3,556 matches
-
a exprimării opiniilor neconsensuale cu ale majorității. Pe de altă parte, în orice vremuri istorice (și cu atât mai mult în cele modern-democratice), constatarea unui curent majoritar a avut ca reacții nu doar renunțarea sau tăcerea, ci și activarea poziției minoritare. Mai trebuie luat în seamă, apoi, faptul că „tăcerea” poate fi strategică, evitând riscuri și costuri prezente și așteptând ocazii prielnice de viitor. 2. Efectul „încadrării” (framing) este unul foarte solicitat în psihosociologia americană, în psihologie în general. El desemnează
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
care Într-o anumită perioadă a vieții, mai mult sau mai puțin tranzitorie, se află Într-o stare de dezechilibru În raport cu mediul. Conceptul include/face referire pe lângă copiii cu CES și la: copiii delincvenți; copiii străzii; copiii aparținând unor grupuri minoritare; copiii bolnavi de SIDA/infectați HIV și copiii bolnavi cronici; copiii defavorizați/aflați În situație de risc. 8. Educația cerințelor (nevoilor) speciale („special needs education”) se referă, la adaptarea, completarea și flexibilizarea educației pentru anumiți copii, În vederea egalizării șanselor de
EDUCAȚIA INTEGRATĂ ÎN CONTEXTUL REFORMEI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lenuța IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2141]
-
un loc în care indivizii din cadrul acestuia își stabilesc rolurile sociale într-un mediu de siguranță); b) teorii ale asistenței sociale comunitare: dezvoltarea comunitară (promovarea serviciilor comunitare în interesul comunității din care fac parte clienții) ; acțiunea politică (încurajarea grupurilor dezavantajate, minoritare să-și reprezinte punctul lor de vedere în fața grupurilor de putere); dezvoltarea și coordonarea de programe (crearea de noi programe și servicii sociale); planificarea (planificarea serviciilor și a proceselor prin care membrii comunității devin participanți activi); stabilirea legăturilor comunitare (promovarea
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
în cercetarea ca atare, se dovedește necesar ca, dintr-o perspectivă complementară, să ne întoarcem acum spre câmpul intern al etnologiei pentru a înțelege reticențele față de investigațiile din întreprindere. Să subliniem așadar că întreprinderea reprezintă în Franța un obiect extrem de minoritar în anchetele etnologice: puțin recunoscut și marginal, acest obiect nu interesează cu adevărat decât câțiva etnologi, care lucrează într-o relativă izolare. Puțini sunt cei care s-au interesat în mod autonom, spontan și "pozitiv" de întreprindere, un număr incontestabil
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
științific (ceea ce există este arbitrar, nenecesar). Simbolistică: ansamblu de semnificații la care trimite realitatea, mereu susceptibilă de interpretări (mai mult sau mai puțin compatibile, manifeste). Socialul este semnificativ și simbolic deoarece are sens pentru actori. Subcultură: cultura oricărei grupări, adesea minoritare, a cărei autonomie este atestată de anumite trăsături obiective (valori, comportamente...). De exemplu, subcultură tânără, muncitorească, populară, evreiască... Substanțialism: atitudine in-telectuală (sau intelectualistă) care constă, pentru a-l parafraza pe Marx, în a lua "lucrurile logicii drept logica lucrurilor". Cu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
risc evidențiați în țările din Nord sunt explicativi și pentru țările din Sud? Contextualizarea violenței școlare la nivelul variabilelor școlare înseși este, de câțiva ani, una dintre direcțiile de cercetare cele mai promițătoare. Chiar dacă această cale de cercetare a fost minoritară, ea oferă un acces interesant la înțelegerea fenomenului, mai ales prin implicațiile concrete și precise pentru politicile școlare, ca și pentru toți actorii școlari. Această direcție a marcat unul dintre primele și cele mai importante studii realizate în Statele Unite de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
este însă contestat în mod global ca transmițător de cunoștințe: numai 10% dintre elevii de gimnaziu spun că "se învață rău sau foarte rău în școala lor", iar această cifră nu s-a schimbat în aproape zece ani. Contestată este minoritar, dar foarte semnificativ mai mult capacitatea relațională decât capacitatea didactică. Sentimentul de insecuritate în gimnaziu rămâne restrâns pentru marea majoritate a elevilor, chiar dacă minoritatea care nu se simte în siguranță a crescut. 18% dintre gimnaziști percepeau o violență puternică în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
République parlent allemand"**. Aceste sentimente au fost reafirmate într-un raport adițional celui din 1794 redactat de abatele Grégoire care a propus acțiunea draconică: "d'anéantir les patois et d'universaliser la langue française"***. Aceste atitudini față de limbile și culturile minoritare aveau să persiste chiar și la început de secol XXI. Revoluția a șters mult din organizarea teritoriala a Vechiului Regim păstrând doar câteva trăsături deși într-o formă modificată. Influența filosofilor secolului al XVIII-lea poate fi văzută în încercarea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
