848 matches
-
Paris din 1855-1856, la supravalorizarea unei Franțe a cărei cultură și diplomație sînt percepute global, într-o manieră operațională. INTRAREA ÎN LUPTĂ Experiența revoluționară a tinerilor moldo-valahi se desfășoară în patru perioade, de la euforia pariziană din februarie, la amărăciunea eșecului moldav din martie-aprilie, de la mobilizarea valahă din iunie 1848, la războiul de ultimă oră împotriva forțelor conservatoare, alături de patrioții revoluționari unguri. Zilele de februarie sînt trăite ca un moment inaugural. Tinerii moldo-valahi Golescu, frații Brătianu, Negri, Alecsandri, Bălcescu se află printre
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
emigranții din Moldova. Singură victoria Munteniei ne aduce consolarea pentru nenorocirile trăite în Moldova, fiindcă pentru noi, țara voastră este tot o patrie". Militanții din Țara Românească împreună cu grupul de români de la Paris și cu cîțiva revoluționari rezultați din experiența moldavă au vrut să realizeze o revoluție democratică, socială și națională. Tema unității moldo-valahe este esențială. Această unitate s-a concretizat în contactele dintre grupurile și familiile de studenți de la Paris. Revoluția națională se dovedește în aceste momente a fi prudentă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al doilea se opun celor din prima clasă. Unioniștii procedează la Iași la fel ca la București. Consulul Franței la Iași, Victor Place, într-o scrisoare adresată, în octombrie 1857, ambasadorului Thouvenel exaltă: "În sfirșit, marea operă a început; divanul moldav este nu numai convocat, ci deschis de duminică. [...] Aș fi voit să asistați la entuziasmul care a izbucnit aici cu această ocazie. V-ați fi aflat recompensat pentru toate eforturile pe care le-ați depus pentru a susține această nefericită
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ascendență: franceză prin mama sa, principesa Josephine, fiica marelui duce de Bade, Charles-Louis-Frederic, și a marii ducese Stephanie de Beauharnais și prusacă prin tatăl său, prințul Carol-Anton de Hohenzollern. Două probleme apasă asupra acestor începuturi hazardate: poziția Constantinopolului și separatismul moldav. Poarta se supune deciziei franco-prusace, ratificată de Marea Britanie și susținută de Italia. În octombrie 1866, marele Vizir face cunoscute prințului condițiile sale, iar acesta le acceptă. Constantinopolul ia act de voința populației și se arată dispus să-i confere prințului
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
conduc jocul. Fiecare etapă a angajării în război trezește puternice opoziții: încrederea în ruși nu există, există în schimb teama de lașitatea țăranilor epuizați de conflict, anarhia atinge frontierele; bande de tîlhari sînt semnalate în Muntenia și chiar la frontiera moldavă, radicalii pretinzînd că aceste bande sînt formate din unguri. În sfîrșit, războiul pare a întări fraternitatea româno-rusă. Marele duce Nicolae întocmește lista ostașilor români cărora le este destinat cutare ori cutare ordin... Mediile politice rămîn tensionate. Ce se va întîmpla
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Mari. Guvernul român se revoltă împotriva verdictului perceput ca un amestec în treburile interne. Acesta explică faptul că i s-a impus o revoluție, că riscul tulburărilor este mare și că aceste tulburări vor fi asociate cu o mișcare separatistă moldavă. După doi ani de negocieri și de dezbateri politice interne vor trebui să-i cedeze. Prințul Carol convinge Camerele să pregătească țara în vederea ștergerii din Constituția sa a principiului inegalității politice din cauza religiei și să accepte revizuirea articolului 7 al
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
