1,469 matches
-
provocate de război sistemului de învățământ, Consistoriul Mitropolitan sibian, prin circulara 94 M din 1916, a decretat ,,adunarea datelor din întreaga mitropolie și păstrarea acelora ca material cronic pentru istoria poporului românesc din această patrie.” Venind în sprijinul acestei decizii mitropolitane, Episcopia din Caransebeș difuza în acest scop un chestionar special privind datele școlare pentru anii 1914/1915 și 1915/1916, cerând să fie completat în trei exemplare, până la 1 iunie 1917. Începând cu anul 1917 sistemul școlilor elementare din Banat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
completat în trei exemplare, până la 1 iunie 1917. Începând cu anul 1917 sistemul școlilor elementare din Banat a traversat o serie de modificări majore. S-a diminuat ponderea școlilor confesionale, dar a crescut ponderea celor comunale, la nivelul întregii provincii mitropolitane închizându-se 300 de școli confesionale. Cu toată legislația potrivnică, Congresul Național Bisericesc din 1919 a decis ,,susținerea școlilor confesionale pe întreg teritoriul mitropoliei și invită consistoriile eparhiale a căuta căile și mijloacele necesare pentru asigurarea și salvarea școlilor noastre
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Unul dintre cele mai importante subiecte de dezbatere în contextul deliberărilor publice privind revizuirea Constituției a fost lansat, fără îndoială, de solicitările de revizuire a ei in sens creștin. Solicitările în discuție au fost făcute, după cum este cunoscut, de Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei în 5 martie 2013. Potrivit acestor solicitări, ar fi dezirabil ca, printre altele, noua Constituție "să facă referire la numele lui Dumnezeu", să "sublinieze ... importanța tradiției creștine a poporului român", să evidențieze "rolul pe care
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
pe care îl am la dispoziție, fiecare dintre aceste solicitări. Obiectivul meu fundamental este acela de a arăta că și de a explica de ce niciuna dintre ele nu este o solicitare "rezonabilă". Prin aceasta înțeleg că niciuna dintre solicitările Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei nu este suficient susținută argumentativ și mai ales că niciuna dintre ele nu este compatibilă cu idealul unei societăți organizate și guvernate în baza unor valori precum libertatea, egalitatea și echitatea în relațiile dintre cetățeni
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
statul român să rămână și în viitor un stat neutru din punct de vedere religios. Cu alte cuvinte, respectul datorat acestor valori și prezența cetățenilor atei sau fără religie pe teritoriul său obligă statul român să nu satisfacă solicitarea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei de a introduce numele lui Dumnezeu în Constituția României (fie și numai într-un sens neutru confesional). Existența cetățenilor români atei, fără religie sau de alte religii decât cele creștine arată, de asemenea, că și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în special din două temeiuri. Primul este convingerea că ea constituie o opinie corectă, pe care o împărtășesc, ca atare, în totalitate. Al doilea temei este acela că ea exprimă excelent, fie și doar indirect, principala problemă a solicitării Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei potrivit căreia noua Constituție ar trebui să evidențieze importanța tradiției creștine și rolul istoric al Bisericii Ortodoxe Române. Mai exact, această solicitare are la bază o confuzie în ceea ce privește menirea sau rolul unei constituții. Singurul rol
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
