862 matches
-
lor preinspirator (fig. 78). Tonusul mușchilor inspiratori poate fi redus prematur prin impulsurile inhibitoare venite de la centrul pneumotaxic (vezi mai jos). In această situație inspirația este scurtată și în consecință crește frecvența respiratorie. Stimulii plecați de la neuronii inspiratori sunt ulterior modulați de impulsurile provenite de la nervii vag și glosofaringian; ramurile acestor nervi se termină în tractul solitar, situat foarte aproape de aria inspiratorie. Aria expiratorie este “tăcută” în timpul respirației obișnuite deoarece ventilația este datorată contracției active a mușchilor inspiratori (în special diafragm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
condiții normale, este de 1500 ml/zi. Hormonul antidiuretic (ADH) este un nonapeptid sintetizat de neuroni hipotalamici, localizați în nucleii supraoptici și paraventriculari, apoi transportat în hipofiza posterioară și eliberat la depolarizările axonilor din nucleii respectivi. Eliberarea ADH-ului este modulată de o multitudine de factori și situații, printre care durerea, traumele, stresul, anestezicele, nicotina, morfina, angiotensina. Etanolul și ANF-ul inhibă eliberarea de ADH și produc eliminarea unor cantități mari de urină diluată. Dar factorul esențial ce controlează eliberarea de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în lumea animală aceste instincte se derulează de o manieră perfectă, întreaga viață a individului la acest nivel fiind dominată și dirijată de instincte, la om intervine rațiunea care permite conștientizarea lor, și de aici capacitatea omului de a le modula. Din nefericire această modulare se realizează mai mult în sens negativ, prin devierea lor de la scopul inițial și nu rareori, în viziunea lui Paulescu, transformându-se în vicii sau patimi, cunoscute ca păcate din punctul de vedere al religiei. Instinctele
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
viețuitoarelor are la bază trei elemente: - instinctele - care satisfac și răspund trebuințelor bazale necesare subzistenței, existenței și reproducerii individului și speciei; - structură nervoasă - extrem de evoluată în cazul omului, care asigură baza procesului de adaptare și învățare; - învățarea - ca proces care modulează comportamentul bazal instinctiv, adaptându-l realităților concrete în care individul trăiește. Toate au, fără îndoială, o bază genetică, fie direct prin înscrierea în codul genetic la nivel de genă, sau indirect ca predispoziție genetică prin determinare poligenică. Natura instinctuală a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
oezia înțeleasă că o mare senzualitate, echivalentul vorbit al unui Rubens", si prețuiește în schimb "creația literară critică", cea care sublimează "emoția [trăirea estetică] până la acel "ethereal"21, în care vede o notă specifică a poeziei engleze. Poezia, repeta Barbu, modulând cunoscută formulă wordsworthiană, este "o lirica dezordine rezolvată în liniște 22. Doar momentul inițial al nașterii poemului, stă sub semnul hazardului (la fel gândea și Valéry23), ulterior însă, forma, pe care poetul o dezvolta organic, din materialul experiențial, si nu
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
matricea ei formatoare. Ne aflăm în prezența unei construcții teoretice extrem rezistente în timp, ale cărei date fundamentale, descoperite devreme, poetul român nu pare să le fi abandonat niciodată, o construcție de o sublima plasticitate, ce-i permite să se moduleze ușor pe datele proprii experiențe poetice, dar și de o remarcabilă unitate structurală. "Veghea lui Roderick Usher" (1930) pare să fi ultima, dar și cea mai completă, varianta a poeticii barbiene. Exceptând, poate, unele nuanțări, parafrază barbiana nu pare să
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
perioada dintre cele două mari războaie împărtășesc calitatea de a fi critice cu privire la sensul național al unirii de la 1600, cu excepția lui Constantinescu (1928) și David (1937), toate celelalte alocă un statut pivotal anului 1600 în structurarea periodică a istoriei românilor. Modulând trecutul conform unei partituri similare structural cu cea a lui David (1937), manualul semnat de colectivul alcătuit din M. Petrescu, Remus Ilie și I. Totoiu (1935, p. 4), precum și Istoria românilor a lui R. Ilie (1936), recurg la o diviziune
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în favoarea hermeneuticii naționale a disputei asupra caracterului mișcării lui Horea purtate în avangarda reflecției istoriografice s-a transpus în ariergarda consensului societal reprezentat de manualele școlare de istorie. La fel de relevant este și modul în care schimbarea de interpretare s-a modulat armonic pe schimbarea naționalistă petrecută în ideologia regimului. Apropierea bicentenarului a introdus celebrarea evenimentului petrecut în Munții Apuseni în agenda memoriei publice. Totodată, ca parte a aceluiași proces de "semnificare socială a timpului" (Zamfir, 2005, p. 236), activitatea publicistică dedicată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
