptococilor izolate de la bolnavii cu evoluție complicată în majoritatea cazurilor erau hemolitice, având capacitate sporită de înmulțire și activitate hialuronidazică mare, ceea ce indica rolul patogen al acestor microorganisme în dezvoltarea proceselor inflamatorii și de sensibilitate a organismului. Ca manifestări bucale se întâlnesc mucoasa labio-bucală alb-cenușie cu pulsul capilar foarte evident, mai ales pe fața internă a buzei inferioare (comprimată printr-o lamă de sticlă). De asemenea, la nivelul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
parietal de cauză infecțioasă. Periodontita și procedurile dentare pot fi factori potențiali în bacteremia tranzitorie (Herzberg MC, 1996; Daly CG, 2001). Quirynen M. (2000) considera ca masticația blândă poate elibera endotoxine bacteriene în sânge la pacienții cu periodontită. În plus, microorganismele orale pot fi răspândite de la un canal radicular infectat în fluxul de sânge în timpul și după terapia endodontică (Debelian GJ, 1995). Agentul patogen cel mai des întâlnit este streptococul viridans, urmat de enterococ. Limba este saburală prin alungirea anormală a
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
vedere al bioeticii, problema care s-ar pune aici ar fi aceea de a nu perturba prea mult echilibrul dintre diversele componente ale lumii viețuitoare. În ipoteza că omul ar reuși performanța asanării acestui segment de viață din lumea viețuitoarelor (microorganismele), condamnarea lui ca existență ar fi sigură, iar planeta ar deveni repede de nelocuit datorită cadavrelor lumii viețuitoare (plante și animale), Întrucât bacteriile sunt cele care asigură integrarea acestora În lumea materială, inanimată. Și În ritualul nostru creștin ortodox, gestul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Împotriva unor agenți terapeutici, cum sunt de exemplu factorii inhibitori ce apar ca urmare a utilizării Îndelungate a unui preparat medicamentos. Dacă În prima situație ținta terapiei este una etiologică, adică de combatere a agentului infecțios care este Întotdeauna un microorganism - bacterie, virus sau parazit prin urmare tot o ființă viețuitoare, În cea de a doua situație, este vorba de un mecanism imunologic care se declanșează Împotriva unor agenți terapeutici pe care organismul Îi percepe ca făcând parte din nonself. Deși
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
organismul Îi percepe ca făcând parte din nonself. Deși În ambele situații rezultatul este același, adică de anulare a efectului terapeutic pe care-l scontam, modalitățile de producere sunt diferite. În cazul antibioticelor este vorba de propria rezistență pe care microorganismele o dezvoltă În cadrul adaptării la noua situație. Această formă de rezistență se realizează prin mobilizarea Întregului arsenal pe care orice ființă vie Îl posedă, pornind de la sinteza unor compuși chimici neutralizanți până la dezvoltarea unui Întreg sistem defensiv coordonat genetic și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
în care se va epuiza rezerva de oxigen din aer. În acel moment vor muri prin asfixiere toți oamenii și toate animalele. Întrucât plantele își fabrică singure oxigenul, vor supraviețui plantele rezistente la căldură (cactușii, etc.). De asemenea vor supraviețui microorganismele anaerobe (care trăiesc fără oxigen). V. Săhleanu scrie: . V.Săhleanu explică evoluția formelor de viață de pe Terra, pornind de la microorganismele anaerobe, ajungând până la oameni. PRIN DERULAREA APOCALIPSEI, ÎN CONDIȚIILE DE ACUM, SE ÎNCHEIE CICLUL EVOLUTIV AJUNS PÂNĂ LA APOGEUL FIINȚELOR VII
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
toate animalele. Întrucât plantele își fabrică singure oxigenul, vor supraviețui plantele rezistente la căldură (cactușii, etc.). De asemenea vor supraviețui microorganismele anaerobe (care trăiesc fără oxigen). V. Săhleanu scrie: . V.Săhleanu explică evoluția formelor de viață de pe Terra, pornind de la microorganismele anaerobe, ajungând până la oameni. PRIN DERULAREA APOCALIPSEI, ÎN CONDIȚIILE DE ACUM, SE ÎNCHEIE CICLUL EVOLUTIV AJUNS PÂNĂ LA APOGEUL FIINȚELOR VII: OMUL. Oamenii distrug tot și readuc condițiile de viață de pe Terra, la punctul de început al unui nou ciclu de
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
descompuse natural. Este controversată și agrotehnica tehnicizată, aplicată solului. Aratul solului, prin care se introduce în pământ și se îngroapă fața superioară a solului și se scoate la suprafață, pământul aflat la 25-30 de cm adâncime, poate distruge echilibrul vieții microorganismelor aerobe și anaerobe. În locul acestui arat, se aplică deja (s-a prezentat la T.V. un reportaj din județul Suceava) afânarea superficială a solului, cu rezultate bune. Strămoșii noștri corelau anumite lucrări agricole cu fazele Lunii: semănatul se practica numai la
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
În cazul în care cunoașterea implic] imposibilitatea erorii, atunci probabil nu putem ști acest lucru. Dar ceea ce știm sugereaz], în mod clar, c] senzitivitatea necesit] un sistem nervos central funcțional, care este absent în cazul pietrelor, al plantelor și al microorganismelor simple. Este, de asemenea, absent la f]tul uman la începutul existenței acestuia. Mulți neuropsihologi consider] c] f]tul uman începe s] dobândeasc] unele capacit]ți senzitive rudimentare cândva, în cel de-al doilea trimestru al sarcinii. Înainte de acest moment
