5,723 matches
-
protecție al unui loc sacru, experiența apartenenței la o comunitate care se simte într-o manifestare religioasă de masă, într-o convertire, în intimitatea infantilă cu Dumnezeu... Celebra frază a lui Karl Rahner, adesea citată necorespunzător, "creștinul viitorului va fi mistic sau nu va mai fi deloc 19", este foarte potrivită dacă înțelegem mistica în sens larg, ca experiență religioasă. Însă nedreptățește pe mulți creștini angajați, deloc mistici, iar în unele cazuri ține la distanță persoanele timide de Cristos. Experiența mistică
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Celebra frază a lui Karl Rahner, adesea citată necorespunzător, "creștinul viitorului va fi mistic sau nu va mai fi deloc 19", este foarte potrivită dacă înțelegem mistica în sens larg, ca experiență religioasă. Însă nedreptățește pe mulți creștini angajați, deloc mistici, iar în unele cazuri ține la distanță persoanele timide de Cristos. Experiența mistică tinde către unitate, iar definiția exactă a misticii este experiența unirii imediate și intuitive. Dar problema stă în faptul că o asemenea intuiție a unității, ce anulează
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mistic sau nu va mai fi deloc 19", este foarte potrivită dacă înțelegem mistica în sens larg, ca experiență religioasă. Însă nedreptățește pe mulți creștini angajați, deloc mistici, iar în unele cazuri ține la distanță persoanele timide de Cristos. Experiența mistică tinde către unitate, iar definiția exactă a misticii este experiența unirii imediate și intuitive. Dar problema stă în faptul că o asemenea intuiție a unității, ce anulează distincția dintre subiect și obiect, poate fi atinsă în diverse moduri. În orice
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
meditația în mijlocul dificultăților, ci și consumul de droguri, nu doar asceza în extrema renunțare, ci și libertinajul sexual (pleasure principle). Nici chiar scopurile religioase nu justifică toate mijloacele când omul trebuie să rămână om, iar Dumnezeu să rămână Dumnezeu. Tradiția mistică ne determină să ne lăsăm atinși de misterul lui Dumnezeu. Dar cine apără cu îndârjire uniunea cu divinul ar trebui să aibă mereu în fața ochilor și latura ascunsă a misticii. În tradiția creștină explicația ingenuă a fenomenelor conștiinței paranormale ca
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
poate găsi doar în înaltul cerurilor, ci și în inimi, în sufletul nostru purificat. Aici el îmi este mai intim decât îmi sunt eu mie însumi. Totuși, nu se poate să nu se țină cont de diferența fundamentală între religia mistică și profetică. Auzim deseori spunându-se că toate religiile sunt egale pentru că la originea lor este aceeași experiență mistică. Este însă o afirmație care nu își află nici o confirmare empirică. Nu este vorba doar de interpretări diferite ale aceleiași experiențe
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
intim decât îmi sunt eu mie însumi. Totuși, nu se poate să nu se țină cont de diferența fundamentală între religia mistică și profetică. Auzim deseori spunându-se că toate religiile sunt egale pentru că la originea lor este aceeași experiență mistică. Este însă o afirmație care nu își află nici o confirmare empirică. Nu este vorba doar de interpretări diferite ale aceleiași experiențe mistice, ci de experiențe diferite, așadar de diferite genuri de religiozitate. De fiecare dată când vorbesc cu persoane de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și profetică. Auzim deseori spunându-se că toate religiile sunt egale pentru că la originea lor este aceeași experiență mistică. Este însă o afirmație care nu își află nici o confirmare empirică. Nu este vorba doar de interpretări diferite ale aceleiași experiențe mistice, ci de experiențe diferite, așadar de diferite genuri de religiozitate. De fiecare dată când vorbesc cu persoane de profundă religiozitate indiană, îmi dau seama că religiozitatea mea este profund înrădăcinată în tradiția profetică, precum cea ebraică și musulmană în general
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
care recunoaște esența religiei în "Islam = supunere, dăruire lui Dumnezeu". Toate acestea trimit la diferența infinită cum adesea se accentua în secolul trecut -, la un totaliter aliter între Dumnezeu și om, între Dumnezeu și lume. Însă nu exclud convergența religiozității mistice și profetice. Diferite experiențe din India și Orientul Apropiat pot fi interpretate în relație unele cu altele, traduse dintr-un context în altul și reformulate verbal. Desigur, toți cei ce au făcut experiențe mistice de uniune în India, în grija
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