auxiliară care, la rândul ei,conține * ansamblul elementelor non verbale (gesturi, mimică) și * corelatele situaționale * contextul implicit; acest ansamblu nu este exteriorizat, dar se regăsește În fiecare semn al textului produs de căter emițător, semn care a fost ales și „modulat În conformitate cu acest context”; el se referă la toate informațiile pe care receptorul le deține despre emițător (cum ar fi situația În care acesta se găsește la un moment dat); acest context, spune autoarea, este uneori folosit și de către emițător atunci când
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mod de comunicare cum ar fi murmuratul comunicativ, expresia facială, gestica, mimica sau limbajul vorbit, b) comunicare non-verbală anormal de marcată, cu utilizarea privirii drept în ochi, a expresiei facile, a posturii capului, sau a gesturilor de a iniția sau modula interacțiunea socială, c) absența activității imaginative, cum ar fi interpretarea rolurilor de adulți, a unor personaje fantastice sau a animalelor, lipsa de interes pentru narațiuni referitoare la evenimente imaginare; d) anomalii marcate în producerea vorbirii, incluzând volumul, înălțimea, accentul, viteza
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și pasiunea inocentă”. Neocolit de subtilitate, dar ocolit de partipriuri generaționiste, mobil în regim polemic, dar atent la civilitatea tonului, S. este un critic solid, urmărind programatic, prin augmentări succesive ale sumarelor, sinteza și panorama. Fundamental un spirit canonic, el modulează totuși această constantă în sensul conștiinței relativității faptului literar, înscris, pe de o parte, în social-politic, iar pe de altă parte supus unei eroziuni intrinseci. SCRIERI: Diferența specifică, Cluj-Napoca, 1982; Incursiuni în literatura actuală, Oradea, 1994; Revizuiri, I, București, 1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
și factorul VIII) sunt reduse și se corelează cu glicemia, sugerând o posibilă glicozilare a acestor proteine inhibitorii care le scade astfel activitatea. Sistemul fibrinolitic este alcătuit din plasmină, o protează al cărei precursor este plasminogenul. Funcțiile lor catalitice sunt modulate de inhibitorii lor - alfa 2 antiplasmina și tipurile 1 și 2 ale inhibitorului activatorului plasminogenului (PAI-1 și PAI-2). În DZ, deși nivelurile de plasminogen sunt normale sau chiar crescute, activitatea lui fibrinolitică este scăzută, explicată prin creșterea concentrației PAI-1 sau
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
diabetic și este în prima linie de răspuns la modificările fluxului, presiunii și forțelor de forfecare din circulația sangvină. Departe de a avea un rol pasiv, endoteliul este sediul producției unor substanțe vasoactive, iar prin mecanisme intricate cu tonusul vascular, modulează și permeabilitatea vasculară. Endoteliul sintetizează proteine ale matricei extravasculare, a căror producție este crescută în diabet, cel mai adesea recunoscută prin îngroșarea membranei bazale capilare. De asemenea, el deține rolul principal în apărarea și mecanismele de reparație tisulară, ca și
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
sunt c-AMP dependente. Pompa de la nivelul bazocelular este stimulată de forskolin și inhibată de oubaină, bumetanid și furosemid; pompa apicală este inhibată de diphenyl-2-carboxylat. în concluzie, secreția transepitelială de fluide, cuplată cu transportul activ de sodiu și clor și modulată de AMP ciclic, este mecanismul principal prin care se realizează acumularea de fluide și mărirea de volum a chiștilor. Probabil la aceste niveluri s-ar putea descoperi mijloace terapeutice utile care să stopeze creșterea chiștilor. Pentru ca moleculele de apă să
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mod normal apoptoza. Experimental, s-au realizat șoareci transgenici la care gena bcl-2 este deletată; aceste animale fac o boală polichistică renală asemănătoare cu ADPKD, fiind un veritabil model animal ce permite studiul acestei boli (1). Existența unor gene ce modulează apoptoza a generat ipoteza că unii pacienți cu ADPKD care nu fac IRC ar putea fi protejați de anumite gene modificatoare care blochează acțiunea agenților care induc apoptoza. Se speră că descoperirea unor mijloace eficace de a modula apoptoza ar
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
gene ce modulează apoptoza a generat ipoteza că unii pacienți cu ADPKD care nu fac IRC ar putea fi protejați de anumite gene modificatoare care blochează acțiunea agenților care induc apoptoza. Se speră că descoperirea unor mijloace eficace de a modula apoptoza ar putea fi o terapie importantă în ADPKD. D) PATOGENIA MANIFESTĂRILOR EXTRARENALE ADPKD se asociază frecvent cu chiști în ficat sau pancreas, anomalii ale valvulelor cardiace, anevrisme intracerebrale sau aortice, diverticulită a colonului etc. (12). Genele care sunt implicate
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
PA, unde sunt rapid înlocuite; ulterior, cantitatea neutilizată este reorientată spre polul bazal). Un alt factor implicat în procesul de schimbare a polarității este reprezentat de conținutul în glicosfingolipide al membranei, deoarece s-a constatat că activitatea ATP-azei poate fi modulată de mediul lipidic al straturilor membranare (17). Membrana PA are o reprezentare mai importantă în glicosfingolipide și este astfel posibil ca aceasta să afecteze direct activitatea ATP-azei in vivo (creșterea conținutului glicosfingolipidic în proteolipozomi scade marcat activitatea ATP-azei, măsurată prin