superiorul iezuiților din Iași, polonezul Martinus Maximilanus Kiernozyscki, dorind să publice un Catehism catolic al lui Silvestro Amelio din 1719, menționează că cel din urmă a tradus lucrarea sa din latină „în limba comună a moldovenilor și valahilor” (in linguam moldavi set valachis communem). Iar două decenii mai târziu, prefectul misionarilor din Moldova mărturirea în relatarea sa că „limba absolut necesară pentru misionari este limba valahă, adică moldovenească” (la valacha o sia moldova), care este „unica limbă necesară în țara întreagă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu. În 1848 K. F. Merleker numea „români” pe locuitorii din „Valahia” și „Moldova”. De unitatea poporului român și inexistența unei naționalități moldovenești vorbea și T. de Pauly, un etnolog rus, care scria în 1862: „valahii, vlahii (moldavii, moldovenii), rumenii, rumânii sau românii sunt un popor ieșit în primele secole ale erei noastre din amestecul de daci, romani și slavi. El e cu totul distinct de vecinii săi slavi și maghiari și numără în total aproximativ 8000000 de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
că „pretinsa limbă moldovenească nu este, în fond, decât româna literară, scrisă cu alfabet rusesc, ușor modificat (adică în chirilică modernă, diferită de chirilica slavei eclesiastice folosite de Țările Române pe parcursul secolelor), cu unele ușoare concesii către forme dialectale moldave, cunoscute de altfel, și în România”: z pentru g, a, ia pentru ea, și altele asemenea. Și alte argumente susțin unitatea locuitorilor din spațiul carpato-danubiano-nistrean. S-a pornind de la toponimie pentru a se demonstra că 820 de localități din
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
că ar dori să-l vadă pe V. I. Popa sculptat în piatra. Nutresc speranța, că familia Ionescu și nu numai ei, să vadă de acolo din ceruri, materializarea promisiunii mele din anul 1973, de a-l imortaliza pe dramaturgul moldav. M. A. Povestiți-ne o întâmplare care v-a impresionat în Comuna Viișoara, și (sau) în satul Dodești, o întâmplare de care vă amintiți cu drag. C.P. Sunt multe întâmplări cu semnificații deosebite, legate de activitatea mea entuziastă, consumată în
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
italiană, rusă, cehă și slovacă. Debutează cu poezie în „Junimea literară” (1931) și editorial, cu volumul de versuri Solstiții (1936). Poetul se menține pe linia autohtonismului. Lumea de vis e în perfectă consubstanțialitate cu lumea reală. Trecutul voievodal al nordurilor moldave țese drumuri imaginare între două lumi istorice. Înrudit temperamental și, uneori, stilistic cu Eugen Jebeleanu al începuturilor, D. se diferențiază de acesta prin dominanța autohtonului, ca motiv, și prin lipsa unui hermetism avansat, ca manieră tehnică. În Suflete în azur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
de portret a pictorului-poet Petru Aruștei îi aparține lui Cezar Ivănescu, cel care, la o zi după moartea marelui său prieten, își exprima suferința în termenii următori: "A murit Petru Aruștei, pictorul și poetul genial, incomparabil, mai luminat decât toți moldavii din generația noastră, mai filosof decât toți colegii noștri ajunși profesori universitari de filosofie, mai poet decât noi toți, ajunși literați de carieră, pictor cutremurător, unic în ultimele patru decenii de pictură românească, pătruns de gândul adânc, metafizic, unduind de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
literare" (2008); Premiul pentru haiku oferit de orașul Pécs, în cadrul World Haiku Festival Pécs (2010); Prix pour la Poésie, l'Art et l'Interculturalité, Dagan Éditions, Paris (2011). Marius Chelaru este una dintre cele mai active prezențe în revistele literare moldave, în paginile cărora se împarte, deși nu cu egală consecvență, între scriitura lirică proprie și cea a altora. Frecvente sunt mai ales aparițiile revuistice prin care cartografiază, cu răbdare și cu migală, peisajul liric oriental. Din această constantă apetență pentru
