1,659 matches
-
de Baki Ymeri , publicat în Ediția nr. 2080 din 10 septembrie 2016. Singurătatea abisului Motto: „Neapărat există o locomotivă a spiritului” (Ion Scorobete - Anduranță) Născut la Meria (județul Hunedoara) - într-o zonă subcarpatică - Ion Scorobete s-a familiarizat cu peisajul mioritic (deal-vale) care, conform matricei stilistice blagiene, determină stilul unui autor. Dar și peisajul Greciei este asemănător cu al nostru, astfel încât poetul s-a simțit ca acasă pe țărmurile Mediteranei. Chiar marea, după același Lucian Blaga, prin valurile sale, generează peisajul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
în volumul Exerciții de singurătate/ΑΣΚΉΣΕΙΣ ΤΗΣ ΜΟΝΑΞΙΆΣ (Amanda Edit, ... Citește mai mult Singurătatea abisuluiMotto: „Neapărat există o locomotivă a spiritului”(Ion Scorobete - Anduranță)Născut la Meria (județul Hunedoara) - într-o zonă subcarpatică - Ion Scorobete s-a familiarizat cu peisajul mioritic (deal-vale) care, conform matricei stilistice blagiene, determină stilul unui autor. Dar și peisajul Greciei este asemănător cu al nostru, astfel încât poetul s-a simțit ca acasă pe țărmurile Mediteranei. Chiar marea, după același Lucian Blaga, prin valurile sale, generează peisajul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
de Baki Ymeri , publicat în Ediția nr. 2057 din 18 august 2016. Singurătatea abisului Motto: „Neapărat există o locomotivă a spiritului” (Ion Scorobete - Anduranță) Născut la Meria (județul Hunedoara) - într-o zonă subcarpatică - Ion Scorobete s-a familiarizat cu peisajul mioritic (deal-vale) care, conform matricei stilistice blagiene, determină stilul unui autor. Dar și peisajul Greciei este asemănător cu al nostru, astfel încât poetul s-a simțit ca acasă pe țărmurile Mediteranei. Chiar marea, după același Lucian Blaga, prin valurile sale, generează peisajul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
în volumul Exerciții de singurătate/ΑΣΚΉΣΕΙΣ ΤΗΣ ΜΟΝΑΞΙΆΣ (Amanda Edit, ... Citește mai mult Singurătatea abisuluiMotto: „Neapărat există o locomotivă a spiritului”(Ion Scorobete - Anduranță)Născut la Meria (județul Hunedoara) - într-o zonă subcarpatică - Ion Scorobete s-a familiarizat cu peisajul mioritic (deal-vale) care, conform matricei stilistice blagiene, determină stilul unui autor. Dar și peisajul Greciei este asemănător cu al nostru, astfel încât poetul s-a simțit ca acasă pe țărmurile Mediteranei. Chiar marea, după același Lucian Blaga, prin valurile sale, generează peisajul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
poate revărsa lumina lui eternă asupra tuturor faptelor noastre pentru a face nu doar suportabilă trecerea, ci și frumoasă. În Liliacul a înflorit la poarta înserării, Elena Buică meditează asupra morții, temă gravă pe care o privește, însă, cu seninătate mioritică, reflex al educației și al contaminării cu viziunea românească asupra existenței. Moartea nu înspăimântă, e doar o mare trecere, o lunecare spre o altă dimensiune. Sufletul autoarei este plin de lumina credinței și a speranței și nimic nu-l poate
ELENA BUICĂ ÎN CĂUTAREA PATRIEI SPIRITUALE de ANA DOBRE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374360_a_375689]
-
culminând cu apariția cărților și, implicit, evoluția artei a creării lor. Mai multe, desigur că , vom afla de la interlocutorul nostru - Gheorghe A. STROIA, editor, publicist, scriitor, poet, exeget literar, membru al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, din Adjudul Vrancei Mioritice. Sunteți un om de litere, cretor de cărți, cum de v-a venit ideea de a crea o revistă și o editură? Gheorghe A. Stroia: În primul rând, nu m-am considerat și nu mă voi considera niciodată un om
INTERVIU CU DOMNUL GHEORGHE A. STROIA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373392_a_374721]
-