stat descentralizat"). În plus, propunerea 54 a făcut câteva promisiuni regiunilor: Corsica avea să aibă un statut special (statut particulier), Țara Bascilor franceză avea să fie unită într-un singur departament în loc de două, în timp ce propunerea 56 promitea să respecte culturile minoritare și să promoveze predarea limbilor minoritare. Dar cele mai importante propuneri au fost cele care au constituit parte din propunerea mai generală de a iniția un program de descentralizare, care includea schimbări radicale în rolurile îndeplinite de prefecți, creând guverne
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a făcut câteva promisiuni regiunilor: Corsica avea să aibă un statut special (statut particulier), Țara Bascilor franceză avea să fie unită într-un singur departament în loc de două, în timp ce propunerea 56 promitea să respecte culturile minoritare și să promoveze predarea limbilor minoritare. Dar cele mai importante propuneri au fost cele care au constituit parte din propunerea mai generală de a iniția un program de descentralizare, care includea schimbări radicale în rolurile îndeplinite de prefecți, creând guverne regionale și reactualizând rolul celorlalte autorități
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
autorități locale. În cele din urmă, noul guvern socialist nu și-a îndeplinit toate promisiunile; de exemplu, un departament basc unificat nu a fost creat, iar bretonii nu au fost mulțumiți de rezultatul final al propunerii de a sprijini limbile minoritare. Ce e remarcabil, totuși, este că, în mare parte, dacă nu toate, promisiunile au fost ținute. Corsica a primit un statut special, iar culturile și limbile minoritare au fost tratate mult mai favorabil (chiar dacă acest lucru nu a fost îndeajuns
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
nu au fost mulțumiți de rezultatul final al propunerii de a sprijini limbile minoritare. Ce e remarcabil, totuși, este că, în mare parte, dacă nu toate, promisiunile au fost ținute. Corsica a primit un statut special, iar culturile și limbile minoritare au fost tratate mult mai favorabil (chiar dacă acest lucru nu a fost îndeajuns pentru militanții lingviști). Dar cea mai importantă dezvoltare care a succedat alegerilor, a fost lansarea a ceea ce Gaston Defferre, primar al Marsiliei și ministru al internelor și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cererile regionaliste de reorganizare a structurilor administrative franceze. Propunerea 56 avea în vedere problema culturală: "La promotion des identités régionales sera encouragée, les langues et cultures minoritaires respectées et enseignées" (Promovarea identităților regionale va fi încurajată, iar culturile și limbile minoritare vor fi respectate și predate în școli. Aceste promisiuni au fost repetate în discursurile susținute de Mitterrand în timpul campaniei electorale, așa cum a afirmat într-un discurs ținut la Lorient, Bretania: "C'est blesser un peuple au plus profond de lui-même
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
franceză").40 În ciuda acestei retorici electorale, noul guvern nu și-a ținut toate promisiunile pe care le făcuse înainte de alegeri. De exemplu, Țara Bascilor franceză nu a fost unită într-un singur departament, iar promisiunea de a promova predarea limbilor minoritare de exemplu la nivel universitar, nu a fost implementată în totalitate. Mai degrabă, s-a neglijat dimensiunea regională a reformelor și s-a pus accentul pe funcțiile și puterea politică descentralizatoare oferite departamentelor și municipalităților. Una dintre cele mai timpurii
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
care datează din anii 1950, înrădăcinată în tradițiile comunitare ale educației sociale catolice. Languedoc-Roussillon, pe de altă parte, este adânc împărțită politic (între stânga și dreapta/extrema dreaptă), între regiuni și departamente și orașe, și chiar între cele două grupuri minoritare lingvistice, occitanii și catalanii, care de obicei se află mereu în conflict. Și Corsica are o istorie plină de conflicte și diviziuni interne ce reprezintă un obstacol în a se afirma ca regiune unită.53 Nu aceasta este situația cu
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
consilier și în Franța și în țara lor în același timp. Cu excepția municipalităților foarte mici, sistemele electorale încearcă încă să aplaneze două imperative: asigurarea unei guvernări efective prin producerea de partide majoritare care să muncească concomitent cu permiterea reprezentării partidelor minoritare 29. Dar problema este că există condiții foarte diferite, care predomină între marea majoritate a municipalităților care au o populație redusă, și mica minoritate care are o populație numeroasă și nevoi aflate pe o scară foarte diferită. Sistemele electorale municipale
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
măsură la discriminare și prejudiciere. Frecvent, oamenii judecă pe alții potrivit trăsăturilor acestora pe care ei automat le asociază cu un status tutor particular fără ai cunoaște cât de cât ca indivizii. Femeilor și, în egală măsură, membrilor unor grupuri minoritare li se întâmplă acest lucru destul de des, însă oricine se poate confrunta cu o asemenea situație. De exemplu, englezii privesc cu suspiciune la oamenii care au părul roșu. Rol. Fiecărui status social i se atașează roluri sociale. Rolurile sunt, într-