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
rol modulator în dezvoltarea chiștilor, dar acesta este diferit în ficat, comparativ cu rinichiul. Sexul feminin și graviditatea reprezintă factori predictivi independenți pentru extensia bolii renale (7). Anticoncepționalele reprezintă un factor de risc adițional pentru dezvoltarea chiștilor de mari dimensiuni, modulează geneza chiștilor și accentuează severitatea afectării hepatice. La aceeași vârstă, chiștii hepatici sunt mai frecvenți la pacienții cu forme mai grave de boală (14); severitatea anomaliilor structurale renale și gradul perturbării renale funcționale au efecte direct proporționale asupra incidenței și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
chiștii renali sunt mai numeroși și mai mari, parenchimul renal restant și normal este mai redus, iar clearence-ul de creatinină este mai mic (6). Relația dintre chiștii hepatici și structura/funcția rinichilor este compatibilă cu ipoteza că unele substanțe care modulează cistogeneza hepatică nu pot fi excretate de rinichiul insuficient și accelerează formarea chiștilor (2). Se pare că afectarea chistică hepatică este egală în cele două forme genetice PKD1 și PKD2. Chiștii hepatici par a deriva din epiteliul căilor biliare sau
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
perturbă astfel activarea carcinogenelor și facilitează eliminarea lor din organism. O serie de experimente au arătat că flavonoidele sunt capabile să Împiedice creșterea celulelor canceroase. Flavonoidele din soia sunt cunoscute pentru proprietatea lor estrogenică. Acești fitoestrogeni ar fi capabili să moduleze acțiunea unor hormoni estrogenici și par să aibă un efect protector Împotriva cancerelor „hormono-dependente” (de sân la femei, de prostată la bărbațiă. Se Înțelege astfel importanța preconizării unui consum regulat de produse bogate În flavonoide. Persoanele care au o alimentație
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
pentru a-și recupera proprietățile, a fost ambasadorul at large al lui Năstase și acum vrea să compromită complet ultimele speranțe ale monarhiștilor, nu vezi că-i agent dublu?" este, de regulă, discursul acestor atoateștiutori, inflexibili apărători ai neprihănirii românești, modulat în diverse registre. Cum - la o asemenea brutală și necuviincioasă insinuare - niciun membru al Casei Regale nu ar avea cum să se coboare să răspundă, mi-aș îngădui eu, necondiționat de vreun alt cod de comportament decât rigoarea istorică și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și act. Jurnalul intim poate fi o escală, mai lungă sau mai scurtă, Însă nicidecum motivul inițial al sinuciderii. Nimeni nu se sinucide doar pentru că ține un jurnal intim, ci scrie ca și cum ar călători cu un vehicul al disperării. Jurnalul modulează, nuanțează, explică și - În cel mai bun caz - sancționează o decizie anterioară (sau exterioară) existenței sale intrinseci. Din punct de vedere al practicii sinuciderii, jurnalul intim e, În exclusivitate, un formular pregătitor, fără legătură directă cu gestul funest În sine
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Însăși temporală, nu „obiectuală” ori spațială, ca În artele plastice. El e creat „În timp” și descifrat „În timp”. Deși mai puțin expresiv, reflectând cu infinit mai multă strălucire chipul portretizat, imaginea din jurnalul intim e o dispunere muzicală, care modulează ritmul interior și fluxul mărturisirii. Dimensiunea plurală a autoportretului se relevă, desigur, prin actul lecturii, redimensionându-se de fiecare dată În funcție de unghiul și intensitatea descifrării textului. Lucrul cel mai surprinzător e că autoportretul nu constituie punctul final, ținta și scopul mărturisirii
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
unghiul și intensitatea descifrării textului. Lucrul cel mai surprinzător e că autoportretul nu constituie punctul final, ținta și scopul mărturisirii scriitorului. Contemplarea propriei imagini (fărâmițată, fragmentată, alcătuită din umbre și reveniri) are loc sub presiunea unui substitut al supra-conștiinței. Aceasta modulează impulsurile involuntar creatoare care au transformat Înșiruirile de cuvinte Într-o realitate artistică. Voința de creație e, așadar, premersă (și dublată) În jurnalul intim de impulsul de a descoperi, de a interpreta/de a identifica. Ea ordonează, conform dorinței (În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și apoi de la ficțiune la realitate, subzistă doar o vagă percepție a spațiului idealizant. Chiar dacă lupta cu biograficul poate fi percepută În termenii unei bătălii a monștrilor, a unei răfuieli Între tensiunile nerezolvate, pulsiunea jurnalului va fi una scăzută: ea modulează și modelează informul și brutalitatea existenței. Barbara Johnson vedea, ca posibilă metaforă a literaturii biografice, nașterea lui Frankenstein, În romanul lui Mary Shelley. Există, fără Îndoială, un Frankenstein reprimat În toți autorii de literatură intimă. Dar tot cercetătoarea americană adaugă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]