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Flori pentru Augusta, Editura Augusta, Timișoara, 1999; Scoica sonoră, Editura Fides, Iași, 1999; Umbra și îngerul, Editura Augusta, Timișoara, 2000; Țăranul zidit, Editura Miremis, Iași, 2000; Fețele insomniei, Editura Augusta, Timișoara, 2001; Muzeu de sate, Editura Junimea, Iași, 2001; Atlet moldav, Editura Augusta, Timișoara, 2003; Coroanele împărătești, Editura Junimea, Iași, 2003; Melancolia șarpelui, Editura Alfa, Iași, 2004; Privilegiul giulgiului, Editura Junimea, Iași, 2005; Mormânt în metaforă, Editura Princeps Edit, Iași, 2007; Foșnetul mătăsii în manuscrise, Editura Convorbiri literare, Iași, 2007; Cartea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
rară osteneală discursivă opuri lirice mustind de sevele unui naționalism care nu-i pare defel desuet. Îndeosebi Sub zodia Traciei (Biblioteca "Opinia studențească", Iași, 1979), Țăranul zidit (Editura Miremis, Iași, 2000), Muzeu de sate (Editura Junimea, Iași, 2001) și Atlet moldav (Editura Augusta, Timișoara, 2003) cântă dragostea de glie, de istoria națională și figurile ei exemplare (în special Ștefan cel Mare, "Atlet moldav supus întru Hristos/ Din cruce pavăză-ai făcut spre veșnicie/ Și pentru ea tu ai adus prinos/ În
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
studențească", Iași, 1979), Țăranul zidit (Editura Miremis, Iași, 2000), Muzeu de sate (Editura Junimea, Iași, 2001) și Atlet moldav (Editura Augusta, Timișoara, 2003) cântă dragostea de glie, de istoria națională și figurile ei exemplare (în special Ștefan cel Mare, "Atlet moldav supus întru Hristos/ Din cruce pavăză-ai făcut spre veșnicie/ Și pentru ea tu ai adus prinos/ În câte-un sat biserică în veacuri să ne ție" Atlet întru Hristos), natura și figurile ancestrale ale universului rural (învățătorul, preotul, Țăranul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
toate módele poetice mai mult sau mai puțin perisabile la care majoritatea versificatorilor aderă, desigur mimetic și neconvingător, Valentin Talpalaru își poartă, fără a sângera vizibil, "orgolioasele mele tristeți" (între care, probabil, și cea determinată de tratamentul injust al criticilor moldavi de prim rang, în ale căror grații cu siguranță nu se află), refuzând totuși constant să adere la vreun grup de influență care să îl propulseze în loja poeziei. Ceea ce nu înseamnă, desigur, că este dezinteresat de propria-i evoluție
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sistematică. Evenimentele se perindă cu o viteză în continuă creștere. Acum două secole, un călător englez observa că Franța s-a schimbat, în câteva luni, pînă la nerecunoaștere. Iar trei sferturi de veac mai târziu Alecu Russo remarca, în spațiul moldav, schimbarea de alură a timpului. O nouă sensibilitate, o nouă percepție a duratei se impune, desigur, cu fiecare eveniment de seamă. Războaiele mondiale, revoluțiile de orice tip, marile descoperiri și invenții contribuie la modificarea tot mai rapidă a conduitei față de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
1, 2 Notă: Episodul avusese loc la 10 mai 1990. Recunoscut în mulțime de către un "golan" mi s-a cerut să spun și eu câteva cuvinte din balcon. Am primit, desigur, mai ales că se făcea caz atunci de "fesenismul" moldav. Am asigurat prin urmare asistența că vin dintr-o Moldovă care în ansamblu nu e deloc cum pare și "declarația de la Podul Înalt" e o simplă diversiune a puterii, una menită să creeze impresia că în timp ce Timișoara neagă regimul, moldovenii