lume. Însă nu exclud convergența religiozității mistice și profetice. Diferite experiențe din India și Orientul Apropiat pot fi interpretate în relație unele cu altele, traduse dintr-un context în altul și reformulate verbal. Desigur, toți cei ce au făcut experiențe mistice de uniune în India, în grija unui anumit guru, ca de exemplu fizicianul și filozoful Carl Friedrich von Weizsäcker, interlocutor pe care îl stimez foarte mult, aveau deja o bună cunoaștere a înțelepciunii indiene. Trebuie totuși să fim atenți: chiar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
în India, în grija unui anumit guru, ca de exemplu fizicianul și filozoful Carl Friedrich von Weizsäcker, interlocutor pe care îl stimez foarte mult, aveau deja o bună cunoaștere a înțelepciunii indiene. Trebuie totuși să fim atenți: chiar și experiența mistică nu este deloc orientată uniform și nediferențiat spre uniune. În India, ceea ce atrage numărul mare de adepți nu a fost doctrina unității totale a lui Dumnezeu cu lumea, a filozofiei mistice a lui Shankara (secolul IX d.C.), celebrul gânditor hinduist
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
indiene. Trebuie totuși să fim atenți: chiar și experiența mistică nu este deloc orientată uniform și nediferențiat spre uniune. În India, ceea ce atrage numărul mare de adepți nu a fost doctrina unității totale a lui Dumnezeu cu lumea, a filozofiei mistice a lui Shankara (secolul IX d.C.), celebrul gânditor hinduist. Nici cea a totalei separări între Dumnezu și lume, dualismul lui Madhvacharya (secolul XIII), entuziastul adversar al lui Shankara. A fost mai curând doctrina unității diferențiate, cum o dezvoltă Ramanuja (secolul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a totalei separări între Dumnezu și lume, dualismul lui Madhvacharya (secolul XIII), entuziastul adversar al lui Shankara. A fost mai curând doctrina unității diferențiate, cum o dezvoltă Ramanuja (secolul XII), la origine un adept al lui Shankara, și el gânditor mistic, un reformator care a întemeiat numeroase mănăstiri. Fiind creștin, nu cred nici într-o totală asimilare, nici într-o separare între Dumnezeu și lume. Cred mai curând în prezența lui Dumnezeu în lume și a lumii în Dumnezeu. Deci într-
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fă-mă bun, ca la tine în cer să ajung și eu". Dintr-un punct de vedere general, Biblia ebraică, Noul Testament și Coranul sunt caracterizate fără îndoială de înțelegerea lui Dumnezeu ca Dumnezeu personal, înțeles personal. În Occident totuși, tradiția mistică indiană a avut acces mult prea devreme în Grecia prin Asia Mică. Elemente mistice singulare se regăsesc la Sfântul Pavel și Sfântul Ioan care, în jurul anului 100 d.C. amintește cuvintele lui Isus astfel: "Eu și Tatăl una suntem" (In., 10
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
punct de vedere general, Biblia ebraică, Noul Testament și Coranul sunt caracterizate fără îndoială de înțelegerea lui Dumnezeu ca Dumnezeu personal, înțeles personal. În Occident totuși, tradiția mistică indiană a avut acces mult prea devreme în Grecia prin Asia Mică. Elemente mistice singulare se regăsesc la Sfântul Pavel și Sfântul Ioan care, în jurul anului 100 d.C. amintește cuvintele lui Isus astfel: "Eu și Tatăl una suntem" (In., 10, 30). O unitate pe care Isus al evanghelistului Ioan o cere și apostolilor: "[...] ca
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cuvintele lui Isus astfel: "Eu și Tatăl una suntem" (In., 10, 30). O unitate pe care Isus al evanghelistului Ioan o cere și apostolilor: "[...] ca ei să fie una ca și noi" (In., 17, 11). Mai târziu se întâlnesc elemente mistice la teologii alexandrini Clement și Origene (secolul III), la Sfântul Augustin (secolele IV-V) și în special în filozoful mistic care scria sub pseudonimul discipolului lui Pavel, Dionisie Areopagitul (secolele V-VI). El a creat conceptul de "teologie mistică" (mystica
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
o cere și apostolilor: "[...] ca ei să fie una ca și noi" (In., 17, 11). Mai târziu se întâlnesc elemente mistice la teologii alexandrini Clement și Origene (secolul III), la Sfântul Augustin (secolele IV-V) și în special în filozoful mistic care scria sub pseudonimul discipolului lui Pavel, Dionisie Areopagitul (secolele V-VI). El a creat conceptul de "teologie mistică" (mystica theologia), de la care derivă actualul termen "mistică". În India întâlnim contrariul: religiozitatea mistică a Upanishadelor se îmbină mult mai târziu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
elemente mistice la teologii alexandrini Clement și Origene (secolul III), la Sfântul Augustin (secolele IV-V) și în special în filozoful mistic care scria sub pseudonimul discipolului lui Pavel, Dionisie Areopagitul (secolele V-VI). El a creat conceptul de "teologie mistică" (mystica theologia), de la care derivă actualul termen "mistică". În India întâlnim contrariul: religiozitatea mistică a Upanishadelor se îmbină mult mai târziu cu cultele ce sunt mai degrabă orientate personal, asemenea celor ale lui Vishnu, Baghavan, Krishna, Rama. Totuși, în religiile
