874 matches
-
negru ce părea mănos, dar era năpădită de buruieni, rugi de mur și zmeur. La capătul acestei câmpii începeau niște păduri stufoase și negre spre care se îndreptase camionul care ne adusese. În apropierea pădurii am dat peste o zonă mlăștinoasă. Când ne-am apropiat, din smârcuri s-au ridicat în zbor, speriate, păsări de apă. În ochiurile de apă limpede și încălzită de soare înotau cohorte de peștișori. Ne-am umflat pântecele cu zmeură dulce și parfumată, iar copiilor le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
resemnăm, România atât a putut, o jumătate de schimbare. Acum totul depinde de curajul Alianței. Va îndrăzni ea să ducă lucrurile până la ultimele consecințe, adică la alegerile anticipate sau se va dedulci prea devreme la tihna parlamentară, atrasă pe terenul mlăștinos al pertractărilor la jumătatea spectrului politic, acolo unde PSD e mult mai experimentat? După locale, deși Alianța avea un ușor avantaj, PSD a recuperat la masa verde, folosind în stil balcanic sistemul de „cerere și ofertă“ și câștigând astfel majoritatea
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Curtea și bordeiele rămăseseră departe în urmă. Balta liniștită rămânea și ea într-o parte, cu cârdurile de lișițe pe ea. Tălăngile își opriră sunetul într-o vreme, iar vitele își plecară capetele și începură a ronțăi iarba unei vălcele mlăștinoase. Pe căluțul lui sur, Niță Lepădatu făcu ocolul vitelor. Băieții îl priveau pe furiș, când trecea pe lângă noi. Din când în când glasurile lor tinere se ridicau în răcoarea dimineții strigând la o vacă care se răslețea: — Nea, Preoteasa! na
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
elev, Jim trecu În fugă pe lîngă el și pe lîngă hamalii de eșampane, care Îl priveau. Alergă În jos pe trepte și sări de pe debarcader pe suprafața spongioasă a Întinderii de noroi. Scufundîndu-se pînă la genunchi, Înaintă prin solul mlăștinos spre tatăl său. — I-am scos afară - băiat bun ce ești, Jamie. Tatăl lui ședea În șuvoiul de apă cu trupul ofițerului alături de el. Își pierduse ochelarii și un pantof, iar pantalonii costumului lui elegant erau negri de ulei, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
nou urma să fie complet diferit de tot ce cunoscuse până atunci. Myrna mâna și cârmea Renault-ul în mod magistral prin traficul din oraș, șerpuind pe străduțe imposibil de înguste, până când scăpară și de ultimele lumini de pe străzile ultimei mahalale mlăștinoase. Apoi se aflară în întuneric, în mijlocul terenului cu mlaștini de apă sărată. Ignatius privi indicatorul autostrăzii luminat de farurile lor din față. U.S. 11. Indicatorul se pierdu în urmă. Coborî fereastra câțiva centimetri și respiră aerul sărat care venea dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
fu înlocuit de Holmby Hills și apoi de Westwood. Traficul se rări, devenind aproape inexistent. Veni Brentwood, apoi Pacific Palisades - o zonă verde, punctată de case în stil spaniol și loturi vacante. Sunset Boulevard șerpuia prin întunericul de un verde mlăștinos. Danny observă reflexia farurilor puternice din spatele lui. Apăsă pe accelerație. Farurile se văzură și mai puternic, apoi dispărură. Se uită în oglindă și văzu faza mică a farurilor la o distanță de trei mașini, fără nimeni altcineva între ei. Acceleră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de inimă, plin de cinste, plin de focul nestins al patriotismului. Un entuziast fără seamăn. A murit și el de tuberculoză. Toți acești atleți, toți acești premianți întâi la gimnastică, rupți dintre brazii Pindului, n-au putut trăi în aerul mlăștinos al Bucureștilor. Unul după altul s-au culcat în mormânt, când erau încă tineri și plini de toate puterile vieții. Mai veneau și Gulioti, și Simota, și Niculescu, toti studenți macedoneni, mai venea și bătrânul octogenar, dar încă verde, bătrânul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
acest soare, pentru a merita să fie studiate. Una dintre ele părea locuită: o lume de păduri virgine învăluite în ceață și pline de animale gigantice. După ce zbură la mică altitudine deasupra unei mări interioare și a unui imens ținut mlăștinos, nava se depărtă. Nu exista nici o urmă de civilizație, cu atât mai puțin vreun indiciu al civilizației superioare pe care avuseseră temei să o bănuiască. După ce străbătu trei sute de ani-lumină, nava ajunse la un mic soare de un roșu incandescent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