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
fără a regândi și reajusta un trecut pe care sistemul comunist l-a supus deformării sistematice. Atitudinea voluntaristă față de trecut e un fapt plin de urmări în istoria umanității, după cum se poate vedea și în exemplele evocate, pentru spațiul etnocultural moldav, în acest volum. De unde concluzia legitimă, definind prima parte a tripticului, că "starea actuală a istoriografiei noastre nu e doar opera istoricilor". În adevăr, ea constituie un produs întemeiat pe numeroși factori, între care istoria însăși. Ideea subliniată de autori
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
au prezentat, în ideea unei colaborări pentru definitivarea lui, am avut o adevărată revelație privind extraordinara istorie a acestui vechi așezământ spitalicesc pe care nu o cunoscusem până atunci. Am realizat imediat că puține așezăminte de acest gen din ținuturile moldave se pot mândri în istoria lor cu un asemenea parcurs. Și toată această istorie s-a scris prin marile personalități care au poposit aici, au muncit aici, sau au plecat de aici ca dintr-un loc binecuvântat de Dumnezeu. Toate
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
creștine și să dea un caracter general uman sfaturilor sale practice în domeniul «evlaviei» stereotipe.” Nu pot fi trecute cu vederea nici cărțile sale Grigorii Țamblak. Ocerk ego jizni, administrativnoi i knijnoi deiatelnosti (1904) și Iz istorii slavianskoi propovedi v Moldavii (1906), care, în ciuda unor idei preconcepute, decurgând din identificarea nejustificată a cunoscutului cărturar bulgar, mitropolit al Kievului la începutul secolului al XV-lea, cu monahul Gavriil de la Neamț, măiestru copist de manuscrise, își păstrează într-o anume măsură valoarea documentară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
în Răsăritul Europei a bogatului fond de creații în proză ale poporului român. SCRIERI: Grigorii Țamblak. Ocerk ego jizni, administrativnoi i knijnoi deiatelnosti, Sankt Petersburg, 1904; Slavianskie i russkie rukopisi rumâniskih bibliotek, Sankt Petersburg, 1905; Iz istorii slavianskoi pismennosti v Moldavii i Valahii, [Sankt Petersburg], 1906; Iz istorii slavianskoi propovedi v Moldavii, [Sankt Petersburg], 1906. Traduceri: Skazocinâe sokrovișcea zabâtogo ugolka. Sobranie rumânskih skazok i leghend, Moscova, 1902; ed. 2, Moscova, 1908. Repere bibliografice: Damian P. Bogdan, Texte slavo-române în lumina cercetărilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
poporului român. SCRIERI: Grigorii Țamblak. Ocerk ego jizni, administrativnoi i knijnoi deiatelnosti, Sankt Petersburg, 1904; Slavianskie i russkie rukopisi rumâniskih bibliotek, Sankt Petersburg, 1905; Iz istorii slavianskoi pismennosti v Moldavii i Valahii, [Sankt Petersburg], 1906; Iz istorii slavianskoi propovedi v Moldavii, [Sankt Petersburg], 1906. Traduceri: Skazocinâe sokrovișcea zabâtogo ugolka. Sobranie rumânskih skazok i leghend, Moscova, 1902; ed. 2, Moscova, 1908. Repere bibliografice: Damian P. Bogdan, Texte slavo-române în lumina cercetărilor rusești, București, 1957; Valeriu Ciobanu, A.I. Iațimirski și folclorul român, RITL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
a străduit să înjghebeze o mitologie literară română bizuindu-se pe tradiția populară. Asta va fi și preocuparea lui Alecsandri. Însă viziunea lui Asachi e, intențional, mai grandioasă și în termeni clasici. El urmărește să determine punctele mitice din teritoriul moldav și să facă lista divinităților, spre a putea transporta în Dacia sistemul mitologic elin. G. CĂLINESCU SCRIERI: Poezii, Iași, 1836; ed. 2 (Culegere de poezii), Iași, 1854; ed. 3 (Culegere de poezii), Iași, 1863; ed. îngr. și pref. N. Iorga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]