15,064 matches
-
nu sacrifică niciodată fondul pentru formă. Nepreocupați de măiestria expunerii, nu scriu decât atunci când au ceva de învățat; nu au timp de pierdut pentru simpla plăcere a urechilor sau a ochilor. De asemenea, ei realizează perfecțiunea artei literare: un veșmânt minunat, o limbă aleasă, îmbelșugată, îmbogățită prin experiența secolelor anterioare și devenită capabilă să exprime fără efort cele mai dificile idei ale metafizicii creștine, îi ajută să exprime exhaustiv sentimentele ce le umplu sufletele. Unii ca Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
vieții veșnice 137. Și ca să spunem simplu, s-au făcut încăpători ai lui Dumnezeu întreg și cu totul întregi dumnezei după har așa de mult, încât au fost socotiți că sunt prin toate alt El138. Trăind așa, pace adâncă și minunată li se dădea tuturora și dor nesăturat pentru facerea de bine iar revărsarea Duhului Sfânt era deplină peste ei toți139; totul pentru ei era credința și dragostea, căci mai ales dragostea îi arată pe oamenii sfinți 140 și nimic nu
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Da, sigur, bradul era cumpărat din tîrg (a merge în tîrg însemna a merge în oraș după treburi, expresia la tîrg avea un sens mai precis și se referea exclusiv la piața propriu-zisă), ca și podoabele și jucăriile. Cele mai minunate jucării le-am primit în timpul războiului (ca să vezi!). Sărăcia cea mare a venit după aceea, cînd mama și tata puneau în pomul de Crăciun aceleași globuri, Moș-Crăciuni de gips și căsuțe de hîrtie pe care le-am primit pe la 4
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
degetul și îi ocoleam cu grijă. Crăciunul dura trei zile. Sărbătoarea a fost scurtată și aproape eliminată mai tîrziu, în timpul comunismului. Slujbele religioase țineau și ele seama de această durată a Sărbătorii, chiar dacă, de Crăciun, nu sînt tot atît de minunate ca de Paște. Colindele nu răsunau, ca azi, de pe toate posturile de radio și televiziune (care nici nu apăruse în viața noastră), iar gramofoanele erau atît de dificil manevrabile (despre plăci, cum erau numite discurile, țin minte doar că erau
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
cît de hidos e cînd se înnorează. Sau Tritonul prins în plașa unui pescar?... - Tritonul?... nu, doamnă, recunosc. Știu, doar, tot de la un german, scriitor, că Diavolul este punctul maxim de compresiune, locuind în fundul pămîntului... - Wunderbar! exclamă austriaca. Spuserăți ceva minunat!
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
a duratei omului. Lumina e a cerului, întunericul e al pămîntului, iar umbra e a ființei, e viața însăși: Am umbră, deci exist", exclamă, într-o parafrază carteziană, Constantin Popa. Lecția poeziei din Donatorul de umbră e lecția tăcerii și minunata poveste a plutirii, a ființării. O carte despre amurg, despre lumină și umbrele de la capătul ei (donatorul de umbră e chiar donatorul de sînge, de viață). Constantin Popa, Donatorul de umbră, Editura Junimea, Iași, 2000.
Meserii falimentare by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16505_a_17830]
-
un rău de gură, așa aș fi făcut: "A, cutare, aia..." - așa și pe dincolo, cum se bîrfește. Clătinîndu-mă din cauza golurilor de aer, eram la zece mii de metri, am răspuns imediat, - cum să nu, o cunosc bine, e o fată minunată și o poetă de viitor!... Ce-nseamnă să-ți vezi de treabă și să vorbești frumos de toată lumea! Navigantul m-a privit zîmbind, și-a pus căștile la urechi și, prin zgomotul aeronavei, l-am auzit mai mult după mișcarea
Spre China by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16596_a_17921]
-
tradiția gândirii păltinișene. Pentru Europa, acest veritabil manifest iluminist în mijlocul unei modernități viciate de ideologiile nefaste ale istoriei, este un adevărat manual de europenizare și "emblema" întregului demers intelectual al constructivului Adrian Marino. Reeditarea e mai mult decât binevenită. Cum minunata noastră Academie i-a primit în rândurile ei pe alde Fănuș Neagu și Grigore Vieru, în timp ce i s-a refuzat ostentativ unui cărturar adevărat, unul dintre puținii de talie europeană, precum de acum regretatul Adrian Marino, i-aș propune ca
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
exact în măsura în care revista i-a îmbogățit pe ei. A fost o școală de presă culturală și un loc în care, cu toții, am crescut. La propriu și la figurat. În viața mea, ca și în a altora, ALIA constituie un capitol minunat. Acesta e adevărul adevărat, câtuși de puțin artistic și deloc literaturizat.
