4,567 matches
-
am „prieteni literari”, deoarece pentru mine scrisul este o activitate complet privată. Mai ales poezia este. Moldova, mai ales Piatra Neamț-ul și poate chiar și Romanul, într-un fel, m-au „înfiat” și am mult mai multe legături culturale cu moldovenii decât cu bănățenii sau reșițenii și adevărul este că mă simt mult mai bine printre cărturarii moldoveni și nu duc lipsa celor de pe malurile Bârzavei. Emilia ȚUȚUIANU: Inspirația unor poeți contemporani nu pornește din inimă, din credință, pornește din închipuirea
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > UN SFERT DE MILENIU DE ȘCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLȚ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 1721 din 17 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pentru noi, moldovenii și regățenii, Ardealul este terra miraculosa, un colț de rai, un pământ al făgăduinței, un exemplu și o legendă. Pentru toți românii, Transilvania este piatra unghiulară fără de care nu ne putem imagina România. De la marile orașe la cel mai mic
UN SFERT DE MILENIU DE ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLŢ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365595_a_366924]
-
de Helene Pflitsch , publicat în Ediția nr. 1258 din 11 iunie 2014. „Ce suntem? Dacă spunem că suntem români, românii din România se uită urât la noi; dacă spunem că suntem ruși... suntem priviți la fel de ruși; dacă spunem că suntem moldoveni... Dar ce sunt MOLDOVENII? Ce este MOLDOVA?” Aceasta este întrebarea la care Olga Grosu încercă să răspundă pentru ea, dar poate mai mult pentru cele două fiice ale ei, în ceea ce cred eu că va deveni o carte de excepție
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
în Ediția nr. 1258 din 11 iunie 2014. „Ce suntem? Dacă spunem că suntem români, românii din România se uită urât la noi; dacă spunem că suntem ruși... suntem priviți la fel de ruși; dacă spunem că suntem moldoveni... Dar ce sunt MOLDOVENII? Ce este MOLDOVA?” Aceasta este întrebarea la care Olga Grosu încercă să răspundă pentru ea, dar poate mai mult pentru cele două fiice ale ei, în ceea ce cred eu că va deveni o carte de excepție. Cuvinte fără înțeles și
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
ar fi încredințat rândurile ei. Impresionată peste măsură de ... Citește mai mult „Ce suntem? Dacă spunem că suntem români, românii din România se uită urât la noi; dacă spunem că suntem ruși... suntem priviți la fel de ruși; dacă spunem că suntem moldoveni... Dar ce sunt MOLDOVENII? Ce este MOLDOVA?” Aceasta este întrebarea la care Olga Grosu încercă să răspundă pentru ea, dar poate mai mult pentru cele două fiice ale ei, în ceea ce cred eu că va deveni o carte de excepție
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
ei. Impresionată peste măsură de ... Citește mai mult „Ce suntem? Dacă spunem că suntem români, românii din România se uită urât la noi; dacă spunem că suntem ruși... suntem priviți la fel de ruși; dacă spunem că suntem moldoveni... Dar ce sunt MOLDOVENII? Ce este MOLDOVA?” Aceasta este întrebarea la care Olga Grosu încercă să răspundă pentru ea, dar poate mai mult pentru cele două fiice ale ei, în ceea ce cred eu că va deveni o carte de excepție.Cuvinte fără înțeles și
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
bagatia lumii. Pe scurt: Califul, sultanul turco-musulman supune Valahia în anul 1415, Moldova 1489. La Congresul de la Berlin 1878, Principatul România devine independent. Transilvania stă sub turci de la 1541 până la asediul Vienei 1683, după care revine în Sfatului Imperiu Roman. Moldovenii iau contact primii cu occidentul prin călugării iezuiți, catolicismul polonez de la Cracovia și s-au orietat cultural spre vest încă din eviul mediu. Iezuiți au răspândit cultura prin școli, care s-au deschis în sec. XVI la Lemberg, Camenitza etc.