se petrece după celebrul puci al lui Elțân din 1993 și, de fapt, nu se petrece nimic. Doar că un bătrân dintr-un sat de vilegiaturiști de pe lângă Moscova (Vasile, de ce a mutat Petru cel mare șandramaua de la Moscova în ținutul mlăștinos al Sanktului? Parcă îl agasau înghesuiala, proximitatea familiilor boierești, amenințarea continuă a streliților, nu-i așa?) nu se poate împotrivi impulsului de a pătrunde (omul e un versat șperaclist) în camera nimfelor adormite, pe care le ia... prin surprindere. Majoritatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
caut în Grimmelshausen, căruia devălămășia asemănătoare a războiului i-a ajutat să deprindă frica și să ajungă la aventurile vânătorului von Soest. Căci, așa cum modul în care relatează el bătălia de lângă Wittstock se concentrează asupra râului Dosse și a ținutului mlăștinos din jur, în care crapă oamenii împăratului - proces în cursul căruia s-a priceput să confere culoare măcelului folosind cu simț artistic cuvintele colegului său baroc într-ale scrisului, Opitz - , tot așa pot și eu să identific teritoriul acelor etape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
direcții, înspre centrul orașului unde se află străzile comerciale, depozitele și palatul regal, către docuri, către gară, către alte suburbii care nu se opreau la malul apei ca a noastră, ci se pierdeau în pajiști, cu grădinițe, animale și porțiuni mlăștinoase. Tatăl meu nu văzuse niciodată aceste locuri, bănuiesc, și, probabil, nici nu a avut vreodată curiozitatea. Munca lui se desfășura în depou, se îngrijea de tramvaiele retrase, de verificarea transmisiilor și a roților, de curățarea podelelor și a scaunelor. Chiar
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
pescuit Localitatea Coroiești din județul Vaslui se află așezată pe o vale străjuită din două părți de dealuri înalte și semețe, și de aceea soarele începe să o încălzească mai târziu. În zori aburi și cețuri dense plutesc peste luncile mlăștinoase ale unui pârau ce curge dinspre comuna Pogana, tăind satul în două. Încet, ceața se ridică de pe ulițele satului și de pe râu trecând în valuri peste lanuri de grâu și grădini cu pomi fructiferi, ca apoi să se piardă
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
un compliment". Da, așa suntem considerați noi românii aproape oriunde în lume, un fel de țigani. Acest lucru îl datorăm ungurilor, spune Mihai, ei răspândesc asemenea zvonuri despre noi și o fac foarte eficient". Deja mă aflu pe un teren mlăștinos, mă gândesc, aici s-o fi întânit Silvia cu Mihai, pe terenul naționalismului. "În Australia aborigenii au parte de același tratament ca țiganii în Europa", spun eu. Nefericirea este că ei nu mai există", continuă Mihai relatările despre aborigeni, relatări
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
și neașteptate. Absențele lui o dureau tot mai tare, erau mai devastatoare ca durerea de dinți, simțea un fel de sfâșiere în șira spinării. Se știa o ființă rațională, își controla perfect viața, dar cu Alex pășise pe un teren mlăștinos. Trăia cu amintirea atingerilor lui cum trăiești cu nevoia de aer. Parcă toate frustrările vieții ei se răvășiseră în această dragoste fără perspectivă. Cu Alex putea avea cel mult două ore de dragoste. Ajunsă la Budapesta, a fost nevoită să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mi, Doamne, văzul ochilor stinși în pântecele mamei! Se ruga dimineața, când soarele printre mușcate dădea buzna în casă. Dar cine să audă, dar cum să se audă, când, dincolo de zid, din fiecare zid, țipete de pământ ars, de pământ mlăștinos, sfâșiau timpanele cu chemările lor de asalt? "Hai, trebuie să faci doar un pas, un singur pas, mai departe este calea bătătorită. Ascultă cum se nasc simfonii în firul de iarbă, răsfățatule! Atinge-le ca și cum ar fi ale tale... atinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mai contează? Coboară, Petre, coboară, setea ei, setea ta... plouă din streașină. 12. Două destine legate de copitele cailor. Caii sălbatici stârnesc furtunile, tulbură somnul, încețoșează diminețile. Vise strivite prin brazdele cerului, prin câmpii înțelenite de ne-rodire, prin conștiințe mlăștinoase, frică, minciună, egoism, lașitate și nici o trestie pe care să te ridici mai sus de tâmplă, să te ștergi la ochi cu un smoc de lumină, să sapi fântână adâncă într-un cuib de pasăre până dai de zbor. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ei de Încredere Îi Înlocuiesc pe apropiații lui Nizam. Sultanul Își dă Încuviințarea Între două plimbări sau Între două beții. Pe 18 noiembrie 1092, Malik Șah se află la nord de Bagdad, vânează coluni 1 Într-o regiune Împădurită și mlăștinoasă. Dintre ultimele douăsprezece săgeți, una singură nu și-a atins ținta, tovarășii săi Îl proslăvesc, nici unul dintre ei nu s-ar gândi să-i egaleze reușita. Drumul i-a stârnit foame, se manifestă cu un potop de sudălmi. Sclavii se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
