1,017 matches
-
să-ți arăt altă dată cele trei poziții ale mâinilor la Rugăciune, ele sunt, cred, niște paliere de concentrare, și se rostește Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-mă! Dar nu oricum. Pe inspirație rostești Doamne, Iisuse Hristoase, iar pe expirație spui miluiește mă. Văd că iar vrei să mă întrerupi cu una din întrebările tale caraghioase, dar te rog să te abții... Există și formule mai lungi, cum ar fi: Doamne, Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul (că
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Hristoase, iar pe expirație spui miluiește mă. Văd că iar vrei să mă întrerupi cu una din întrebările tale caraghioase, dar te rog să te abții... Există și formule mai lungi, cum ar fi: Doamne, Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul (că păcătoși suntem cu toții!) și tot după aceeași rânduială; o parte din propoziție se rostește pe inspirație, o parte pe expirație... Există apoi un moment în care încerci să rămâi cu mintea goală. În mintea goală
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
inspirație, o parte pe expirație... Există apoi un moment în care încerci să rămâi cu mintea goală. În mintea goală de gânduri se rostește Dumnezeu. Este foarte greu să nu ai gânduri, știu. Dacă vin, mai rostești Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-mă, te lupți să ai mintea goală. Sper că ești destul de mare ca să înțelegi și să nu faci vreo remarcă nepotrivită... Păi chiar voiam, recunoscu Bart, că mintea goală pare o noțiune cam ciudată în epoca asta ultraraționalistă și ultrapragmatică
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
pentru regulile și convențiile sociale, limitarea nevoilor și revenirea la "starea naturală". că o să mă distreze cu "cinismul" lui, m-a indignat profund. Belesprit 1 și totuși cuistre 2. Filozof de mahala. Piqueassiette 3. Cerșetor care insultă când nu-i miluit. "Cinic", într-adevăr, în sens modern. Nesociabil și rău. Ironie greoaie și aproape de mintea omului. Infatuat. Inelegant la aspect și la suflet. Nici un orizont. Utilitarist mărginit. Obtuz la știință și la arte - "inutile", pentru el, "dăunătoare". Insensibil la orice frumusețe
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
un buzunar al jiletcii, bătea în obloane și striga: - Este ora 11, e liniște în Botoșani!Este ora 12, e liniște în Botoșani! - Este ora 1, e liniște în Botoșani. Oamenii deranjați din somn nu se supărau, ci, dimpotrivă, îl miluiau care cu o bucată de pâine cu friptură, care cu câte un clondir de rachiu sau de vin. Bunicuil le lua, mulțumea frumos și le punea în buzunarele adânci de la anteriul cu care era îmbrăcat. După ce-și termina rondul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
frânt de oboseală, mă culcușeam în omăt. Când au început să apară izbele oamenilor, mergeam numai noaptea. Mă opream pe la marginea satelor, de frica autorităților. Mă făceam că nu sunt sănătos la cap, oamenii mă priveau cu milă și mă miluiau din puținul lor, căci era război și lipsa de alimente era peste tot. Eu le mulțumeam și le raparam în schimb încălțămintea. O sfeclă încălzită, un cartof putred, totul era bun de mâncat. Nu știu cât timp am făcut până la Nistru, poate
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
casă mortuară. M-am dus pe acolo, nu știam nimic, și am dat de un domn pus la clift, bine parfumat, înconjurat de coroane, avea cam 35 de ani, care trecuse în lumea cealaltă din cauză că unul, cu o cărămidă, îl milui în creștetul capului de vreo zece ori, deoarece respectivul mort i-a insultat pechinezu'. Îl chema Enda Tiron. Iată lumea noastră, poți muri oricum, din cauza unui pechinez pe care l-ai ofensat sau din oricare alt motiv. Pușcăriile sunt goale
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
adoarmă... să doarmă fără sfârșit dar nu poate. Se răsucește sub plapumă... nu se poate liniști. - Iartă-mă, Doamne, Dumnezeule, că nu-mi pot stăpâni gândurile! Trebuie să le risipesc!... Tatăl nostru carele ești în ceruri... Prea sfțntă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi...! Tatăl nostru carele ești în ceruri, Sfințească-se numele Tău...!” - Din ce-am citit... nu mai știu unde, am înțeles că acel Saul din Tars... Ah, da, Sf. Apostol Pavel s-a apucat să împace învățătura lui Iisus
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