SFÂRŞIT SAU ÎNCEPUT DE VEAC LA BUCUREŞTI? de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366103_a_367432]
-
un român înflăcărat și subiectul pe care îl dezvoltă el acum, este demoloarea „moldovenismului primitiv”, care este mărul otrăvit, inventat de ruși și aruncat în lădița cu mere sănătoase, care este poporul credul până la naivitate, ce îi și caracterieză pe moldoveni, fie ei din dreapta ori din stânga Prutului, adica în cazul dat, pe basarabeni. Din naivitate si neștiință, „moldovenismul” este în floare și face jocul lui Voronin, Stepaniuc, Stati și altor dușmani venali ai noștri, al românilor. Ce spune Iacob Cazacu-Istrati despre
SPUNE ŞI TU ADEVĂRUL DE OVIDIU CREANGĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366280_a_367609]
-
urmașii imperialiștilor sovietici. Acest proiect se realizează astăzi pas cu pas, chiar dacă comuniștii nu mai sunt la putere în Republica Moldova. Și nu numai în RM... Pe canalul TV ”Moldova 1 Internațional” auzi și vezi numai comunități moldovenești, iar congrese ale moldovenilor se petrec și astăzi în Chișinău. În Italia, Germania, Canada etc, există asociații ale moldovenilor, dar nu se pune deloc accentul, că membrii comunităților sunt români în primul rând, apoi basarabeni. Dacă acceptăm “moldovenismul”, nu-i exclus, ca mâine-poimâine să
SPUNE ŞI TU ADEVĂRUL DE OVIDIU CREANGĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366280_a_367609]
-
sunt la putere în Republica Moldova. Și nu numai în RM... Pe canalul TV ”Moldova 1 Internațional” auzi și vezi numai comunități moldovenești, iar congrese ale moldovenilor se petrec și astăzi în Chișinău. În Italia, Germania, Canada etc, există asociații ale moldovenilor, dar nu se pune deloc accentul, că membrii comunităților sunt români în primul rând, apoi basarabeni. Dacă acceptăm “moldovenismul”, nu-i exclus, ca mâine-poimâine să ramânem în genere fără etnie, nerecunoscuți de nimeni, ori să fim recunoscuți ca popor asimilat
SPUNE ŞI TU ADEVĂRUL DE OVIDIU CREANGĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366280_a_367609]
-
leapădă de neam. Noi avem Patrie, avem o Țară - pamântul bunilor străbuni, dar nu știm cine suntem ori nu dorim să știm...și dacă nu ne putem identifica Înseamnă, că nu existăm ca popor, nu suntem, căci așa națiune, ca moldoveni nu există...Deci, suntem o țară fantomă, creată de Kremlin în 1940, la fel ca și RASSM în 1924 și renăscută după 1990 sub numele de Transnistria. Ginditi-vă, fraților! Așa cum suntem: buni, răi - sângele apă nu se face!... Să păstrăm
SPUNE ŞI TU ADEVĂRUL DE OVIDIU CREANGĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366280_a_367609]
-
și obiceiurile noastre național-românești. Să ne unim în jurul acestor valori și nu sub niște lozinci străine, false!” Spune și tu, cititorulule, oare nu este adevărat? Profesorul Iacob Cazacu-Istrati “a pus degetul pe rană”. Basarabenii noștri, care cu înverșunare își zic “moldoveni” toarnă în mod inconștient apă la moara rușilor și trogloditului Vladimir Voronin, Dodon și gașcăi lor de amețiți sau canalii. Părerea mea personală este, că la mijloc este necunoașterea adevărului la intențiile subtile, pe care le are „moldovenismul” lor, de
SPUNE ŞI TU ADEVĂRUL DE OVIDIU CREANGĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366280_a_367609]
-