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trebuie să aibă o consistență fluidă, fără a fi vâscos, filant sau mucilaginos. Consistența anormală a laptelui indică îmbolnăviri ale ugerului (este grunjos imediat după mulgere, iar ceva mai târziu prezintă o floculare a proteinelor) sau o contaminare masivă cu microorganisme, urmare a nerespectării condițiilor de igienă (are o consistență filant vâscoasă). Laptele colostral are o vâscozitate mare, iar cel provenit de la animalele care au consumat cantități mari de furaje cu conținut ridicat de apă (varză sau frunze de sfeclă) are
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
pelinul dă gustul de amar, iar furajele alterate sau silozul consumat în exces determină un gust neplăcut; * starea fiziologică laptele muls înainte de înțărcare este amărui. Laptele poate căpăta și gusturi sau/și mirosuri anormale, astfel: * gusturi/mirosuri anormale provocate de microorganisme; * aroma de oxidat cauzată de degradarea fosfolipidelor din membrana globulelor de grăsime. Poate fi de 3 feluri: spontană (laptele obținut la sfârșitul iernii); indusă de lumină (după 10 min. de expunere directă); indusă de metale (prin oxidarea lipidelor de către Cu2
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
impurificare. Laptele crud, integral, trebuie să fie curat și lipsit de impurități. Această caracteristică a laptelui se apreciază prin proba lactofiltrului și oferă indicații despre condițiile de igienă în care a fost muls laptele și gradul său de contaminare cu microorganisme. Normele în vig°are încadrează laptele în 3 categ°rii de calitate: * clasa I = lapte foarte curat, cu urme foarte fine de impurități pe rondelele lactofiltrului, în cantitate de maximum 0,2 mg/l; * clasa a II-a = lapte curat
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
sintetizată de către glanda mamară din glucoza sanguină. În prima zi după fătare, conținutul de lactoză este de 2-3%, după 2-3 zile ajunge la 4,1%, iar ulterior la 4,6-4,7%, nivel care se menține constant pe tot timpul lactației. Microorganismele din lapte transformă lactoza în acid lactic, producând acidifierea laptelui, fenomen important în procesul de obținere a produselor acido-dietetice, a untului și a brânzeturilor. Pe lângă lactoză, laptele mai conține glucoză și galactoză, dar în cantități mult mai reduse. Încălzirea îndelungată
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
apariția anemiei. 7. ENZIMELE. Se clasifică după origine, astfel: * peroxidaza (origine mamară) este prezentă în laptele crud (nefiert), dar este distrusă după 2,5 secunde în laptele încălzit la +80°C; * reductaza (microbiană) pe măsura învechirii laptelui crește numărul de microorganisme, dar și cantitatea de reductază secretată de acestea; * fosfataza alcalină (mamară) este distrusă după 13½ minute la temperatura de +63 °C (controlul pasteurizării joase) și după 0,44 secunde la +80 °C (controlul pasteurizării mijlocii); * fosfataza acidă (mamară) acțiune mai
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
după 13½ minute la temperatura de +63 °C (controlul pasteurizării joase) și după 0,44 secunde la +80 °C (controlul pasteurizării mijlocii); * fosfataza acidă (mamară) acțiune mai slabă decât fosfataza alcalină; * catalaza (microbiană și mamară) creșterea numărului de leucocite și microorganisme din lapte se asociază cu creșterea cantității de catalază; * proteaza (mamară și microbiană) hidrolizează proteinele din brânzeturile tari, până la nivel de peptone, polipeptide și aminoacizi; * lactaza (mamară) asigură transformarea lactozei în acid lactic; * lipaza (mamară și microbiană) intervine în râncezirea
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
activitate biologică este nulă asupra organismului uman. 9. PIGMENȚII. În lapte există două tipuri de pigmenți: * endogeni lactocromul (culoare albăstruie-verzuie, ce se transmite și laptelui smântânit) și riboflavina (culoare crem gălbui); * exogeni provin din furaje sau prin contaminarea laptelui cu microorganisme. Cel mai important este carotenul (conferă culoarea galbenă-portocalie), alături de xantofila și clorofila. 10. GAZELE. Reprezintă 3-8% din volumul laptelui proaspăt muls, ponderea principală fiind deținută de bioxidul de carbon, azot și oxigen. Prin procesul de răcire, laptele pierde cca. 20
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
o țară la alta și au un caracter provizoriu, fiind modificate periodic în funcție de gradul de poluare a mediului. 2) Poluarea cu nitrați și nitriți. Sunt componenți naturali ai solului, rezultați în urma mineralizării substanțelor organice azotate vegetale sau animale, sub acțiunea microorganismelor din sol; de aici, nitrații și nitriții ajung în plante sau în apă, ambele fiind consumate de animale. Sursa principală de poluare este azotatul de amoniu, folosit ca îngrășământ chimic în agricultură, iar cea secundară (poate deveni sursă de risc
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]