924 matches
-
sunătoarea, coada șoricelului, traista ciobanului, nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele, căprioara, iepurele, șoarecele de câmp, fazanul, potârnichea, privighetoarea, pupăza, mierla, cucul, coțofana (sarca), graurul, gaița, găioara, codobatura, bufnița, uliul și multe altele. Drumul Județean 109 străbate vatra satului de la est la vest pe o distanță de 4 kilometri. Este un drum care face legătura între județul Cluj și județul Sălaj
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
a fost una dintre cele mai importante bătălii din istoria Țării Românești și a avut loc în data 17 mai 1395. După moartea neașteptată a sultanului otoman Murad I pe câmpul de luptă de la Câmpia Mierlei (1389), fiul lui cel mare, Baiazid Ildîrîm, l-a urmat la tron. Imperiul lăsat de Murad I s-a dovedit repede fragil. Sub conducerea emirului din Karaman, principii anatolieni au profitat de evenimentele din Balcani și au pornit ofensiva împotriva
Bătălia de la Rovine () [Corola-website/Science/301507_a_302836]
-
și variată. Astfel mediul acvatic oferit de răul Cosustita este populat de specii de pește ( cleana, mreana, scobarul,plătica, tiparul,coara), cărora li se adaugă batracienii, șarpele de baltă și măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
gâște sălbatice care iarna se retrag în Delta Dunării. Barza și cocorul apar în treacăt, în schimb, stârcul cenușiu este prezent în număr mare mai ales în locurile băltoase. Prin boschetele din apropierea pădurilor unde își construiesc cuiburile, trăiesc sticletele, botgrosul, mierla, privighetoarea, ciocârlanul, ciocârlia, pițigoiul moțat, presura, cinteza. În scorburile copacilor își face cuibul pupăza, iar în boschet cuibărește turtureaua. În malurile greu accesibile dușmanilor naturali își construiesc cuiburile graurii ce s-au înmulțit impresionant cauzând pagube culturilor. Vrabia cea gălăgioasă
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Drajna este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Cătunu, Ciocrac, Drajna de Jos, Drajna de Sus (reședința), Făget, Ogretin, Piatra, Pițigoi, Plai, Podurile și Poiana Mierlei. Numele comunei vine de la denumirea pârâului Drajna care o străbate de la nord către sud și care derivă din două cuvinte slavone: "draj" care inseamnă „râu repede, energic” și "dolojna" care înseamnă „drum, cale”. Numele satului Ogretin se crede că provine
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
-lea, teritoriul actual al comunei era împărțit între patru comune rurale, toate aflate în plaiul Teleajen al județului Prahova: Drajna de Jos (cu cătunele Drajna de Jos, Făgetul, Podurile și Chirițești), Drajna de Sus, Cătunul (cu satele Cătunu și Poiana Mierlei) și Ogretinul. Comuna Cătunu se desprinsese din comun Drajna de Sus în 1864; ea avea 932 de locuitori și nu avea nici școală, nici biserică, localnicii folosindu-le pe cele din Ogretin. Comuna Ogretin se desprinsese din comuna Râncezi la
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
tritonul, unele specii de fluturi, șoarecele alb alături de care uneori urcă și șobolanii. În pădurile montane este întâlnit: cerbul carpatin, ursul, jderul, râsul, jderul de scorbură. Dintre păsări mai răspândite sunt: cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, acvila, alunarul, corbul, mierla, pițigoiul de munte. Mișună de asemenea în aceste păduri și numeroase reptile și amfibieni: vipera comună, șopârla de munte, broasca brună, salamandra, șarpele de alun și năpârca. O faună bogată este întâlnită și în etajul pădurilor de fag și fag
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
pe plan local. Hotarul comunei este populat de o faună bogată și diversă, reprezentată de mamifere ca bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatica, râsul, ursul, veverița și vulpea, de păsări ca alunarul, buha, ciocănitoarea pestriță, cucul, mierla neagră, negroaica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare ca șoareci și șobolani. Reptilele sunt reprezentate de șerpi, șopârle. Se găsesc și broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o fauna bogată și diversă, reprezentată de mamifere: bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatică, râsul, ursul, veverița, vulpea. Păsări: alunarul, buha, ciocănitoare pestrița, cucul, mierla neagră, negroica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare: șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle, brotăcei, broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumatate de veac, pe cursul superior al
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