este clar. (...) 4. Problema «guvernelor centrale», asupra căreia am promis să revenim, este foarte importantă! Cei care cunosc istoria românească interbelică știu foarte bine că Transilvania nu a avut atunci de suferit decât de pe urma guvernelor și grupărilor politice transilvănene. În vreme ce moldovenii, muntenii și oltenii priveau cu venerație către Pământul Sfânt al Transilvaniei și către suferințele de veacuri ale Românilor ardeleni, grupările politice transilvane erau în mare parte dominate de oameni cu alte idei și interese. Cele mai mari suferințe ale Transilvaniei
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361604_a_362933]
-
o bătută! OLTEANUL ȘI PUȘCA „Pe ei că n-au gloanțe!” strigară oltenii la Mărășești, când erau îmbrăcați doar în izmene: făceau gimnastică de înviorare, se spălau în apa râului, când îi luară în baionete pe nemți, și-i sprijiniră moldovenii de pe deal ... cărându-le friților numai ghioage noduroase, de le-au îmuiat de oase. Snoava este cam așa: „[...] Olteanul, bine aghesmuit cu țuică și zaibăr, alături de muiere, stătea țanțoș pe capra căruței și, din când în când, în timp ce șfichiuia cu
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
de multe ori la felul cum a privit ea moartea. - Stai să îi spun băiatului să pună de o cafea și să ne aducă și câte o dulceața cu apă rece, fiindcă e tare cald afară. - Cine e băiatul? - Un moldovean care nu mai are pe nimeni. L-am luat la mine să îl întrețin eu și el să facă ceva treburi pe afară pe care nu le mai pot face eu la 80 de ani. Și a început iar să
ECOURI MIORITICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350491_a_351820]
-
de soarta să fie cetatea Romanismului. În ea prinse rădăcina. Din ea crescu în urmă statul național al Românilor”. Această impresionantă apreciere ne-a îndemnat să continuăm demersurile noastre, care datează de mai mult de patru decenii, iar un alt moldovean de geniu, Alexandru Vlahuță să ne convingă că nu se poate abandona această menire când scria în 1900 în extraordinară carte România Pitoreasca:” ... .pământul Olteniei, în acea grădină frumoasă, plină de podoabe, de cântece și de legende, pe acel pământ
VARVARA&MITE MĂNEANUDEDICATIO CONSTANTIN BRÂNCOVEANU-300 DE ANI DE LA MARTIRIU. OLTENIA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350573_a_351902]
-
interpreta cu finețe de catifea în melodie, țesută pe o voce puternică, frumoasă, cu ochi luminători, ca roua pe frunza de smarald, cu surâsul larg și plin de bunătate, Mioara Velicu a purtat publicul prin și printre peisajele Modovei și moldovenii care rup opincile încinși în joc, alături de Catrina. Tiberiu Ceia a așternut visarea, dorul, romanța, liniștea peste sală, cu vocea lui caldă, lirică. Emilia Dorobanțu e o cântăreață care a edificat superbitatea frumoaselor fete dace răzbătută până azi în chipul
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
A fost primul din URSS care a vorbit despre deportări: nuvela «Toiagul păstoriei» de Ion Druță apăruse la 4 septembrie 1986; a vorbit despre foametea organizată de sovietici în 1946-'47 (poemul „Îngerii roșii” de D. Matcovschi), despre faptul că moldovenii sunt români, că limba ni-i română (poezia „Limba noastră cea română” de Gr. Vieru) etc. La plenara comitetului central al partidului comunist al RSSM din 5 august 1987 sunt luat în furci de către nomenclatura de partid: A. Jucenko, președintele
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
la timp, iar maică-sa l-a ținut prea mult sub fuste!”; „Cel mai tâmpit vers pe care mi-a fost dat să-l aud este acesta: „Eminescu să ne judece!”; „Vieru e un spion român cu grade, terorist al moldovenilor” etc., etc. etc.) Atunci, în perioada când mai era învinuit că vrea să-l asasineze pe Iurie Roșca, că pregătește o lovitură de stat, că e spion rus - l-am găsit la spital ținând sub pernă o lumânare și o
