1,595 matches
-
avut o copilărie fericită, n-ai fi simțit nevoia să faci păpuși... Maestrul îi împreună păpușii mâinile în poală. — Nu trebuie să fii trist, spuse Tili. E fermecată. Băiatul care o s-o aibă n-o s-o uite toată viața. O să moară cu numele ei pe buze. N-o să iubească nicio femeie adevărată ? — Ba da, una care o să semene cu Annabel. Prin ea o să le iubească pe celelalte. Dar Annabel n-o să-l ierte vreodată pentru asta. — Bine, dar care o să fie
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
a dărâma e mai tonic pentru omul tânăr decât a construi. ("Nenorocitul! glosă Ioanide. Cu astfel de spirite primitive nu-i de trăit pentru un arhitect. El visează să dărâme ceea ce eu visez să construiesc.") Numai bătrânii caută culcușul ca să moară. Artistul e totdeauna un sclav și marele bărbat îl cumpără cu bani. Tata își face iluzii. Niciodată numele lui Ioanide nu va întuneca pe al lui Tudor Vladimirescu, pe al lui Iancu Jianu și pe al lui Terente. (Ioanide: "Tudor
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de minute. La fel și cu copiii. Prin urmare, treizeci de ani de existență comună se reduceau la vreo doi ani de comuniune concretă. " Dacă aș fi știut, zicea Elvira, care adopta și ea concluziile acestei reflecții, că Pica are să moară așa de curând, aș fi stat toată ziua de vorbă cu ea, aș fi făcut așa ca să nu pierd nici o G. Călinescu clipă din viața ei. Așa cum m-am purtat, am fost în bună măsură străină de ea." Totuși, Elvira
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
impozite, căruia guvernul îi smulge cu cruzime rodul muncii sale. Omul al cărui salariu modest nu ajunge pentru a-i procura lucrurile de primă necesitate și îl determină să rămână inactiv sau, dacă muncește, să o facă doar ca să nu moară de foame. Simțind toată ziua povara tristei sale existențe și nefericirea condiției sale, el caută pe cât poate să-și uite, pentru câteva clipe, necazurile și să-și înece amarul în băutură. "Este statistic constatat că munca aspră, exercițiul continuu al
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
revederii răzbate, ca dintr-un adânc prost îngropat, iminența sfârșitului. "Știi, Gabriel, îmi spune Monica, lui Virgil îi e rușine să-ți spună, dar se bucură că a apucat să te revadă înainte "să plece". Îmi spunea mereu că o să moară înainte de a te mai vedea." Și apoi adaugă pentru a descărca lucrul de patetic și excesiv: Știi cum spunem noi lucrurile: jumătate în glumă, jumătate în serios." 17 august Pentru că Mihnea și Catherine stau în inima Marais-ului, astă seară am
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
existența lor ca să putem judeca ceva. A crede că mintea și lucrurile ce ea le pricepe stau în raport de cauză și efect constituie paralogismul numit cum hoc, ergo propter hoc și e egal cu judecata aceluia ce văzând o moară mișcată de râu ar zice că moara-i cauza apei sau apa-i cauza morii, și aceasta pentru că acțiunile (apei și a morii ) stau în nex cauzal. Pentru ca publicul să înțeleagă celelalte imputări "grave" făcute de recenzent vom reproduce întreg
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
roșu la față - ce principiu și libertate... Nu vezi că toți îmblă după chivirniseală. După chivirniseală. Vorbă mare, căci ea e deviza tuturor partidelor, tuturor purtătorilor de stindard cum s-ar zice, căci în urma urmelor fiecare e în stare ca să moară pentru stindard și pentru... chivirnisală. Dar acuși mă pomenesc c-un ziar roșu țipînd: Domnule! D-ta batjocurești opiniunea publică. D-ta calomniezi țara! D-ta, cinic și corupt, desprețuiești presa! D-ta insulți națiunea! Națiunea! Hoho! Națiunea va să zică. Un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sunt obligați să manifeste bunăvoință față de locuitori, astfel încât ei, locuitorii, „să nu se împrăștie din vina lor, acareturile de pe moșie să fie bine întreținute, [...] orice s-ar face pe moșie să rămâie a moșiei” fără plată sau scădere din arendă, moara să fie permanent și bine „iezită” și așa să fie predată la expirarea contractului de trei ani. Arendașii,,să fie cu priveghere ca hotarele moșiei să nu fie încălcate”, ei îndatorându-se să suporte eventuale cheltuieli de judecată „ce i