furiș. Este oaspete de vară și nu prea numeros. Poate rămâne și iarna în câmpiile din estul țării, dar și în văile largi. Vara cântă prin păduri, prin luncă și prin pomii din grădină. Apar de asemenea privighetoarea ("Luscinia megarhynchos"), mierla ("Turdus merula"), cucul ("Cuculus canorus L."), pupăza ("Upupa epops L."), buha ("Buba buba"), turturica ("Streptopelia turtur L."), ciocănitoarea pestriță mare ("Dendrocopus major"), potârnichea ("Perdex perdix L."), vrabia ("Passer montanus"), coțofana ("Pica pica"), cioara neagră, stăncuța ("Corvus monedula"), uliul, rândunica, porumbelul
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
format din vranița, urzica moartă, leurda, precum și mur, rogoz, măcieș iepuresc și alte graminee. Animalele întâlnite aici sunt lupul, mistrețul, căprioara, viezurele, veverița, iepurele, vulpea etc., la care se adaugă un număr mare de păsări, cum ar fi: pițigoiul, gaița, mierla, ciocănitoarea, uliul, cucul, vrabia, bufnita etc. În apele râului Crasna se găsesc pești specifici zonelor de deal că de exemplu: lipanul, mreana, cleanul și foarte rar, somnul. În perioada de primăvară, peștii pătrund și pe văile laterale, în special pe
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
eviculare), pelinul (Artemisia austriacă), mohorul (Sturis viridis), neghina (Agrostemma githago), pălămida (Cirsius arvense). Fauna este reprezentată de mistreț (Sus scofa), căprior (Capreolus capreolus), vulpe (Vulpes vulpes), dintre mamifere , și dintre păsări cioară (Corys corona), corbul (Corvus corax), privighetoarea (Luscinia luscinia), mierla (Turlus merula), gaița (Garulus glandarius). Dintre mamifere întâlneam și lupul (Caniș lupus) dar se pare că a dispărut din zonă, ultima dată fiind văzut prin 1980 în pădurea de pe dealul Buciog în timpul unei partide de vânătoare. În zona mai trăiește
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
terestră are numeroși reprezentanți ca urmare a prezenței suprafețelor forestiere ce constituie adăpost: mistreț, căprioară, vulpe, cerbul, iepure, iar în vegetația de ierburi de hârciog, șoarecele de câmp. Fauna pădurilor cuprinde o diversitate de specii: ciocănitoare, privighetoare, cucul, pițigoi, gaiță, mierla, pitulicea, turturica, rândunica, vrabia. Apele Siretului constituie mediu de viață al unui număr mare de specii de pești: crapul, mreana, caras, bibanul, știuca. Stema comunei Adâncata se compune dintr-un scut tăiat. În câmp superior, pe fond albastru, trei frunze
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
dominante sunt din direcția N → NV. Se înscrie în specificul de deal și podiș, este caracteristică etajului de păduri de foioase. Aici pot fi întâlnite animale ca: vulpea, mistrețul, lupul, viezurele, căprioara, iepurele, nevăstuica, veverița, iar dintre păsări: vrabia, pițigoiul, mierla, ciocănitoarea, gaia, uliul, turturica, porumbelul, pupăza, cucul etc. În apele curgătoare, care străbat teritoriul comunei, se găsesc diferite specii de pești, precum: scobarul, cleanul, mreana și păstrăvul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Negreni se ridică la de locuitori
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
Este perioada ideală pentru vizitat peșteri și pentru amatorii de fotografii, care vor găsi o claritate a atmosferei neîntâlnită vara, la care se adaugă bogăția și armonia de culori ale pădurilor de foioase. În zonă trăiesc câteva păsări montane, precum: mierla gulerată ("Turdus torquatus"), forfecuța ("Loxia curvirostra"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"), pițigoiul moțat ("Parus montanus"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina") etc. Dintre reptile, sunt de menționat: vipera comună ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Lacerta muralis") și șopârla de
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
iar căprioarele sunt mai puține. Oare pentru că au apărut în ultimul timp acțiuni de vânătoare așa-zis autorizate pe spații care ar trebui protejate?. Există foarte multe păsări care găsesc un areal excelent pt. înmulțire. Ulii, tuturelele, privighetorile, pupezele, ciocănitorile, mierlele, gaițele, pițigoii, vrăbiuțele, cotofanele sau alte înaripate sunt aproape peste tot. Uneori poți găsi în cale, dar fără pericol, șopârle de câmp sau șerpi negri. Cei „galbeni” (viperele) au dispărut în ultimii 30 de ani. Ape: Rămase din perioada marelui
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
des sunt prepelița, potârnichea, ciocârlia și ciocârlanul, precum și răpitoarele, eretele și uliul. Prin poduri se adăpostesc răpitoarele de noapte, huhurezii și cucuvelele, detestate dintr-o superstiție stupidă. Prin pădure ar mai fi existat bufnițe, dar acum mai sunt doar granguri, mierle, sturzi, ciocănitoare, sticleți, cinteze, pițigoi și pupeze, și desigur, vestiții cuci. Din păcate turturelele au dispărut prin anii 60, eliminate de guguștiuci, păsări mai mari și mai agresive. Prigoriile și gaițele sunt ceva mai rare, dacă nu cumva au și
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
