8,023 matches
-
casa modestă a lui Victor Olaru se făceau pregătiri intense pentru a Întâmpina Nașterea Domnului, așa cum Îl Învățase bunicul său, dascălul și așa cum se obișnuia și În casa părinților săi din „satul cu rușânia”. Maria trăgea „brâie” pe pereții care miroseau a var proaspăt și se pregătea să scuture lăicerile mai vechi ori mai noi, pichirile grena și cele cu galben și negru, să prindă perdelele proaspăt spălate și călcate, să ștergă geamurile, ușile pentru ca abia la urmă să „lichiascî pi
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Berlitz și altele de același tip cunoșteau un succes uriaș: mulți soldați din diverse țări erau dornici să învețe franțuzește pentru a lua locul turiștilor din vremurile de pace. Îl primi un bărbat fercheș, slab, îmbrăcat într-o redingotă care mirosea vag a naftalină. —Mă tem că accentul dumneavoastră nu este destul de bun, spuse acesta în cele din urmă. —Cum adică? exclamă Charlot. — Nu este destul de bun pentru instituția noastră. Standardele noastre sunt deosebit de ridicate. Profesorii noștri trebuie să aibă cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
miza alegerii unui nou șef la PNL, când ambele opțiuni garantează băltirea partidului? De unde știm că Patriciu îl susține pe Antonescu? Dintr-un fior metafizic și câteva detalii semnificative. Funcția de prim-vicepreședinte propusă de tandemul Antonescu-Orban a picat inițial. Mirosea a Patriciu, dar nu suficient de tare. Ulterior, filiala Prahova, fieful celui mai bogat om din România, a anunțat public, de față cu Tăriceanu, că funcția de prim-vicepreședinte e o idee foarte bună. Confuzia s-a risipit pe loc.
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
la televizor. Este așa cum scrie, de un ridicol sublim, pe burtieră la Realitatea TV, la dispariția poetului cu P mare: Mortul învingător. HotNews.ro, 5 noiembrie 2010, 203 comentarii La capătul celor 20 de ani Era o iarnă seacă, cenușie. Mirosea deja a porci arși cu baloți de paie, ca în fiecare Ajun. Când am coborât în strada principală, în drum către Magazinul Universal, am văzut panourile cu Trăiască Socialismul doborâte la pământ și câțiva navetiști în pufoaice povestind agitați. Pe
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
E o poveste încâlcită și tristă despre o revoluție confiscată, despre milioane de speranțe năruite după ’89, despre călăi în libertate și victime umblând mai departe pe străzi cu capul spart. Discuția, firește, a murit repede. Vine Crăciunul. Nu mai miroase a porci arși cu baloți de paie, iar sașii mei au plecat. și lumea lor a murit de mult. La televizor și prin ziare, Revoluția, sau ce-o fi fost, a intrat, după 20 de ani, în zodia memorialisticii nostalgice
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
în noi și ne făcea fericiți. Când veneam înghețați de la Alimentara, după 4 ore de așteptat „să bage“ unt, lapte, pui, deschideam cărțile în care stăteau presate ambalaje sclipitoare din staniol și puteam din nou vibra și visa. De sărbători miroseam a Rexona, era singura îndrăzneală a părinților mei de sărbători, și copiii nomenclaturiștilor ne întrebau: cu ce te-ai dat? Ei mâncau portocale, smochine, curmale și banane de la „cantina partidului“. Ne întâlneam cu ei când mergeam la Onkel Heinz, pe
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
De ce fugim noi de un amărât de foc? Suntem mai mulți doar. Ia hai! Hai pe ei, băieți!” Focul ardea vioi, dar lupchii veneau spre noi cu ochii ca niște lumânări. Au început să se cam răsfire în jurul nostru. Asta mirosea a semn rău. Cum ne uitam cu ochii holbați la fiare, am simțit că mă apucă cineva de mână. M-am speriat de moarte. Numai n-am țipat. Era tot Stan cel mic. „Ce-i, Stănică, băiete? Ce ți-o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fost așezate la locul lor, Vasile Hliboceanu a prezentat raportul, aproape militărește, lucru care i-a plăcut lui moș Dumitru, care s-a mulțumit să adauge. Dacă totu-i cum trebuie, atunci hai să vedem și de noi! In crâșmă mirosea plăcut a cârnați fripți amestecat cu aroma vinului fiert. Crâșmărița tocmai punea mâncarea în străchinile rânduite pe masă. Costache și-a făcut o intrare triummfală cu ceaunul cel mare, în care se răsfăța o mămăligă aurie. Cu un icnet de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