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vapori, atunci când resursele de apă nu asigurau buna funcționare a întreprinderii la întreaga sa capacitate de măcinat. Se prea poate ca ambele sisteme de funcționare să fi fost întrebunțate concomitent, dacă avem în vedere volumul mare al capacității de producție, moara fiind utilată cu 3-4 pietre pentru măcinat, dar și cu multe valțuri moderne. Acestea dădeau făina pilcuită de „trei nule”, după expresia auzită de noi de la locuitorul Petrică Faur, ai cărui înaintași au fost angajați ca lucrători la moara respectivă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să să știe că am cumpărat venitul morilor dumisali de la Boziești, într-un an de zile cu șase sute de lei”. Printre condițiile prevăzute, mai importante ni se par cele prin care arendașii se obligă „să iezească iazul morii foarte bine”, moara să fie menținută în bună stare, iar boierul se angaja să dea „un țigan să lucreze la moară”. Fiindcă despre mori și morărit documentele umbrăreștene sunt relativ darnice în informații, având în vedere că prin ele ne putem lărgi orizontul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
faptului că moara și amintirea ei dispăruseră; or, oamenii chemați la hotărnicii ulterioare, fiind de la vest de Siret, nu cunoșteau așa cum trebuie reperele hotar. Păstrarea numelui și a locului unde a fost moara în memoria umbrăreștenilor ne demonstrează că această moară și proprietarul sau constructorul ei se aflau pe teritoriul de astăzi al comunei noastre. Locul a fost văzut și de autorul acestor rânduri, prin anii '70, și consta într-o groapă cu un diametru de circa 15 m situată în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-au măcinat la Umbrărești”. Din zapisul dat, la data de 10 ianuarie 1686, la mâna marelui paharnic pe atunci Vasile Costache, prin care Ion și fiul său, Arhire, îi vând via lor din satul Torcești, aflăm că era aici moară în funcțiune, via situându-se „din sus de moara dumisale paharnicului”, precizează actul. În ambele sate, morile funcționau aproape continuu. Desigur că, după ce unele se învecheau, erau înlocuite cu altele noi, ori funcționau concomitent, așa după cum se vede și din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cărui fiică, Ruxanda, o luase de soție. Dumitrașcu Cârnul era originar din părțile tecucene, a deținut funcții înalte pe timpul domniei lui Vasile Lupu și mai târziu, a avut mai multe sate și moșii, printre ele și Bârlădenii (Podolenii de azi), moară la Barcea și altele prin prejur și aiurea. Pe considerentul că mănăstirea Dumbrăvița și-a alcătuit propria prisacă ceva mai târziu, invocându-se regula că pe aceeași moșie nu poate subzista decât o singură prisacă, spătarul Dia își ia dreptul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în stare să te omori sau până când o să fii în stare să suporți totul din nou. Hai, chiar că pentru azi ajunge, că altfel iar n-o să mai pot să înghit blestematul ăsta de vițel din cauza scârbei. Persoana mea o să moară de foame din cauza dezgustului. (Ieșind lovește cu bastonul tot ce îi iese în cale, dă jos oalele de pe masă și de pe plită. Herrmann se repede la fereastră, ia un băț de sprijinit florile, îl trântește demonstrativ la podea și se
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de colo, unde-i viața lor care se va sugruma? Că ăia sunt așa de fini și lucioși, pe dinăuntru și pe afară, ca un castor. Și dacă ăia nu au nici un fel de viață, care trebuie sugrumată, când o să moară odată și odată ăia de colo? Că cumva trebe să dea și ei viața. Pentru că noi putem privi cu ochii noștri pe finuții ăia de oameni, atunci înseamnă că și ei, cei de colo, trebuie să fie în stare să
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și-o trage. (Karli o pălmuiește, Cârciumăreasa se bagă și ea și îi dă o palmă. Pe Herta o apucă un hohot de râs) JÜRGEN: Dar domniile mele, prieteni... vă rog, vă rog, vă rog, altfel izbucnește războiul Lumea o să moară în fața noastră, vă rog, vă rog, vă rog... (Schweindi se pune în mișcare și îl sărută pe Jürgen pe gură, pe Cârciumăreasă pe frunte iar pe Karli pe frunte și pe gură. Karli își șterge scârbit buzele. Schweindi se duce
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
reconstruit și construit și neconstruit. Oamenii trebuie să poată veni de peste tot ca la oamenii cei prietenoși care au un acasă peste tot în casele prietenoase ale unui Al Meu bogat așa cum au dreptul să-l numească. Când tata o să moară o să fie eliminat cu buldozerul pentru că împuțiciunea trebuie să fie întotdeauna sterilă acolo unde copiii nu vor să arunce nici o privire către lume. O casă înaltă va fi construită pentru o nouă femeie tânără, care va putea să adauge mie
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