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
în Transilvania, care a participat la revoluție și a cărui poezie "Un răsunet", cunoscută și sub titlul „Deșteaptă-te, române!” a devenit marșul revoluționarilor români de la 1848. Vorbind despre imnul țării, îmi vin în minte imnurile României: în 1832, „Imnul Moldovenilor”, în 1834, „La domnitor și steag”, în 1848, „Un răsunet” sau „Deșteaptă-te, române”, „Saltă române” și „Marșul lui Iancu” mai cântau pașoptiștii. Pe vremea lui Al. I. Cuza, în 1861, în urma concursului s-a ales „Marșul triumfal”, iar după
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
din Transilvania, în paginile ei fiind lansat și cel mai mare poet român. Astfel, în nr. 6 din 25 febr./9 martie 1866, apare poezia „De-asiu avé“ (De-aș avea...), semnată „Mihaiu Eminescu“, editorul rebotezându-l astfel pe vecie 20 pe moldoveanul Mihail Eminovici, din România. Începând din 27 aprilie/ 9 mai 1880 (nr. 32) și până la 31 decembrie 1906 (nr. 41), revista este tipărită la Oradea, unde și-a mutat sediul. Deși avocat de profesie, cu licența obținută la Budapesta, Iosif
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
Ștefan. Adunați-vă la Putna, pentru-a auzi din nou, Vorbele prin veacuri sfinte și-a poruncilor ecou, Că Moldova nu-i a voastră, ci-a urmașilor în veci Și avem o datorie: s-o dăm cu hotare-ntregi. Mergeți moldoveni la Putna și vă dați mână cu mână, Adunând în piept durerea izvorâtă din țărână. Călcați în picioare brazda Prutului și faceți pod Cu istoria din veacuri a lui Ștefan Voievod. Rupeți legile străine ce-au schimbat vorbire, port Și
POEME ESENŢIALE (1) de NICOLAE STAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351648_a_352977]
-
fulger, o ureche muzicală extraordinară, precizia unui arcaș în marile simboluri și în pluralitatea de sensuri. Exercită o uluitoare fascinație asupra publicului care merge cu el din prima secundă. Născut în Moldova lângă Bacău, a admirat întotdeauna șăgălnicia și umorul moldoveanului, finețea sfătoasă și neașteptată a ironiei. Pentru Radu Beligan timpul parcă a rămas în loc, are aceeași siluetă juvenilă, aceeași impecabilă eleganță, aceeași voce de neconfundat, aceeași rigoare în pregătirea rolurilor, același respect pentru replică, iar în ultimul timp aceeași rigurozitate
RADU BELIGAN, UN SENIOR AL SCENEI ROMANE! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346625_a_347954]
-
Lavre - mănăstirea întemeaiată de Sf. Atanasie Athonitul, de care aparține schitul nostru - au primit-o în anul 1820. Din păcate, însă, proiectul nu s-a putut îndeplini atunci, ci numai cateva decenii mai târziu, când inițiativa a fost reluată de moldovenii Nifon și Nectarie, cărora Marea Lavră le-a reînnoit aprobarea în anul 1851 și care, în anul 1856 au dobândit și binecuvantarea Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol (sub autoritatea căruia se afla, și astăzi, Sfântul Munte), respectiv a Patriarhului Chiril. Domnitorul
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
dulce potolind setea aprinsă a călătorului; holdele nemărginite de grâu galben și copt, încărcat de povara bunătății noastre, îngâna o doină în mângâierea vântului neliniștit. Asta-i una din comorile, aurul nostru! Râurile cu apa limpede și înceată ca vorba moldoveanului, brăzdează fața dogorită de arșița valorilor a bătrânei patrii; gorunii ce străjuiesc vitejește cu un adânc devotament la marginea periilor dese - pădurile; lacurile - ochii albaștrii ai țării și heleșteiele cu mult pește valoros și gustos, fiind unul din cele mai
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]