11,461 matches
-
care am auzit eu ar fi fost format din vreo 10 familii și s-au îndreptat spre comuna Băcești din județul Roman și s-au așezat pe o moșie. Nu țin minte numele boierului acelei moșii. Au lucrat pe acea moșie vreo 2 ani, timp în care numărul lor a crescut la vreo 40 de familii, deoarece au mai venit și alți fugiți din Bucovina de prin satele Părhăuți, Botușana, Cașvana, arbore, Costâna, Ilișești și altele. După un timp, acești oameni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au răspuns că sunt din Bucovina și merg să caute de muncă unde or găsi căci ei au plecat din Bucovina de asupririle autorităților și nu se mai întorcă înapoi. Atunci boierul i-a întrebat dacă vor să muncească pe moșia lui și oamenii au spus că vor s muncească. Atunci boierul a chemat un logofăt și i-a poruncit să ia oamenii cu convoiul de căruțe și să-i ducă în lunca pârâului Dunavăț și le-a spus oamenilor s
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
luncă și să aștepte până când s-o înapoia el de la Bacău. Prin preajma luncii pârâului Dunavăț erau numai păduri. După de s-a înapoiat, boierul s-a învoit cu acești oameni ca ei să-și facă case în acea luncă de pe moșia lui, cu lemne tăiate de prin împrejurimi, se crească vite și animalele care le trebuie pe lângă case și, în schimb, să muncească cu palmele și cu vitele numai pe moșia lui. Nu aveau voie să muncească pe la alți boieri, prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca ei să-și facă case în acea luncă de pe moșia lui, cu lemne tăiate de prin împrejurimi, se crească vite și animalele care le trebuie pe lângă case și, în schimb, să muncească cu palmele și cu vitele numai pe moșia lui. Nu aveau voie să muncească pe la alți boieri, prin împrejurimi. Oamenii sau învoit așa cu boierul și au început să-și facă case fiecare dup puterea lui. Se zice că cel care a bătut primul par în lunca Dunavățului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu garduri mai rele pentru adăpostul animalelor. Cu timpul, oamenii au început să se înmulțească, copiii se căsătoreau și formau alte familii, construiau case și adăposturi pentru animale, își împrejmuiau și ei grădinile și adăposturile pentru animale. Toți munceau pe moșia boierului. Când terminau porumbul și nu mai aveau din ce face mămăliga, se duceau la boier și cereau și boierul le dădea porumb și cele trebuincioase pe obligații de muncă. Așa au mers lucrurile cu clăcășia la boier până în anul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și cele trebuincioase pe obligații de muncă. Așa au mers lucrurile cu clăcășia la boier până în anul 1864, când Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a făcut prima lege agrară în Moldova și țara Românească și a împărțit pământ și la clăcașii de pe moșia boierului Rosetti. Pământul a fost împărțit după brațele de muncă și după utilajele cu tracțiune animală pe care le aveau clăcașii în acel timp. Astfel, clăcașilor care nu aveau alte mijloace de muncă decât brațele, li s-au dat 2
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boier cu numele Botez a jucat la cărți cu frații Petrache și Gheorghe Sterian - care au jucat de bani. Boierul Botez a pierdut jocul cu frații Sterian și dacă boierul Botez nu a mai avut bani, a pus la cărți moșia cucoanei pe care o avea zestre de la boierul Rosetti. Și a pierdut la cărți și moșia pe care au câștigat-o frații Sterian. Frații Sterian au venit și și-au luat moșia în primire și au început s-o muncească
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
jucat de bani. Boierul Botez a pierdut jocul cu frații Sterian și dacă boierul Botez nu a mai avut bani, a pus la cărți moșia cucoanei pe care o avea zestre de la boierul Rosetti. Și a pierdut la cărți și moșia pe care au câștigat-o frații Sterian. Frații Sterian au venit și și-au luat moșia în primire și au început s-o muncească. Dar pentru muncă le-a trebuit brațe de muncă și utilaje. Au mai adus ei oameni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a mai avut bani, a pus la cărți moșia cucoanei pe care o avea zestre de la boierul Rosetti. Și a pierdut la cărți și moșia pe care au câștigat-o frații Sterian. Frații Sterian au venit și și-au luat moșia în primire și au început s-o muncească. Dar