agnostici sau liber-cugetători) să-și trimită copiii la cursurile de religie, chiar dacă dorința lor este să le ofere acestora o educație laică. În aceste condiții este, cred, evident că nici solicitarea introducerii obligativității predării religiei în școală, făcută de Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, nu este o solicitare "rezonabilă". Dreptul la libertatea conștiinței este și trebuie să fie recunoscut de orice constituție care se dorește legitimă ca fiind un drept individual inviolabil. Rezumat și concluzie Solicitarea invocării numelui lui
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
care trebuie să le satisfacă o constituție. În sfârșit, obligativitatea predării religiei în școală se află în conflict cu dreptul fundamental (și inviolabil) la libertatea de conștiință. Ca atare, niciuna dintre aceste trei solicitări de revizuire a Constituției ale Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei nu poate fi considerată drept una "rezonabilă". Pentru a trata drepturile individuale fundamentale cu respectul cuvenit acestora și pentru a răspunde dezideratului de a fi organizat și guvernat cât mai aproape de exigențele libertății, egalității și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
română. Aflăm din istorie, că, la încheierea războiului ruso-turc dintre 1735 și 1739, prin pacea de la Belgrad (1739), Mitropolitul Antonie al Moldovei a fost nevoit să urmeze trupele rusești aflate în retragere. În această calitate, a fost găzduit în palatul mitropolitan de la Kiev, de către mitropolitul Kudreaveț, și a slujit de mai multe ori Liturghia în limba română, în bisericile și mănăstirile din Kiev. Aflat între cei prezenți la slujbă, Petru Velicikovski, în timpul celei de-a patra sale vacanței de vară, ca
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
greacă, cum ar fi Mavrocordat, Moruzi, Sturdza, Caragea, Ipsilanti sau Șuțu, familii de albanezi grecizați cum erau Ghiculeștii, români grecizați precum familia Calmășul, devenită Callimachi și care a avut reprezentanți în Moldova, atât pe tronul domnesc, cât și pe cel mitropolitan, cât și familii de români autentici, precum Racoviță. Între ei, mânuitori de elită ai condeiului, ne-au lăsat mărturii valoroase despre tulburatul veac al XVIII-lea românesc, zugrăvind în subsidiar și un autoportret al fanariotului, care nu poate fi ignorat
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
între Bahlui și începutul de deal al Copoului, răsare Sfântul Nicolae Domnesc, cu multe modificări interioare ale ctitoriei ștefaniene, cea despre care se spune că are sensul pur al conceptului și subtilitatea viziunii arhitecturale. Nu departe de ea, spre Catedrala mitropolitană, strălucește cu dantelăria în piatră Sfinții Trei Ierarhi, magnifica ctitorie a lui Vasile Lupu, zidită între 1637-1642 și restaurată de Lecomte de Nouy pe la 1882, cu tipografia unde s-a scos Cazania lui Varlaam. Evlia Celebi consemna emoționat: "nu este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Minerva, 1980. LIȚU, Mihai, TÂRCOVEANU, Eugen. Așezământul Sf. Spiridon în istoria orașului Iași. Iași, Editura Cronica, 1998; Grigore T. Popa opera publicistică. Iași, Editura Omnia, 1999; Ctitorii prestigiului. Dicționar al personalităților Școlii medicale ieșene (1832-2004). Iași, 2004. MACARIE, Gheorghe. Ansamblul mitropolitan Iași. Iași, Editura Pim, 2004; Barocul arta și mentalitățile în artele vizuale ale epocii Vasile Lupu. Iași, Editura Cronica, 2005. MAFTEI, Ionel. Personalități ieșene, vol. 1-8, 1972-2006. MANTU, Lucia. Iașul. Note de primăvară (schițe), 1923. MĂNUCĂ, DAN. Scriitori junimiști. Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