tot nu venea. -... Să mă rog, să mă rog, poate că adorm!... ”Bucură-te Fecioară, cea plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești între toate femeile, și Iisus, rodul pântecelui tău, e binecuvântat... Prea Sfântă născătoare de Dumnezeu miluiește-ne pre noi... Bucură-te Fecioară cea plină de har, Domnul este cu tine... Tatăl nostru carele ești ăn Ceruri, Sfințească-se numele Tău...!” Dar, pădurea gândurilor tot la Vasilica îl purta... Într-una din zile, își aminti el, că, a
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
-te, omule!” Iartă si ti se va ierta... Era destul de târziu și bătrânul Iorgu tot nu dormea... somnul nu-l prindea. Simțea nevoia să se roage... să se roage pentru mântuirea sufletului său. - Doamne, Dumnezeule, de ce mă pedepsești!. Doamne, Dumnezeule, miluiește-mi sufletul păcătos!... se rugă el. Simțea nevoia să-și despovăreze sufletul, să-și spuie neliniștele care îl macină. - Roagă-te, omule, roagăte!... Dumnezeu e bun și te va ajuta...!” îi șopti un gând ” Tatăl nostru carele ești în Ceruri... Tatăl nostru
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
-mi pot stăpâni gândurile. Trebuie să le risipesc... ”Tatăl nostru carele ești în Ceruri... Bucurăte, Fecioară, cea plină de har, Domnul este cu tine Binecuvântată ești între toate femeile, și Iisus rodul pântecelui tău, e binecuvântat... Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluiește-ne pe noi... Bucură-te, Fecioară... ” - De-aș putea să dorm, unu, doi, trei... zece... dar, nu pot să dorm. Nu mai cred în nimic! De ce aș crede în El!... își zise el. îndoiala i se strecurase în sufletul lui
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
sufletul păcătoaselor Ileana, Tasâia, Domnica, Maria, Valeria și Eugenia, Pentru iertarea greșalelor cu voie Sau fără voie, Slavă ție, Dumnezeul nostru, slavă ție În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin. Sfinte Dumnezeule, sfinte tare, sfinte fără de moarte, Miluiește-ne pe noi. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și Acum și pururea și în vecii vecilor, Amin. Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește, imitându-l pe preotul Mihuță al cărui fin eram, fiind botezat de preoteasă. Slujba se
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
slavă ție În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin. Sfinte Dumnezeule, sfinte tare, sfinte fără de moarte, Miluiește-ne pe noi. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și Acum și pururea și în vecii vecilor, Amin. Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește, imitându-l pe preotul Mihuță al cărui fin eram, fiind botezat de preoteasă. Slujba se termina cu ungerea frunților cu mir și înfruptarea cu nafură ori agheasmă. Prejudecata lor oarbă în Dumnezeu le întărea speranța unei
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin. Sfinte Dumnezeule, sfinte tare, sfinte fără de moarte, Miluiește-ne pe noi. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și Acum și pururea și în vecii vecilor, Amin. Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește, imitându-l pe preotul Mihuță al cărui fin eram, fiind botezat de preoteasă. Slujba se termina cu ungerea frunților cu mir și înfruptarea cu nafură ori agheasmă. Prejudecata lor oarbă în Dumnezeu le întărea speranța unei răsplăți divine
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin. Sfinte Dumnezeule, sfinte tare, sfinte fără de moarte, Miluiește-ne pe noi. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și Acum și pururea și în vecii vecilor, Amin. Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește, imitându-l pe preotul Mihuță al cărui fin eram, fiind botezat de preoteasă. Slujba se termina cu ungerea frunților cu mir și înfruptarea cu nafură ori agheasmă. Prejudecata lor oarbă în Dumnezeu le întărea speranța unei răsplăți divine, uitând că
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
care a ridicat-o în 1659. Cine a fost acel vodă larg la suflet? Iaca ce se spune în hrisovul de danie de la 1659 (7167) februarie 7: „Noi Gheorghe Duca voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn al łării Moldovii,... am miluit pe sluga noastră, pre Iane ce au fost chelar, cu un loc să-ș(i) facă bisericuțe în Dealul Mare ce este în ținutul Iașilor”. Uite că încet-încet se leagă vorba fiule. Așa că ar cam fi cazul s-o luăm cătinel
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mori, să scutești de dări și alta-i să dăruiești suflete omenești ca pe niște lucruri oarecare. La ce gândești, fiule, când vorbești așa? La ce spune Constantin Nicolae Mavrocordat voievd la 20 iulie 1734 (7242): „Iată domnia mea... am miluit pre sfânta Mitropolie cu doaoă salașe de țigani, din țiganii domnești... ca să fie sfintii Mitropolii drept robi țigani, cu țigancele lor, și cu toți ficiorii lor, și cu neamurile lor ce se va naște dintru dânșii”. Fii tare, dragule, pentru că