pentru muncă le-a trebuit brațe de muncă și utilaje. Au mai adus ei oameni de prin părțile de unde au venit, dar oamenii străini aduși de Sterian nu s-au împăcat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-au împăcat cu noile locuri de muncă și au plecat. Frații Sterian au trebuit să se înțeleagă cu boierul Rosetti și cu o parte din oamenii localnici ca să lucreze la ei. Așa au plecat o parte din oameni de pe moșia lui Rosetti și au lucrat pe moșia fraților Sterian. Ca toți oamenii, și frații Sterian au îmbătrânit și au murit fiind îngropați în grădina curții boierești, unde ridicaseră o bisericuță. Gheorghe Sterian nu a avut copii, iar Petrache Sterian a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
muncă și au plecat. Frații Sterian au trebuit să se înțeleagă cu boierul Rosetti și cu o parte din oamenii localnici ca să lucreze la ei. Așa au plecat o parte din oameni de pe moșia lui Rosetti și au lucrat pe moșia fraților Sterian. Ca toți oamenii, și frații Sterian au îmbătrânit și au murit fiind îngropați în grădina curții boierești, unde ridicaseră o bisericuță. Gheorghe Sterian nu a avut copii, iar Petrache Sterian a avut un singur fiu cu numele Gheorghe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unde ridicaseră o bisericuță. Gheorghe Sterian nu a avut copii, iar Petrache Sterian a avut un singur fiu cu numele Gheorghe (Jorj) care a făcut studii la Paris. S-a făcut arhitect și s-a căsătorit cu o franțuzoaică La moșie a angajat un grecă cu numele Gheorghe Polinache - care îi administra moșia. După un timp, Sterian a pierdut încrederea în Polinache și a dat moșia în arendă la niște armeni cu numele de Garabete. După ce armenii au plecat, 96 Sterian
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Sterian a avut un singur fiu cu numele Gheorghe (Jorj) care a făcut studii la Paris. S-a făcut arhitect și s-a căsătorit cu o franțuzoaică La moșie a angajat un grecă cu numele Gheorghe Polinache - care îi administra moșia. După un timp, Sterian a pierdut încrederea în Polinache și a dat moșia în arendă la niște armeni cu numele de Garabete. După ce armenii au plecat, 96 Sterian a dat moșia în arendă lui Spiridon Hârtanu de la Mărăști unde acesta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
studii la Paris. S-a făcut arhitect și s-a căsătorit cu o franțuzoaică La moșie a angajat un grecă cu numele Gheorghe Polinache - care îi administra moșia. După un timp, Sterian a pierdut încrederea în Polinache și a dat moșia în arendă la niște armeni cu numele de Garabete. După ce armenii au plecat, 96 Sterian a dat moșia în arendă lui Spiridon Hârtanu de la Mărăști unde acesta mai avea altă moșie proprietatea lui. și așa, oamenii satului au muncit când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un grecă cu numele Gheorghe Polinache - care îi administra moșia. După un timp, Sterian a pierdut încrederea în Polinache și a dat moșia în arendă la niște armeni cu numele de Garabete. După ce armenii au plecat, 96 Sterian a dat moșia în arendă lui Spiridon Hârtanu de la Mărăști unde acesta mai avea altă moșie proprietatea lui. și așa, oamenii satului au muncit când la Sterian, când la grec, când la armeni, când la Scridonică (Hârțanu) - răzeș. în anul 1916, la 15
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Sterian a pierdut încrederea în Polinache și a dat moșia în arendă la niște armeni cu numele de Garabete. După ce armenii au plecat, 96 Sterian a dat moșia în arendă lui Spiridon Hârtanu de la Mărăști unde acesta mai avea altă moșie proprietatea lui. și așa, oamenii satului au muncit când la Sterian, când la grec, când la armeni, când la Scridonică (Hârțanu) - răzeș. în anul 1916, la 15 august, a început războiul între România și Imperiul Habsburgică care a ținut până în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Aliații lor pe de o parte și România. Atunci armata română a fost demobilizată, iar oamenii care au mai rămas în viață s-au înapoiat în sat la vetrele lor și s-au apucat iar de muncă agricolă pe ambele moșii. Dar moșia lui Jorj Sterian a fost ipotecată și a rămas cu datorii mari la Banca Filotti din Galați. Banca Filotti a scos la licitație moșia Dobreana din satul Lunca. Atunci s-a format Obștea Sfânta Treime dintre oamenii demobilizați