aduce acasă cu trăsura pe toate fetele. Pe mine mă aduce ultima. Culcă-te, nu mă aștepta.” Si Georgel n-o aștepta. Dacă fata avea atâta treabă de ajungea acasă pe la miezul nopții, ce să-i faci?! Pâcule! Asta prea miroase a minciună - l-a atenționat moș Dumitru. Stai! Stai! Adică pe mine mă faci mincinos și pe Didina sau Dina - cum o alinta patronul - o crezi? Ia seama, Dumitre! Dar Georgel ce spunea? a întrebat Ion Cotman. El? El nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
îmbrăcată în negru și, în spatele ferestruicii prin care monitorizează tot ce mișcă în holul blocului și nu numai, prestează, cât e ziua de lungă, două activități complementare: gătește cușcuș la un primus și calcă. E de la sine înțeles că holul miroase a ulei și a detergent ieftin, dar chiriașii blocului au locuit și în condiții mai proaste. Chiar mult mai proaste. Nici unuia nu i trece prin cap să protesteze. Atât i-ar trebui. E duminică, 6 mai. Ne aflăm în garsoniera
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Ai timp să te pregătești. Roman se oprește brusc din cântat. Cade în genunchi, își împreunează mâinile la piept și începe să plângă. Se șterge cu dosul palmei la ochi și la nas. Ține mâna mai mult la nas și miroase cu atenție, după care începe să-și lingă dosul palmei. Toți îl privesc mirați. — Minune de la Dumnezeu, lacrimile mele au gust de vodcă, își face el o cruce mare și încearcă să reizbucnească în lacrimi. — Mare minune, confirmă Kiril. Printre
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Agnès, o salută deferent: — Bună dimineața, madame Agnès. — Bună dimineața, domnule Lionel, îi răspunde ea plină de bunăvoință, după care îi șoptește: Am impresia c-am fost descoperiți. — În legătură cu ce? se sperie Lionel. — Cu controlul nostru inopinat: infractorul sau a mirosit ceva, sau nu mai are bani de renovare, sau a terminat lucrările. De două zile, nici o cărămidă la ghenă. — Și noi cum acționăm în situația asta? face pe prostul Lionel. — Nu e grav. Stăm la pândă, nu se poate să
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
fotoliu art déco și începe să-l mângâie ca pe-un copil. Cu observația că nici un copil nu are un început de chelie. — Ce s-a-ntâmplat, domnule Lionel? Lionel se oprește din plâns și se șterge la ochi. Își miroase dosul palmei: nimic, apă plată. — Mi-au murit doi prieteni. În sfârșit... doi tovarăși. Doi tovarăși de băutură... Doi bețivani, dacă se poate vorbi așa despre morți. Mi-a venit să plâng. E trist să plângi de unul singur. Mai
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
am să ți-o trag. — Păcat. Sincer, e mare păcat să te omori numai ca să-i faci în ciudă ghicitoarei. Lionel începe iarăși să plângă cu lacrimi mari. Își scoate ochelarii și se șterge cu dosul palmei la ochi. Își miroase dosul palmei, ceea ce-i dă o idee: — E ceva de băut în casa asta? Liliane se scoală și deschide un dulap Empire, dând la iveală o colecție de sticle în stare să satisfacă orice gust al oricărui consumator, fie el
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
an bun pentru vinuri... — Cel mai bun. Ca să-și susțină aserțiunea, Gustave vrea să-i toarne puțin vin lui Lionel, să-l guste. Lionel îl oprește la timp: — Gustave, tată, unde-ai învățat să sommeliezi? Păi nu-mi dai să miros dopul? Gustave se înroșește tot: de douăzeci de ani nu i-a mai cerut nici un client dopul. Umilit, îi întinde dopul lui Lionel, care se pregătește să-și îndeplinească una dintre marile dorințe ale vieții lui: să refuze o sticlă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
a mai cerut nici un client dopul. Umilit, îi întinde dopul lui Lionel, care se pregătește să-și îndeplinească una dintre marile dorințe ale vieții lui: să refuze o sticlă de vin, într-un restaurant, pe bază de dop. După ce-l miroase, cu un aer dezgustat, i-l întinde și lui Liliane. Aceasta îl miroase, dar nu simte nimic deosebit. Vede privirea imperativă a lui Lionel și supralicitează, prefăcându-se că-i vine să vomite. Lionel îi dă acum dopul lui Robert
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
se pregătește să-și îndeplinească una dintre marile dorințe ale vieții lui: să refuze o sticlă de vin, într-un restaurant, pe bază de dop. După ce-l miroase, cu un aer dezgustat, i-l întinde și lui Liliane. Aceasta îl miroase, dar nu simte nimic deosebit. Vede privirea imperativă a lui Lionel și supralicitează, prefăcându-se că-i vine să vomite. Lionel îi dă acum dopul lui Robert, care, după ce-l miroase, i-l dă lui Jean. După ce a făcut turul