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
te pot crede. Dacă îmi și dovedești acest lucru, atunci toate-s la locul lor. Iaca ce spune vodă: „De acum înainte sfânta Mitropoliia să aibă a-ș scuti toate bucatili câte or fi drepte ale sfintii Mitropolii... Așijdere mai miluim domniia me ca să aibă a lua în toți anii câte 160 lei pe anu,... din vama domnească... Și pentru aceasta milă ce am făcut ... să aibă datorie preosvințitul mitropolit... purtare de grijă ca cu acestu agiutor să sporească și să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sălașe de țigani robi aflați în stăpânirea unor boieri, a unor mănăstiri, a Mitropoliei sau a lui vodă. La 20 iulie 1744 (7252) un „Izvod de țiganii Mitropoliei din uricul măriei sale domnu Costandin (Mavrocordat) voievod, ce au dat și au miluit mărie sa la sfânta Mitropolie cu doao sălași di țigani”. Vine apoi Constantin Mihail Cehan Racoviță, care la 16 decembrie 1751 (7260) dăruiește Mitropoliei alte două sălașe de țigani. Lucrurile, însă, nu au mers totdeauna neted sfințite. Ce ai în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ca să nu greșesc... Ai iertarea mea înainte de a greși. Apoi Grigorie Ioan Calimah voievod s-a cam dedulcit la robii țigani. De aceea la 7 decembrie 1762 (7271) hotărăște: „Iată că ne-am milostivit asupra sfintei Mitropolii și... o am miluit cu cinci sălașe de țigani din drepți țiganii domnești”. Drept-îi, dar după cum se vede daniile de tot felul către sfânta Mitropolie se înmulțesc pe zi ce trece... Nu mai departe de 2 martie 1766 (7274), când Catrina Petculeasa dăruiește Mitropoliei
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bine cunoscuta barieră Trei Calici. Numai că mănăstirea Galata din Vale n-a avut prea multe zile și s-a risipit. Se pare că era gata la data de 25 februarie 1577 (7085), când vodă spune: „Am dat și am miluit pe rugătorii noștri călugări de la sfânta noastră rugă, de iznoavă făcută, mănăstirea Galata, cu un sat anume Voroveștii”. De asemenea și actul de danie pe care îl face voievodul la 4 februarie 1579 se referă cred tot la Gala din
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Voroveștii”. De asemenea și actul de danie pe care îl face voievodul la 4 februarie 1579 se referă cred tot la Gala din Vale. Este unul din cele mai bogate acte. Uite cam ce spune vodă: „Am dat și am miluit sfânta noastră mănăstiri Galata cu un sat, anume Voroveștii, cu vii, și Mihăileștii, cu mori în Bahlui,... care sate au fost drepti domnești, și satul Plopii, cu hăleșteu, și Cârsteștii ce să numescu Pizdenii, și cu mori, și satul Belceștii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în Liudsca și cu toate bălțile,... și un hăleșteu ce să numești Mihai, în hotarul târgului Iașilor, cari hăleșteu au fost drept domnescu și au fost schimbătură bătrânului Petru (Rareș) vodă, cu Mihai pârcălabul. Și iarăși am dat și am miluit mănăstirea noastră Galata cu dzăce sălași de țigani”. Dar domnitorul este mazilit în 1579 și va reveni pe tronul Moldovei în 1582, unde rămâne până în 1591. Ia ascultă ce spune cronicarul Grigore Ureche despre revenirea pe tron a voievodului Petru
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
au apucat în anii 7102 (1593-1594), de au făcut mănăstire în țarina Iașiloru”. Și acum să revin la dania lui Aron Vodă către mănăstirea Galata: La 12 mai 1594 (7102) Aron Vodă scrie: „Iată domniia mea... am dat și am miluit ruga noastră, sfânta mănăstire numită Galatiia cu cinci sălașe de robi țigani”. Apoi la 28 noiembrie 1607 (7116) vine și „Io Mihail Moghila voievod” care arată că „am dat și am miluit pe rugătorii noștri,... de la sfânta mănăstire Galata, cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
scrie: „Iată domniia mea... am dat și am miluit ruga noastră, sfânta mănăstire numită Galatiia cu cinci sălașe de robi țigani”. Apoi la 28 noiembrie 1607 (7116) vine și „Io Mihail Moghila voievod” care arată că „am dat și am miluit pe rugătorii noștri,... de la sfânta mănăstire Galata, cu toate gloabele și deșugubinele și cu morțile de oameni, câte se vor face prin toate satele sfintei mănăstiri... ca să aibă ei a-și lua toate gloabele, să le fie de ciubote”. Din
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]