căutători de comori, cu legenda care circulă prin comunitate, despre familia Pătru și Elena Valdescu, inclusiv descoperirea Testamentului, scris de Pătru Valdescu, principele Vâlcelelor, ce a făcut fericită nu numai pe moștenitori, dar și pe unii oameni din această zonă mioritică. Aici, descoperim savoarea prozatorului de sorginte renascentist întârziat, cu voluptăți șirete pentru pagini inedite din istorie și pline de miez, un împătimit de trecut cu viziuni neoplatonice, în fine, un degustător rafinat al cuvintelor încărcate de legendă pe care le
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
să-și iubească patria, și să nu uite niciodată de locurile natale. Dorul de meleagurile natale, îl leagă profund -” Sunt om de rând în țara mea”. Să nu uităm că poetul vine din țara Babei Vrâncioaia, ținutul Vrancei, de pe plaiurile mioritice , un loc cu un peisaj mirific și tradiții culturale desăvârșite, fiind simbolul libertății și demnității românești, pământ încărcat cu o istorie bogată. Poetul Costache Năstase este înzestrat cu un talent deosebit, fiind însetat mereu de dreptate, de adevăr, crezând numai
ADIERI LIRICE DE COSTACHE NĂSTASE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371301_a_372630]
-
Publicat în: Ediția nr. 2080 din 10 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Singurătatea abisului Motto: „Neapărat există o locomotivă a spiritului” (Ion Scorobete - Anduranță) Născut la Meria (județul Hunedoara) - într-o zonă subcarpatică - Ion Scorobete s-a familiarizat cu peisajul mioritic (deal-vale) care, conform matricei stilistice blagiene, determină stilul unui autor. Dar și peisajul Greciei este asemănător cu al nostru, astfel încât poetul s-a simțit ca acasă pe țărmurile Mediteranei. Chiar marea, după același Lucian Blaga, prin valurile sale, generează peisajul
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371392_a_372721]
-
noapte și zi/ vântul interpretează partitura/ rece la o tastatură/ dezacordată”. (Toamnă) Ploaia reconfortează sufletul poetului în rezonanță cu dragostea. Poezia lui Ion Scorobete, din volumul Exerciții de singurătate și nu numai, este meditativă, transmițând o nostalgie senină, apolinică și mioritică. Stilul este eliptic, limbajul esențializat. Versul liber, bine strunit, curge într-o albie sonoră în care vocalele se rostogolesc într-o armonie mediteraneeană luminoasă. Elda Kokoneshi a realizat traducerea în limba greacă cu talent, facilitată de ritmul alert, asemănător cu
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371392_a_372721]
-
se sinucide. Simbolurile romantice au devenit simboluri moderne într-o succesiune rapidă și ideea nu este reluarea naivă a acestui mit ci actualizarea lui, iar finalul suportă lovitura de teatru: nunta din “Călin (file de poveste)” se transformă în nunta mioritică, în “soarele și luna mi-au ținut cununa”, în moarte. Fiecare gest, fiecare expresie a chipului, sunt o succesiune de repere eminesciene preluate în prezent, trebuie doar să recitești poemul eminescian concomitent cu expunerea dramatică. Piesa conține mult mai multe
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
dezastru Parc-am fi după război Gările din România sunt o adevărată rușine mondială Arată mai rău ca wc- urile publice comuniste Kamasutra pe pereți nu altceva Zău dacă nu-mi pare rău c-am deschis ochii azi dimineață Și mioritic Mister Bulă începu să se îngâne Trenule mașină nouă Ce dracu` v-am făcut vouă C-am ajuns centrul rușinii La trandafir să-i belim spinii Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ Referință Bibliografică: EREZIA PROXIMEI IREALITĂȚI / Costel Zăgan : Confluențe
EREZIA PROXIMEI IREALITĂȚI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373960_a_375289]
-
diademe sfinte-n suflet de român Și-au lăsat culturii noastre stihuri ale mântuirii Unui neam carpatic, cu-un puternic dac plămân. Limba doinelor de jale și azi plănge îngrădită, De cuvinte noi străine ce purced să amărască Graiul dulce mioritic și cu slova grav știrbită În primejdie se află, dulcea limbă românească... Referință Bibliografică: Limba românilor / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2070, Anul VI, 31 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate