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe de o parte și România. Atunci armata română a fost demobilizată, iar oamenii care au mai rămas în viață s-au înapoiat în sat la vetrele lor și s-au apucat iar de muncă agricolă pe ambele moșii. Dar moșia lui Jorj Sterian a fost ipotecată și a rămas cu datorii mari la Banca Filotti din Galați. Banca Filotti a scos la licitație moșia Dobreana din satul Lunca. Atunci s-a format Obștea Sfânta Treime dintre oamenii demobilizați, văduve de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sat la vetrele lor și s-au apucat iar de muncă agricolă pe ambele moșii. Dar moșia lui Jorj Sterian a fost ipotecată și a rămas cu datorii mari la Banca Filotti din Galați. Banca Filotti a scos la licitație moșia Dobreana din satul Lunca. Atunci s-a format Obștea Sfânta Treime dintre oamenii demobilizați, văduve de război și alți oameni din sat. Obștea a fost formată cu un număr de 200 familii ca membri și au ales în funcția de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oameni din sat. Obștea a fost formată cu un număr de 200 familii ca membri și au ales în funcția de președinte pe învățătorul Dumitru Ștefan Iacobeanu. Obștea a făcut împrumut la cooperativa din Bacău și a licitat la cumpărarea moșiei scoase la licitație de Banca Filotti din Galați. După cumpărare au procedat la împărțirea moșiei pe loturi după numărul de membri. Au făcut 200 de loturi calitatea I și 200 de loturi calitatea a II-a și 200 de loturi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și au ales în funcția de președinte pe învățătorul Dumitru Ștefan Iacobeanu. Obștea a făcut împrumut la cooperativa din Bacău și a licitat la cumpărarea moșiei scoase la licitație de Banca Filotti din Galați. După cumpărare au procedat la împărțirea moșiei pe loturi după numărul de membri. Au făcut 200 de loturi calitatea I și 200 de loturi calitatea a II-a și 200 de loturi de pădure. După asta, s-a format o comisie din 10 membri care au procedat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Obștii. Apoi s-a procedat la vinderea prin licitație a obiectelor imobiliare din Dobreana ca: hambare, coșere, case în care locuiau hargații boierești, saivane care adăposteau oile și vitele boierului; s-au mai vândut și anumiți pomi izolați de pe cuprinsul moșiei. Banii s-au adăugat fondului de cheltuieli al obștii. Toate au mers bine până la o dată când fostul proprietar Jorj Sterian a dat în judecată Obștea „Sfânta Treime”. Acesta pretindea ca Obștea să-i mai plătească o sumă de bani. Nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a membrilor la care s-a căzut de acord că să se mai plătească suma de 400.050 (patru sute cincizeci mii) ca despăgubire lui Gheorghe Sterian și așa s-au împăcat lucrurile între fostul proprietar și Obște și a rămas moșia oamenilor. La conducerea Obștii s-au perindat 3 președinți și anume: Dumitru Iacobeanu care a fost la înființarea Obștii, apoi Iacobeanu a dat demisia de la Obște din cauză că l-a mutat cu învățământul în comuna Letea Veche, județul Bacău; ca președinte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ales învățătorul Teodor Căpraru din satul Mărăști și dup câțiva ani a plecat și Căpraru de la conducerea Obștii; în locul lui a fost ales Andrei Boca, care mai înainte fusese mandatar. Andrei Boca a condus Obștea ca președinte până la lichidare. Pământul moșiei Dobreana, după ce l-au luat oamenii în primire, a mers bine un timp, dar din cauză că oamenii nu aveau posibilităților marilor proprietari ca s muncească pământul, în scurt timp n-au mai avut rezultate bune. Oamenii arau pământul cu două vaci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au atașat lângă clasa muncitoare și facă politică comunistă. Legăturile sătenilor din Lunca cu cei din satele vecine - nu au fost totdeauna bune din cauză că satul Lunca este format numai din oameni veniți din Bucovina. Situația lor era de clăcași pe moșia boierului Rosetti și nu se compara cu răzeșii din 99 satele Mărăști, Brad, Balaia, Oțelești și Fruntești - care aveau fiecare moșioara lui - chiar dacă era numai o jireghie de pământ. Ei nu munceau pe moșia boierului, ci numai pe delnițele lor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]