heraldica s-a dezvoltat în evul mediu, mai ales în perioada cruciadelor. Se utilizau că surse de reprezentare sigiliile, monedele, monumentele, pietrele tombale, piesele de mobilier, scrisorile de înnobilare, diplomele și atlasele. Erau utilizate că simboluri heraldice lei, vulturi, cruci, mierle, șerpi, monștri. Din secolele XIII-XV se utilizau ornamente și coiful. Din secolul XVI a început declinul, ca în epoca modernă să dispară în urmă apariției statelor naționale și asociațiilor. Stema era deseori reprezentată pe scut, având rol de protecție, reprezentând
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
Uniunii Europene este recunoscut de 23 din cele 28 de state membre. Kosovo este un ponțial candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. O teorie despre numele Kosovo afirmă că provine de la adjectivul posesiv neutru sârb al cuvântului "kos" (кос), care înseamnă "mierla". "Kosovo Polje" înseamnă "câmpul mierlelor", locul unde s-a desfășurat cunoscută Bătălie de la Kosovo Polje. Regiunea cunoscută în prezent sub numele "Kosovo", a devenit o regiune administrativă în 1946 că Provincia Autonomă Kosovo și Metohia. În 1974, compoziția "Kosovo și
Kosovo () [Corola-website/Science/299627_a_300956]
-
23 din cele 28 de state membre. Kosovo este un ponțial candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. O teorie despre numele Kosovo afirmă că provine de la adjectivul posesiv neutru sârb al cuvântului "kos" (кос), care înseamnă "mierla". "Kosovo Polje" înseamnă "câmpul mierlelor", locul unde s-a desfășurat cunoscută Bătălie de la Kosovo Polje. Regiunea cunoscută în prezent sub numele "Kosovo", a devenit o regiune administrativă în 1946 că Provincia Autonomă Kosovo și Metohia. În 1974, compoziția "Kosovo și Metohia" a fost schimbată în
Kosovo () [Corola-website/Science/299627_a_300956]
-
C) și ierni blânde (temperatura medie în ianuarie este de −3,5 °C). Temperatura medie anuală este de 7,6 °C, iar media anuală a precipitațiilor este de 750 mm. Renumele Sovatei se datorează lacurilor Ursu (), Aluniș (), Verde (), Negru, Roșu, Mierlei și Șerpilor, cu ape clorurate (cu concentrație mare — de la 40 la 250 gr/litru) și sodice, prezentând fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variază în funcție de acumularea căldurii solare în apa sărată, apa caldă fiind protejată de un strat de apă
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
etc. Fauna ornitologică, studiată în special de I. Cătuneanu, este reprezentată prin: cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), vulturul pleșuv sur ("Gyps fulvus fulvus"), vulturul pleșuv brun ("Aegypius monachus"), acvila încălțată ("Aquila heliaca heliaca"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), corbul ("Corvus corax"), mierla de piatră ("Monticola saxatilis"), fluturele de piatră ("Trichodroma muraria"), mierla gulerată alpină ("Turdus torquatus alpestris"), mierla de pârau ("Cindus cindus aquaticus"), forfecuța gălbuie ("Loxia curviostra"), fasa de munte ("Anthus spinoletta"), lăstunul mare ("Apus apus apus"). Fauna herpetologică a fost studiată
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
reprezentată prin: cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), vulturul pleșuv sur ("Gyps fulvus fulvus"), vulturul pleșuv brun ("Aegypius monachus"), acvila încălțată ("Aquila heliaca heliaca"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), corbul ("Corvus corax"), mierla de piatră ("Monticola saxatilis"), fluturele de piatră ("Trichodroma muraria"), mierla gulerată alpină ("Turdus torquatus alpestris"), mierla de pârau ("Cindus cindus aquaticus"), forfecuța gălbuie ("Loxia curviostra"), fasa de munte ("Anthus spinoletta"), lăstunul mare ("Apus apus apus"). Fauna herpetologică a fost studiată de I. Fuhn și este reprezentată prin aproximativ 16 specii
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
urogallus"), vulturul pleșuv sur ("Gyps fulvus fulvus"), vulturul pleșuv brun ("Aegypius monachus"), acvila încălțată ("Aquila heliaca heliaca"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), corbul ("Corvus corax"), mierla de piatră ("Monticola saxatilis"), fluturele de piatră ("Trichodroma muraria"), mierla gulerată alpină ("Turdus torquatus alpestris"), mierla de pârau ("Cindus cindus aquaticus"), forfecuța gălbuie ("Loxia curviostra"), fasa de munte ("Anthus spinoletta"), lăstunul mare ("Apus apus apus"). Fauna herpetologică a fost studiată de I. Fuhn și este reprezentată prin aproximativ 16 specii, între care se numără: șopârla de
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
Bătălia de la Kosovo Polje (sau "Bătălia de la Câmpia Mierlei"; în sârbă: "Косовски бој" ori "Бој на Косову", a avut loc în ziua de Sf. Vitus (15 iunie, astăzi aniversată pe 28) 1389 între o coaliție de boieri sârbi și Imperiul Otoman. Sunt puține izvoare istorice care vorbesc despre această
Bătălia de la Kosovo Polje (1389) () [Corola-website/Science/307739_a_309068]