LIMBA ROMÂNILOR de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375514_a_376843]
-
convinși că odată cu cultura au căpătat scutire de la morală. Tărfe teleptuale. Ce apreciați sunt adunătorii de scame ... Dăm în serie masterate de șefi. Cacademizăm fraierii, niște enormi de mare zero. Vorba cântecului: au făcut dinți copiii noștri. Fandare și fardare mioritică. Bine măcar că la Cotroceni sunt ultimele zile ale portocaliului alcoolist, ce sforăie ca un marinar beat. Cei mai mulți dintre "politicienii" de azi nu au nici în clin, nici în mânecă cu politica. Afilierea la un partid este dictată de interesele conjuncturale
UN PUI DE EDITORIAL. DE CE SUNTEM CERŞETORI ÎN PROPRIA ŢARĂ? de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371931_a_373260]
-
altarul României, redând speranța mult râvnită a românului după o perioadă totalitară în care predomina cultul idolului, de după crestele întunecate ale neprevăzutului s-au năpustit nori negrii, dezlănțuind furtuni cu fulgere și trăsnete malefice asupra existenței umane din întregul spațiu mioritic. În vâltoarea frământărilor și tensiunilor internaționale provocate de conflicte și războaie pentru supremație ale marilor puteri pe Terra, acestea au condus implicit la crize, politice și economice, s-a creat un impact psihologic la nivel planetar, manifestat printr-un proces
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
dorința de evadare după o perioadă de totalitarism, se depărtează tot mai mult de spiritualitatea românească, uitând de valorile născute pe meleagurile carpatine la nord de Dunăre. Dacă unii își mai aduc vag aminte de personalități marcante născute pe plaiurile mioritice, recunoscute pe plan mondial, de altele nici măcar n-au auzit. Astfel sunt cunoscute nume devenite celebre ca: Emil Racoviță - savant și explorator, fondatorul biospeologiei dar și primul român care a ajuns la Polul Sud; Traian Vuia - inventator și pionier al
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
considerată prima minune a lumii. Și dacă tot am ajuns la recorduri, la Săpânța, în Maramureș, în afara renumitului cimitirul vesel, se află cea mai înaltă biserică de lemn din lume depășind ca înălțime Statuia Libertății din New York, S.U.A. Însăși plaiurile mioritice ne reprezintă unicitatea cu localnicii ce-și au legendele, tradițiile, datinile, obiceiurile și folclorul cu specificul lor din moși strămoși. Din punct de vedere geografic România este unică în Europa prin prezența tuturor formelor de relief, fluviu, mare și cea
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
ne susținem, cu fermitate și demnitate, clauza până la capăt. Indiferent în ce zonă a lumii vom avea ocazia să colindăm să nu ne fie rușine cu originile neamului din care ne tragem și să nu uităm locurile natale, acele plaiuri mioritice poate unice în lume prin pitoresc, dar și prin specificitatea și spiritul ospitalier, vesel și harnic al românului. Din nefericire, mass-media face reclamă violurilor, tâlhăriilor, crimelor, oamenilor corupți, clanurilor mafiote, femeilor ușoare considerate „Dive” mai ceva ca starurile de cinema
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
Tot ceea ce se construiește prin majoritatea orașelor țării, este atât de important pentru public, încât niciun copac nu va mai rămâne “în picioare” în anii ce vor urma. Se pare că ne-am pomenit cu o nouă modă pe plaiurile mioritice: marea betonare! Oriunde întorci capul, vezi numai beton. Până și câmpurile care deunăzi aveau destinație agricolă, acum sunt betonate pentru parcări auto sau spații pentru diferite companii private (supermarket-uri, spații de prezentare, depozite, hale industriale, etc). Probabil că peste