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
dezgustat, i-l întinde și lui Liliane. Aceasta îl miroase, dar nu simte nimic deosebit. Vede privirea imperativă a lui Lionel și supralicitează, prefăcându-se că-i vine să vomite. Lionel îi dă acum dopul lui Robert, care, după ce-l miroase, i-l dă lui Jean. După ce a făcut turul mesei, dopul revine la sommelier. Toți îl privesc ca pe un vierme. Miroase și el dopul. Ia sticla și își pune cenușă în cap: Îmi cer o mie de scuze. Aduc
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
supralicitează, prefăcându-se că-i vine să vomite. Lionel îi dă acum dopul lui Robert, care, după ce-l miroase, i-l dă lui Jean. După ce a făcut turul mesei, dopul revine la sommelier. Toți îl privesc ca pe un vierme. Miroase și el dopul. Ia sticla și își pune cenușă în cap: Îmi cer o mie de scuze. Aduc imediat altă sticlă. Lionel se simte obligat să-i îndulcească lui Robert pierderea a două mii de euro: — Sticla asta puteți s-o
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
nu s-a născut ieri și nu se lasă păcălit de un client cu toane. După ce stă fix două minute în beci, revine exact cu același dop și exact cu aceeași sticlă. Îi întinde dopul lui Lionel, care, după ce-l miroase, spune: Așa da, măi Gustave! Vezi că, dacă vrei, poți? Gustave, disprețuitor, îi toarnă, pe fundul paharului, puțin vin. Lionel ia o sorbitură, plimbă vinul prin gură cum a văzut că se face, după care îl înghite. Îi spune lui
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Duc d’Anjou a fost cea mai bună parte a acestui roman. Îmi pare sincer rău că se termină și că trebuie să mă-ntorc la viața mea de câine. Urăsc plimbările matinale cu madame Agnès și, dacă n-ar mirosi dezgustător a cușcuș, aș mușca-o de nu s-ar vedea. Părerea lui Esmé Esmé a refuzat categoric să-și dea cu părerea. S-a oferit, în schimb, să-i prezică autorului, pe gratis, ziua morții. Autorul a refuzat categoric
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
despre Mircea Șeptilici - actor important al secolului XX, despre care nu se prea vorbește. Și mă roagă să scriu două vorbe despre cel care a fost seducătorul histrion. O fac cu plăcere... Era un boier. Era cult, manierat, totdeauna elegant, mirosind a colonie bună...Alături de Geo Barton și Kovacs Gyorgy, părea un ultim mohican al lumii bune, care se cam dusese, prin anii post belici... L-am admirat și fiindcă nu putea să joace ilegaliști, țărani răzvrătiți, proletari indignați, secretari de
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
o bucurie mâine. nouă în al doilea loc: ajungi înapoi în grădina ta suspendată, simți căldura ei înconjurându te, cățelușii tăi de ciocolată, rin și ron, îți umplu degețelele de la picioare cu ciocolată, cu limbile lor, adie plăcut aerul aici, miroase a flori de tei, zumzăie albinuțe superpolenizatoare, cu patru perechi de aripi, albinuțe dungate auriu cu argintiu, cu antene metalice vibrânde, pistilurile toate juisează, este o atmosferă productivă acum în grădina suspendată a dragostei tale. simți o dată în plus că
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
cu miere de tei, simți mirosul de tei, nu ai văzut niciodată tei înflorind alături de ființa iubită. îți promiți că după ce termini această cursă nu vei face altceva decât să vezi tei înflorind alături de ființa iubită, tei înflorind care vor mirosi a albine, zumzăicios, și baterea de aripi te va duce la orgasm, până sus, sus, acolo unde se așează uneori aureola de înger. și îngerii vor fi îmbră cați în flori de tei. ești o miere care aleargă acum cu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
nu judeca după cantitate, ci după efectul fenomenal asupra calității grădinii tale suspendate. dacă te simți la ananghie, încropește o bucată de teren cu levănțică, de ochii lumii cultivă levănțică, raportează la fisc veniturile din cultura de levănțică. oricum, ea miroase atât de frumos încât shangdi di liwu, ființa ta iubită, nu poate decât să te laude pentru apariția floricelelor mov înșirate vertical, pentru izvorul de arome fantastice. experiment am deschis aparatul de așteptat, l am reglat din butoanele mici, cât
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]