postbelice. Iași, Editura Timpul, 2006; Acasă la Ion Creangă. Povestea bojdeucii din Țicău la 90 de ani. Iași, Editura Sagittarius Libris, 2008. PLATON, Maria. Dacia literară destinul unei reviste viața unei epoci literare. Iași, Editura Junimea, 1974. PORCESCU, Scarlat. Catedrala mitropolitană din Iași. Monografie. 1977. RAVEICA, Titus. Memoria amfiteatrelor. 2 vol. București, Editura Tinerama, 1994. RUSU, Const., RUSU, Olga. Mihai Eminescu. O monografie în imagini. Iași, Editura Junimea, 2000. RUSU, Const., RUSU, Olga. Chipuri în bronz, marmură și piatră. Iași, Editura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
deosebita Mea îngrijire. Am salutat cu fericire ziua în care frumoasa catedrală a Episcopiei de Argeș a fost redată cultului divin, restaurată în o splendoare și frumusețe care ridică țara în ochii ei proprii. În curând vom serba sfințirea bisericii Mitropolitane și a bisericii sfinților Trei Ierarhi din Iași. O națiune care-și respectă monumentele străbune și mai ales acele ale pietății și ale credinței creștinești are un viitor sigur și neclintit. Reprezentațiunile naționale au dovedit neîncetat cea mai mare grije
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
trăsură; iar d-l ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice aștepta sosirea cortegiului la catedrala Sf. Mitropolii. Pornirea cortegiului la Mitropolie a fost anunțată prin 21 lovituri de tunuri. La intrarea în biserica catedrală I.P.S.S. Mitropolitul primat încongiurat de clerul mitropolitan a primit coroanele și le-a așezat în fața iconostasului, în mijlocul celor patru drapele ale armatei decorate cu Steaua României. O gardă de onoare compusă din elevi ai școalei militare s-a așezat în giurul coroanelor și I.P.S.S. Mitropolitul primat a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
serbările jubiliare ale Asociației „Astra” - 75 ani de la înființare. Aflați la Blaj, Carol și Mihai au străbătut orașul până la noua biserică ortodoxă, unde au fost întâmpinați de mitropolitul Bălan și episcopii ortodocși. De aici au mers pe jos până la Catedrala Mitropolitană. Au fost întâmpinați de guvern și Comitetul „Astrei” în frunte cu Iuliu Moldovanu. În fața bisericii au fost întâmpinați de mitropolitul unit Alexandru Nicolescu și episcopi. Carol și Mihai au ascultat din strană sfârșitul serviciului religios și salutul vicarului Macovei. În
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
iulie 1963, semnat de preotul Constantin Popescu și membrii consiliului parohial al parohiei Bâcu-Frenciugi, prin care primul predă și ceilalți primesc Întreaga avere mobilă și imobilă. Preotul Constantin Popescu a fost transferat la parohia Pocreaca, raionul Iași. În cadrul sesiunii Sinodului Mitropolitan din 13 august 1968, prin respectarea prevederilor articolului 142 din statutul Bisericii Ortodoxe Române, s-a acordat preotului Constantin Popescu de la parohia Pocreaca, distincția de iconom pentru activitatea deosebită, alături de alți preoți din Protopopiatul raional Iași (poartă brâu albastru, iar
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Straton solicita la 16 ianuarie 1998 Direcției Județene a Arhivelor Naționale Vaslui eliberarea un act din care să resulte proprietățile de teren agricol aferente parohiei Frenciugi-Drăgușeni. Preot Ioan Răzvan Scurtu (24 decembrie 1998 2003) A fost hirotonisit preot În Catedrala Mitropolitană din Iași, prima zi de pastorație petrecându-se la 24 decembrie 1998, . Preia satul Frenciugi rămas , locuitorii rugându se . Absolvent al Liceului de Arhitectură „Gheorghe Asachi” din Iași, urmează cursurile Institutului Teologic, unde a fost admis În 1994. Încă din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