PIANISTA: Da, probabil că scaunul lui e tare și maro. COMPOZITORUL: Daa, mereu înainte cu curul asupra ticăloasei înălțimi a umerilor. Poate o drumeție... dacă se poate spre vârful Schwab... cu pâine cu slană și gențiana morții. Oare când o să moară și el propriu-zis în același mediu înconjurător prietenos ca și diletantul și slăbănogul de frate al lui, Franz? IMPRESARUL (țipă): Nu... nu spune așa... nu vorbi așa... limba măcelarilor... vă rog... nu vă prefaceți așa de impresionați... CÂNTĂREAȚA (merge la
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
corect diferențele dintre sexe („Iar noi femeile - să nu ne-o ia în nume de rău bărbații - suntem mai gingașe ca ei și mult mai schimbătoare.” 219) și crede cu tărie într un primat al dragostei („Trăiască pururi dragostea și moară câți îi sunt potrivnici!” 220). Neifile, „pe cât de frumoasă, pe atât de aleasă în purtări”221, acceptă cu timiditate juvenilă și pudoare, „plină de gingășie” 222 , să se înscrie în rândul povestitorilor, urmează aceeași linie aristocratică pe care grupul o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu satul Tomozia, cea a lui Ciuche. Mori de vânt aveau Ioan Movila și Ciulei. Tot în Dealul Perjului, la podul lui Obreja, străjuia moara lui Samson, instalație care funcționa cu combustibil solid (pe teritoriul comunei Oncești existau 18 mori). Moară cu motor avea Vasile Țarălungă, așezată la hotar cu satul Fruntești, fiind cumpărată de la Conache (cătunul a purtat numele de Moara Conache). Cârciumă în sat deținea doar Costache Mărmureanu. Școala a fost înființată în a doua jumătate a sec. al
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
funcționând prin localuri închiriate până în 1927. Între anii 1960-1962, s-a construit o școală nouă. Prăvălii și cârciumi erau la Botnăreț, Vasile Tabarcea, Vasile Vraciu, Vasile Sularu și Tănase Tătărășanu. Dintre instalațiile tehnice existente în trecut pe teritoriul Tarniței amintim moara cu motor a lui Ghiță Chirilă, moara de vânt a lui Iftene Chirilă și morile de apă aparținând lui Ion Chirilă, de pe pârâul Rotăriei și lui Căpraru, pe Berheci. Începând cu anul 1950, a funcționat un magazin mixt de stat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
asemenea moară a existat și în Tarnița, la punctul „Șes”, aparținând proprietarului Iftene Chirilă, situată în partea de vest a locuinței acestuia la distanța de 100-120 m de drumul județean. Etnograful Tudor Pamfile, originar din satul Țepu, județul Tecuci, remarcă: „Moara de vânt este o moară ca și cea de apă, cu singura deosebire că roata mișcată de apă este înlocuită de roata cu aripi mari ce este pusă în mișcare de vânt”. În 1928, în Oncești existau 4 mori de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la Taula, Dealu Perjului și Tarnița. Morile de apă Rețeaua hidrografică din zonă a oferit condiții propice pentru funcționarea morilor de apă. La sfârșitul secolului al XIX-lea mai funcționau peste 20 de mori de apă pe pârâul Berheci (între Moară de vânt. Taula - Oncești (reproducere după „Zona etnografică Moara din Tarnița a Colinelor Tutovei) Moara din Tarnița Obârșia și Gohor). Anul 1928 consemnează existența a trei mori de apă pe teritoriul comunei: două la Tarnița și una la Oncești (două
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Rețeaua hidrografică din zonă a oferit condiții propice pentru funcționarea morilor de apă. La sfârșitul secolului al XIX-lea mai funcționau peste 20 de mori de apă pe pârâul Berheci (între Moară de vânt. Taula - Oncești (reproducere după „Zona etnografică Moara din Tarnița a Colinelor Tutovei) Moara din Tarnița Obârșia și Gohor). Anul 1928 consemnează existența a trei mori de apă pe teritoriul comunei: două la Tarnița și una la Oncești (două pe Berheci și una pe Pârâul Rotărie). Astăzi nu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Florin și Veronica Dimofte - Dealu Perjului; - societăți comerciale: SC VIORALPROD SRL - profil agricol, Onceștii Vechi; SC ELPHAMOB SRL (Liviu Pavel și Iulian Paraschiv); - morărit și panificație, Onceștii Vechi; SC AGRORADOR SRL (Radu-Dorel Spaiuc) - Oncești; SC Cabana dintre nuci SRL; SNC Moara cu noroc (Gheorghe Baban) - Tarnița. OCUPAȚII SECUNDARE Alături de ocupațiile de bază enumerate în capitolul „Cadrul economic”, alte ocupații le practică doar o parte din locuitori pe tot parcursul anului. Unii sunt păstori din vechi timpuri, apicultori cu tradiție, alții practică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]