TĂIEREA COPACILOR, UN NOU SPORT NAŢIONAL de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372446_a_373775]
-
aliniat 7 care precizează pentru toți cetățenii români: “ Sunt interzise de lege defăimarea țării si a națiunii,...” Iată acum, câteva din defăimările aduse țării si națiunii din volumul său ’’Politice’’ editat la ’’Humanitas’’ în 1996: 1 - DESPRE ROMANIA : “Radiografia plaiului mioritic este ca al fecalei: o umbra fără schelet, o inima ca un cur, fără șira spinării” - Politice, HRP, pag 63 2 - DESPRE POPULATIA ROMANIEI “23 de milioane de omuleți patibulari” - Politice, HRP, pag 53 “Un popor cu substanță tarata. Oriunde
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
Cetățeanul Horia Roman Patapievici a publicat in 1996, când actuala constituție româneasca era deja in vigoare de câțiva ani, un volum intitulat ’’Politice’’ la Editura ’’Humanitas’’ în care scrie si semnează, publica si răspândește, următoarele: DESPRE GEOGRAFIA ROMANIEI : “Radiografia plaiului mioritic este ca al fecalei: o umbra fără schelet, o inima ca un cur, fără șira spinării” - pag 63 DESPRE POPULATIA ROMANIEI, CONCETATENII SAI : “ 23 de milioane de omuleți patibulari” - pag 53. “Un popor cu substanță tarata. Oriunde te uiți, vezi
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
în: Ediția nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului „Secolul XXI va fi religios, sau nu va fi deloc!” (Malraux) După ce sărbătorile de iarnă au trecut cu sănătate maximă, bucurându-ne de o iarnă organizată nemțește pe plaiurile mioritice, a venit semnalul, paraluminoso-bubuitor, în ajunul Crăciunului. Pe stil vechi! Am intrat brusc în realitatea dură a planetei. Pe la coneuropenii francezi. Partea supercivilizată (!), din punctul nostru de vedere, a planetei a rezonat instantaneu la tragedia pariziană. Subscriu total mesajului prietenului
TABLETA DE WEEKEND (97): METEORITUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372821_a_374150]
-
duc viața între biserică, meseria lor de țapinari, pietrari, ciobani, restauratori de drumuri, învățători, preoți, îngineri, mai ales silvici, constructori de case, chiar câtăreți. Printre atâtea amintiri risipite prin cele 46 de tablete, autoarea își aduce aminte că aceste meleaguri mioritice au fost călcate, înainte de cel de-al doilea război mondial, de scriitorii Al.Brătescu-Voinești și Mihai Sadoveanu, vânători pasionați care în cătarea armelor nu cădeau niciodată căprioarele. Ei fiind, de fapt, vânători de imagini și trăiri. Descrierile devin adevărate poezii
REPORTAJUL LITERAR, FRESCĂ SENTIMENTALĂ A ŢĂRII VLĂDESEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372866_a_374195]
-
momente am fost totdeauna premergători, deschizători de drumuri. Am avut inimă vizionară. Înghesuiți de spațiul dușmănos și de cotiturile istoriei neprielnice, ne-am înșurubat pe verticala eternă a spiritului, întorcând pământului fața renunțării, hotărârea celui mai nobil eroism, și acceptarea mioritică a morții.” (ibid. p.37) Vasile Pătrașcu (1922-2006), preot. S-a născut pe meleagurile Bârladului în Zorii Noului An, în brațele Sfântului Mare Ierarh Vasile. A crestut într-o familie încărcată de tradiții, de credință, de evlavie și de dragoste
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
ar fi urmat absurdului pe care l-ar fi degajat o astfel de întrebare simplă ar fi cedat unui calvar al inocenței presupus de un răspuns pe tot atât de simplu, însă imposibil de imaginat. Râsu-plânsu ca-n melodramele și sitcomurile noastre mioritice abia acum vine : gustând din libertatea asta pe la mijlocul vieții sau ceva mai sus de el - după decembrie '89, și nici acum neînțelegând mare scofală - și punându-mă în pielea lui Păcală al nostru - că-ți pot trece prin cap fel
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA (XVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371104_a_372433]