Memento ALIA by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11852_a_13177]
-
Ca să nu mai vorbim de acei corifei ai artei sunetelor care au ținut o făclie într-o mînă și un cuțit în cealaltă, ba încă mai și cîntau niște psalmi, pentru a putea acoperi țipetele celor înjunghiați. Pădurea este o minunată orchestră. Literatura muzicală savantă este o pădure în care s-au exilat energii și rosturi creatoare, pasiuni ardente, ambiții deșarte... Istoria muzicii este concertul unei întregi literaturi sonore, ce încape într-o orgă al cărei geamăt amestecă în tuburile ei
Tentația vinovatului incurabil by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11868_a_13193]
-
semi-sobra Mariana Bitang îmbrățișându-și elevele cu tandrețea unei mame fericite... Ce nevoie avem noi de chestii din astea ? Pe cine impresiona faptul că întreaga populație a țării lăcrima când, în cine știe care colț de lume, tricolorul se înălța - datorită acestor minunate și plăpânde făpturi - pe cel mai înalt catarg, însoțit de acordurile Imnului național ? Ce Dumnezeu! Doar nu suntem copii, ci... Să păstrăm un moment de tăcere pentru a nu bruia circuitul telefonic tocmai când Anca Grigoraș (să fi fost și
Stoica, Grigoraș și Vieru sau distrugerea lotului feminin de gimnastică al României by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11892_a_13217]
-
care supraviețuiește, singura care mai are înțeles." Este, mărturia fiicei lui Blaga, o misa solemnis. Ca ea, mai sînt în carte destule. De pildă, cea a Ruxandrei Cesereanu, Tatăl meu, împăratul Domițian, ori cea a lui Daniel Cristea-Enache, Doi tați minunați. Sînt, amîndouă, cu diferențe de nuanță și de stil, "divulgări" ale tatălui "livresc" (unul sau mai mulți). Cel căruia ai vrea, dar nu te-ncumeți, să-i calci pe urme. La cealaltă extremă stă scurta poveste pe care o scrie
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
oare Calhas mai multe, poate profeți Oracolul mai mult despre Vasili Vasilici Svetlovidov? Ce știu personajele despre actorii care le însuflețesc? Lumile spectacolelor, amestecate, plutesc în amintiri. Teatrul, scena, locuri misterioase devin pentru o noapte refugiul ultimei confesiuni. Minunat fiecare, minunați ca parteneri unul pentru celălalt, Horațiu Mălăele - într-o ipostază a vulnerabilității artistice mai puțin cunoscută - și Nicolae Urs - care face un rol de o mare delicatețe și sensibilitate - Actorul și Sufleorul, Svetlovidov și Nikita Ivanîci privesc înapoi cînd cu
Teatru sau cale ferată? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11912_a_13237]
-
lume decât limba..." Până își va întâlni iubita, Denise nu poate trăi decât într-o stare de amețeală hipnotizantă. Ființă echilibrată de altfel (e un celebru bucătar pentru care se bat restaurantele oferindu-i salarii astronomice), Denise trăiește într-un minunat paradox: "Făcuse o pasiune pentru o femeie heterosexuală, măritată cu un bărbat cu care i-ar fi plăcut ei însăși să se mărite". Romanul lui Franzen (apărut în 2001, distins în același an cu National Book Award) se va bucura
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
coerență, de susținere a întregului spectacol; au fost aclamați regizorul englez Graham Vick, maestrul de cor Paolo Vero, întregul grup al soliștilor - mulți dintre aceștia nume importante în spațiul liricii vocale a zilelor noastre, de asemenea corul și orchestra acestei minunate instituții artistice care este "Teatro Lirico" din Cagliari. Destinele muzicale ale acesteia sunt conduse actualmente de directorul Massimo Biscardi. Domnia sa a avut inițiativa alegerii lucrării, a distribuției, a vocilor, a caracterelor; ...cu toții sunt realizatori ai acestei prime-audiții italiene a operei
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
și concurează uneori, cu sau fără succes. Astfel, deși legată inseparabil de existența și destinul artistului, viața "muzelor" devine, prin ea însăși, demnă de toată atenția. Muza ingenuă Ce rol trebuie să fi deținut Alice Pleasence Liddel Hargreaves în nașterea minunatei scrieri Alice în țara Minunilor, dar și în viața autorului, Charles Dodgson, alias Lewis Carroll, pentru ca în 1923, la New York, fetița de odinioară, care l-a inspirat pe matematicianul convertit la literatură, să poată lua în primire, la exact o
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
În răstimpul celor 27 de ani petrecuți acolo, a fost student, profesor de matematici, rector și diacon. Acolo i-a și întîlnit pe Liddels; tatăl Alicei era la acea vreme decan și Dogdson, fotograf pasionat a imortalizat atît porțiuni ale minunatului parc de la decanat, cît și chipurile membrilor clanului Liddel. Cît despre Alice, ea i-a pozat nu doar lui Dogdson, ci și altor fotografi. Cînd prințul Leopold, cel mai tînăr fiu al reginei Victoria, a sosit la Oxford, s-a