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
secolul III), la Sfântul Augustin (secolele IV-V) și în special în filozoful mistic care scria sub pseudonimul discipolului lui Pavel, Dionisie Areopagitul (secolele V-VI). El a creat conceptul de "teologie mistică" (mystica theologia), de la care derivă actualul termen "mistică". În India întâlnim contrariul: religiozitatea mistică a Upanishadelor se îmbină mult mai târziu cu cultele ce sunt mai degrabă orientate personal, asemenea celor ale lui Vishnu, Baghavan, Krishna, Rama. Totuși, în religiile indiene, mistica rămâne în centru, în cele profetice
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
IV-V) și în special în filozoful mistic care scria sub pseudonimul discipolului lui Pavel, Dionisie Areopagitul (secolele V-VI). El a creat conceptul de "teologie mistică" (mystica theologia), de la care derivă actualul termen "mistică". În India întâlnim contrariul: religiozitatea mistică a Upanishadelor se îmbină mult mai târziu cu cultele ce sunt mai degrabă orientate personal, asemenea celor ale lui Vishnu, Baghavan, Krishna, Rama. Totuși, în religiile indiene, mistica rămâne în centru, în cele profetice la margine. Dimpotrivă, în Biserică misticii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ar fi fost cât de puțin suspectat să identifice pe Dumnezeu cu omul. Cazurile cele mai cunoscute în cadrul celor trei religii profetice au avut ca protagoniști pe: misticul islamic Al-Hallaj spânzurat la Bagdad în 922, și din motive politice; gânditorul mistic Giordano Bruno, ars pe rug de Inchiziție în 1600, și Baruch Spinoza, filozof olandez de origine portugheză, filozof al unității, excomunicat și alungat de la sinagoga din Amsterdam în 1656, din cauza criticilor sale aduse dogmelor. În societatea actuală industrializată, raționalizată și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
intimo meo, mai intim decât ceea ce îmi este cel mai intim (Sfântul Augustin). Am fost oare prea teoretic? În orice caz, totul devine mai limpede dacă se pleacă de la practica religioasă. În aceste două forme fundamentale de religiozitate, profetică și mistică, își găsesc de fapt expresie în sensul strict două forme fundamentale de spiritualitate: cea profetică în rugăciune și cea mistică în meditație. Le-am practicat pe ambele. Rugăciune sau meditație? Rugăciunea este într-adevăr un lucru pentru copii. Eu am
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
vesperele cântate sau completoriul. Într-adevăr, nu se poate spune că rugăciunea, pe lângă studiu, era puțină; aceasta este de altfel și practica fiecărui ordin contemplativ. Rugăciunea poate fi ușor de făcut, dar meditația? Aceasta trebuie să fie învățată: în tradiția mistică, în hinduism și budism, meditația se diferențiază substanțial de tipul de rugăciune descris mai sus. Îndeosebi în budismul meditativ sau zen, s-a dezvoltat o metodă perfect calculată din punct de vedere psihologic, care prevede acordarea maximei atenții propriei respirații
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
alungat din Germania și care și-a pierdut mama la Auschwitz susține că Dumnezeu a tăcut și nu a intervenit nu pentru că nu a vrut, ci deoarece nu a putut să o facă. În acest fel, se încadrează în tradiția misticii ebraice, a Kabalei, ce vedea în creație o lucrare a lui Dumnezeu, o "contracție" (în ebraică zimzum) și "retragere" voluntară înapoi, o autolimitare a lui Dumnezeu. Este acesta un răspuns mulțumitor pentru evrei, pentru creștini? Cu tot respectul pentru Hans
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
gotic, precum spuneam, s-a evitat reprezentarea Crucifixului. Noi suntem deja obișnuiți cu imaginea sa, însă ar trebui să refuzăm comercializarea ieftină a acestui simbol de către o industrie abilă a obiectelor sacre; urmarea crucii pentru mine nu înseamnă nici identificare mistică. Și în acest caz: nu am nimic împotriva misticii semnificative a suferinței și a crucii, născută în Evul Mediu, cea a Sfântului Francisc din Assisi sau a misticilor spanioli. Dar sunt împotriva identificării lingușitoare cu suferința Unicului, ce duce la
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
suntem deja obișnuiți cu imaginea sa, însă ar trebui să refuzăm comercializarea ieftină a acestui simbol de către o industrie abilă a obiectelor sacre; urmarea crucii pentru mine nu înseamnă nici identificare mistică. Și în acest caz: nu am nimic împotriva misticii semnificative a suferinței și a crucii, născută în Evul Mediu, cea a Sfântului Francisc din Assisi sau a misticilor spanioli. Dar sunt împotriva identificării lingușitoare cu suferința Unicului, ce duce la pierderea distanței și a respectului. O astfel de identificare
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]