sediul redacțional și administrația în strada 89 Ezenberg nr.3, fiind tipărită de două ori pe săptămână la tipografia concesionată de Arch. Silvestru Moraru - Andrievici din Cernăuți, nimeni altul decât Arhiepiscopul Cernăuților și Mitropolit al Bucovinei și Dalmației, președintele Sinodului mitropolitan, membru al Dietei din Bucovina și al Senatului imperial în Casa Magnaților. Apărea sub conducerea politică a boierului Modest cavaler de Grigorcea. Într-adevăr, Gazeta Bucovinei, periodic politic și literar, bisăptămânal, a apărut la Cernăuți de la 2 mai 1891 până la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din Cernăuți, trebuind să stea în Regat. Ieșit preot, a perindat în acest post mai multe sate din Bucovina, până sa fixat pentru mai multă vreme în fruntașa comună Mihalcea de lângă Cernăuți. Ziarul s-a tipărit la început la tipografia mitropolitană, iar la 20 august (1 septembrie) 1895 la Tipografia Universitară Rudolf Eckhardt. Gazeta Bucovinei își încetează activitatea în cel de al șaptelea an de existență, în 1897, în ajunul Paștelui și lasă loc ziarului Patria unde vin și colaboratorii de la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o mare parte a celor din Germania - a obținut diploma 144 de recunoștință, colecția lor fiind socotită cea mai completă, conducător al Institutului din Cernăuți fiind zelosul și competentul prof. Florea Cârstiuc.” ... „duminică 18 iulie 1897 se săvârșește în catedrala mitropolitană din Iași chirotonia în arhiereu a P.C.S. Părintelui arhimandrit dr. Conon AramescuDonici. Noul arhiereu, care e absolvent și doctor al facultății teologice din Cernăuți, va lua titlul Băcăuanul și va fi atașat episcopiei de Roman.”... ... Cum se rezolvau în vremea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prezența lui Sextil Pușcariu la limba vorbită. În cuprins: pagini de dr. S. Reli ( Ceva despre artele frumoase religioase din trecutul românesc), dr. I. Puiul (Institutul biblic românesc în Bucovina), dr. V. Gheorghiu (Mai multă dragoste), preot Gh. Lanivschi (Reședința mitropolitană din Cernăuți și meșterul ei Iosif Hlavica), G. Tâțuc Levy Druhl și posibilitatea unei tehnici murale raționale) etc. Traian Chelariu semnează eseul „Dubla valoare a experienței în creația literară”. * Almanach jubiliar „Academia ortodoxă...” Almanach jubiliar „Academia ortodoxă...” Apare la Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
până în 1859 a colaborat cu versuri la „Calendarul pentru Bucovina”. A încetat din viață în dimineața zilei de luni, 15 aprilie 1895. * Artemie Berariu - Ieremievici (1834-1922) îndrumător al vieții național-culturale din Bucovina. Paroh, profesor la Institutul Teologic din Cernăuți, cancelar mitropolitan și sinodal (din 18941895), protopop la Cernăuți (1892), arhipresbiter (din 1895) a desfășurat și activitate publicistică. A fost redactorul textului românesc din publicația Candela în perioada noiembrie 1883aprilie 1895. La 1862 a participat la fondarea „Reuniunii române de leptură din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
seminarul clerical din Cernăuți. Credința, revistă de cultură religioasă și națională pe înțelesul tuturora, apare de două ori pe lună, la 20 februarie 1927, cu numărul 1, fiind în al doilea an de activitate. Redacția: profesor N. Cotos, Cernăuți, Palatul Mitropolitan; administrația: Diac N. Lazariuc, strada Mărășești 29; redactor responsabil: pr. O. Sorocean, realizată tipografic la Institutul de arte grafice și editură „Glasul Bucovinei” strada Iancu Flondor nr.33 Cernăuți. Avea în cuprins: I.P.S.M. Nectarie: „Iată stau la ușă și bat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
148 de pagini. * Credința nr.1 din 1 mai 1935 își reîncepe activitatea după 4 ani de întrerupere, la conducere fiind același prof. N.Cotos, str. Vladimir Repta nr.9, iar la administrația ei preotul dr. C. Simotta, Cernăuți, Palatul Mitropolitan. Revista apărea în 8 pagini, doar lunar, în 1935 un total de 68 pagini, dar cu autori noi: Vasile Usec, Cassian Buceac, Ioan Țugui, Gh. Huțu, Axente B. Oprișan, Orest Malcinschi, Oreste Gherasim, Const. Goran, V. Măgureanu, urcă la administrația
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]