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sunt femei (55%), ponderea lor după poziția în instituție (management de vârf1, mediu 2 sau fără poziție de conducere, în speță experții numiți de conducerea instituțiilor ca deținători de expertiză în domeniul egalității de șanse) diferă semnificativ. Astfel, femeile sunt minoritare în categoria managementului de vârf (39,6%), puțin mai mult de jumătate în categoria managementului de nivel mediu (57,9%) și majoritare la nivelul „fără poziție de conducere”, dar desemnate ca având expertiză de gen (83,3%). În ceea ce privește distribuția pe
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
susțineau această perspectivă genizată. Așadar, deputatele din partea minorităților naționale nu au avut o activitate concludentă de reprezentare a intereselor de gen, lucru explicabil atât prin activitatea lor redusă în general, cât și prin prioritatea stabilită în promovarea intereselor celuilalt grup minoritar din care fac parte. Concluzii Au reprezentat femeile din Parlament interesele de gen ale femeilor din România? Au acționat ele pentru eliminarea patriarhatului din societatea românească? Acestea sunt întrebările cu care am pornit la drum atunci când am început acest studiu
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
rezerve că problematica prezentei lucrări nu este nouă. Printre lucrările de referință în domeniu amintim doar pe cele mai reprezentative. Aspectele teoretice, utilitatea și obiectivele situațiilor financiare consolidate au fost abordate încă din anul 1953 de Simons, iar problematica intereselor minoritare a fost abordată de Sapienza în anul 1960. Spiller, în anul 1962, și Perry, în anul 1963, tratează problematica tehnicilor de consolidare, concluzionând necesitatea eliminării operațiunilor intragrup. Contribuții substanțiale privind situațiile financiare consolidate au fost aduse ulterior și de Walker
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
vot în adunarea generală a unei alte societăți (deci nu avem controlul exclusiv de drept), însă are puterea de a dirija politicile financiare și operaționale ale acesteia; control exclusiv de fapt - apare în situația când societateamamă dispune de un procent minoritar semnificativ de drepturi de vot (sub 50% din totalul drepturilor de vot), iar celelalte drepturi de vot (până la 100%) sunt dispersate, iar deținătorii lor nu s-au organizat în așa fel încât să exercite împreună mai multe drepturi de vot
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
drepturi de vot (sub 50% din totalul drepturilor de vot), iar celelalte drepturi de vot (până la 100%) sunt dispersate, iar deținătorii lor nu s-au organizat în așa fel încât să exercite împreună mai multe drepturi de vot decât deținătorul minoritar semnificativ; există un acord cu alți investitori, în urma căruia societatea-mamă posedă peste jumătate din drepturile de vot; societatea-mamă deține puterea de a numi sau revoca majoritatea membrilor consiliului de administrație sau ai organului de conducere echivalent sau poate reuni majoritatea
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
limitat de asociați sau acționari între care se împarte controlul; împărțirea controlului înseamnă că nici un asociat sau acționar nu este capabil să exercite un control exclusiv singur. În cazul existenței controlului comun nu este exclusă existența unor asociați sau acționari minoritari, care să nu participe la controlul comun și existența acordului contractual în care sunt prevăzute exercitarea controlului comun asupra politicii economice, financiare și operaționale a societății guvernate în comun și deciziile esențiale necesare realizării obiectivelor societății, guvernate în comun, aceste
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
consolidés Normes IFRS, Editura Dunod, Paris, p. 8. footnote>. În primul rând, face posibilă participarea unor investitori pentru a finanța o afacere, fără a fi nevoie să împartă controlul la nivelul capitalului investit. Figura 1.1 ilustrează cazul unei participații minoritare. Societatea-mamă (SM) are două filiale F1 și F2. F1 este deținută 100% de SM, are o cifră de afaceri stabilă și o bună rentabilitate. Societatea-mamă dorește să investească într-o activitate și creează pentru aceasta filiala F2. Pentru finanțarea acestei
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
de afaceri stabilă și o bună rentabilitate. Societatea-mamă dorește să investească într-o activitate și creează pentru aceasta filiala F2. Pentru finanțarea acestei noi investiții, societatea-mamă se asociază cu alți investitori care vor deține 49% din acțiuni. Prin participarea acționarilor minoritari în F2, societatea-mamă își realizează proiectul limitând atât aportul său de capital, cât și riscurile de acționariat. Ea limitează partajul controlului și beneficiile societății F2, în schimb continuă să dețină controlul asupra lui F1. Această organizație permite unui acționar să
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]