au proliferat trupele itinerante care prezintă, în panopticumuri, diverse vietăți cu două capete, de la viței la broaște țestoase și purici. Ar mai fi de spus doar că orașul are o echipă de fotbal - SCO Angers - care se zbate în apele mlăștinoase ale ligii a doua franceze. Pe la mijlocul romanului, SCO Angers, dintr-o confuzie generală, va promova, pentru o noapte, în Ligue 1. A, să nu uit: aproximativ prin mijlocul orașului trece râul Maine. La periferie, a crescut din asfalt, prin anii
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cum femeia tot împingea palmele în pervaz, ca pentru un ultim contact concret, liniștitor, cu realitatea. În fâșia laterală a oglinzii se vedea un tânăr bărbat chel, cu favoriții lungi pe un obraz rotund și roz. Sprâncene scurte, ochii mari, mlăștinoși. Da, își amintea de acest fiu... un elev ordonat, premiant fără eforturi și bun sportiv. Directorul liceului nu-și stăpânise uimirea: „Eminentul nostru Mircea Claudiu Vancea! A furat, închipuiți-vă, doamnă, portofelul unui coleg!... O sumă frumușică, stimată doamnă. Incredibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
coboară. Strada, magazinul SCAMPOLO, stație de autobuze, autobuzul, stația de tramvai, tramvaiul, iarăși strada, iarăși stația, iarăși tramvaiul. Aventuri, expedițiile cotidianului. Destul să atingi muchiile concretului ca totul să se dilate, să lunece, să se destrame, un gol măreț, cenușiu, mlăștinos, cu gingiile enorme, purulente. Vinerea ratată, rămânea miercurea următoare. Ooră lângă telefon, timpul reglementar al pariului. Rotea fără convingere, o dată, de zece ori, de optzeci de ori, discul. Chiar dacă Supremul rămâne invizibil, indivizibil, orb surd mut, totuși om e, altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Da, am“, răspunse. „Apartamentul din dreapta. Primul de lângă scară. În dreapta.“ O voce adâncă, aburind întunericul. Un pas înapoi. Chibritul nu se aprinse. Următorul. Roti mica flacără în dreptul ochilor, spre prima ușă din dreapta.Apucase să vadă: ovalul alb alb, ochii mari mari, mlăștinoși și părul, părul roșu, scurt aspru roșu. Un halat gros, ca de baie, și un umăr alb alb. Chibritul sestinsese, dar era deja în prag. Mâna îl atinse, degetele se înlănțuiră de ale sale. Tras înăuntru. „E curent pe scară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
trăit-o atât de pasionat. Ce sens are această neliniște? Pare a fi pregătirea drumului către infern, deci spaima condamnării finale, pe care Faust o contracarează însă prin comanda pe care o dă celor ce urmează să perfecteze asanarea terenului mlăștinos dăruit oamenilor. Apoi Goethe poartă eroul spre sfera divină sfârșind în gloria mântuirii, sub veghea primei iubiri, Margareta, devenită înger. Les fleurs du mal, cartea marelui poet al neliniștii moderne, Charles Baudelaire, și care a deschis un drum nou în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Sau augusta Virtute, soața ta încă virgină / Și până și Remușcarea toți îți vor spune: "Mori, laș bătrân ! E prea târziu!" Poetul se simte asemenea cu "O Idee, o Formă, o Ființă, plecată din azur și căzută/ Într-un Styx mlăștinos / În care nici un ochi al Cerului nu pătrunde; Un înger imprudent călător/ Care a râvnit iubirea diformului, zbătându-se ca un înotător în adâncul unui coșmar enorm aceasta este conștiința Răului" (L'irrémédiable). În poezia Un voyage à Cythère poetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
amicul Mihai trebuie că dormea, nici Pisc-ul sau Primăria de pe Calea Călărașilor. Oamenii aveau vârste ca și cei de deasupra, subacvaticii având aceleași preocupări. Unii intrau la bancă, la teatru sau se duceau la plajă. O Dunăre de pământ mlăștinos în care se scăldau cu plăcere. Erau școli și Poliția Ondinelor precum și Gară, fără trenuri. Chirilă și Halipa mergeau alături de Ondina cu păr albastru, acum gri în apele fluviului inundat de noapte. Intrară într-o piață în care se găseau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Românească Barbu Știrbei (viitorul domn), care, într-un raport din 1832, adeverea următoarele: "Holera făcuse întîi grozavă pustiire în Moldova, în momentul când Președintele plenipotențiar [Kiseleff] se afla la Iași, oraș care are un focar de miasme perpetue în apa mlăștinoasă a Bahluiului și în care sunt mai multe mahalale locuite de ovrei. Generalul Kiseleff, cu un mic număr de impiegați, se află în mijlocul unei populații pradă morții, îngrijind-o și mîngîind-o. Orașul era să piară de foame din cauza morții sau
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]