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
amator de sex, se laudă cu aventurile lui în Japonia și Ceylon, comunică detalii sau pur și simplu cugetă la cât de greu e să faci dragoste pe o canapea - în pat e mult mai comod. Când am citit aceste minunate cugetări despre pat și canapea, scrise lejer, ironic, cu un anume gust pentru cinism, m-am gândit de ce este atât de mare Cehov. Pentru că el spune adevărul. într-adevăr, așa cum scrie el, e mai comod să "i-o tragi" unei
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
scoli de dimineață. Pomii îmbrăcați în floare, Pajiștile înverzite, Se-ncălzesc acum la soare, Că-s spălate,primenite. Mieii zburdă pe câmpie, Și păsările ciripesc, Parcurile mă îmbie, Ca pe alei să poposesc. În văzduh se-aude iară O muzică minunată. E un zvon de primăvară, Ce te-ncântă,te îmbată. Cu triluri privighetoarea, Dimineața ți-o vestește. Simți acuma sărbătoarea, Paștelui, care sosește. Ouă roșii,miel și pască, Masa Sfântă e bogată! Învierea creștinească, Toți românii o așteaptă. Gabriela Amzulescu-Zidaru
ZVON DE PRIMĂVARĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382666_a_383995]
-
după care ornic or fi mers/ după care nord cardinal/ de-au mișcat casa/ răspândind amețitoarea aromă/ când am deschis fereastra/ nori de petale albe și portocalii/ au intrat/ să-mi aștearnă un mirabile visu”. Culegătorii de flori este o minunată carte de poezie, unică și singură, în felul ei, aidoma unui crin solitar, suficient sieși, undeva, într-o câmpie uitată, departe. Eugen Dorcescu Referință Bibliografică: culegătorii de flori / Cristina Ștefan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1548, Anul V, 28
CULEGĂTORII DE FLORI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382688_a_384017]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > EȘTI DRAGOSTEA ADEVĂRATĂ Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1522 din 02 martie 2015 Toate Articolele Autorului Când mă plimbam alene pe alei În minunatul parc Borghese, Prin minte mi se perindau idei, Ce astăzi or să te șocheze. Vedeam cum împreună ne plimbam, Scăldați în razele de soare. Tu mergeai tăcut,iar eu te priveam, Simțind a dragostei chemare. Când mână tu m-ai
EȘTI DRAGOSTEA ADEVĂRATĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382719_a_384048]
-
o ființă unică în maladia sa. Și atunci, când veniseră unii de la Universitate să înscrie pacienții din sanatoriu la universitate - pentru că aveau prea multe locuri libere dar candidați ioc și profesorii universitari puteau rămâne fără pâine - Perversso avu o idee minunată: să o înscrie pe Chiștoroaia la facultatea de Chimie. - Acolo nu mai vor să meargă studenții de mult timp, că o fac degeaba și poți să ai creier chiar de furnică, să obții acolo diplomă. Pe profesori îi faci atât
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
de târziu! Sufletul ei din acele zile Îl aud și acum: „de ce plângi, copile?” Când stătea de vorbă cu Dumnezeu Îmi aduceam aminte de tatăl meu, De tatăl meu totdeauna orfan. Fără Tatăl fiul pe pământ e în van! ............................................... Ce minunate erau jucăriile tale În mâinile mele ca două petale! Jucăriile acelea din lemn și din piatră, Cioplite cu grijă, acolo, pe vatră... M-AM VISAT CU TINE... M-am visat cu tine, Mamă Și mi-e lacrima sărată, Noaptea-n
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]
-
limba localnicilor. A doua zi și în zilele următoare, Teodosie nu pierdu vremea, și se folosea de bunăvoința tălmaciului, ca să povestească localnicilor pentru ce venise în Etiopia. Privitorii erau entuziasmați ce cele auzite. Nicicând n-au mai auzit asemenea cuvântări minunate. Astfel, Teodosie avea prilejul să citească localnicilor capitole întregi din Sfânta Evanghelie după Ioan. În câteva zile, reuși să citească tot manuscrisul. Cele citite îi captivară mult de tot pe locuitorii cetății, dar cel mai mult îi uimi minunea că
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382744_a_384073]
-
îmi arăta toate plantele din pădurile din jurul Brașovului - flori, arbuști - dar și de pe câmpul, din preajma gării Brașov, cu vegetație specifică. Atât de mult îmi plăceau plantele, încât toate mi se păreau magnifice. Chiar și cea mai umilă buruiană o consideram minunată. Țin minte că, odată, am cules de pe câmp un buchet de lauri, fascinanți prin albul lor imaculat și din flori de mătrăgună - atrăgătoare prin violetul lor și aspectul inedit, straniu al florii. Bunica, când m-a văzut cu ele în
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]