1,112 matches
-
și artă", an IV, nr. 2, februarie 2010, p. 26. 642 Cf. Mariana Șenilă-Vasiliu, Intelectualitatea occidentală între intoxicare și deziluzie, în "Acolada. Revistă lunară de literatură și artă", an IV, nr. 5, mai 2010, p. 25. 643 Gheorghe Grigurcu, Soluția monarhică, în "Acolada. Revistă lunară de literatură și artă", an V, nr. 9, septembrie 2011, p. 28. 644 Cosmin Dragoste, Eșecul unei utopii, în "Mozaicul", serie nouă, an XI, nr. 8, 2008, p. 13. 645 Mihaela Velea, Artfair, în "Mozaicul", serie
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
359 Iver Neumann 360 aduce dovezi că identitățile pot fi fluide, având la bază un proces continuu de negociere, ca de exemplu identitatea rusă/sovietică vizavi de Europa, în mod special de când Revoluția Franceză a pus sub semnul întrebării regimul monarhic. Autorul respinge ideea că statul (sau liderii cheie) selectează o identitate pentru a o impune societății sau în alte regiuni ale lumii. Religia și clasa sunt două dimensiuni asupra cărora elita rusă are păreri divergente. Identitățile nu sunt integrate în
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
proprietari, așa cum făcuse Havel în Cehoslovacia. Desigur că eram conștient că vechea constituție a țării din 1933 fusese distrusă de Regele Carol al II-lea, care a introdus un regim dictatorial în 1938. Totuși, ca specialist în istoria României, principiul monarhic, cu tradiția lui de secole, mi-era aproape de inimă. Puterea domnitorilor români din trecut a fost mereu limitată de consiliul boierilor. Când în 1914 Regele Carol I a dorit să onoreze alianța cu Germania, un consiliu de coroană compus din
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
i motiv, republicanii nu au fost mai mult înclinați să pună capăt acestei lupte care, mai ales din 1792, opunea guvernele ziarelor. La fel de bine se știa că riscurile politice ale libertății presei erau de acum înainte mult mai reduse: forțele monarhice erau incapabile de a găsi în ziare un ajutor susceptibil de a pune Republica în pericol; acțiunea pe care presa divizată prin concurența dintre titluri o exercita asupra opiniei publice se dovedea în timp prea difuză pentru a putea provoca
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
care se preciza că organizația național-liberală din Covurlui dezaproba lupta dusă de șeful Partidului Liberal împotriva încoronării lui Carol. Considerând că actul încoronării se realizase "cu forme legale", liberalii gălățeni cereau conducerii centrale a partidului să revină la tradiția sa monarhică 91. Fragilitatea situației politice a liderului organizației liberale din Iași, care se situase în afara partidului prin poziția de acceptare a Restaurației, dispărea, lăsând locul unei acțiuni politice colective care își construia coerența și legitimitatea 92. La 15 iunie 1930 a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Liberal față de de această instituție duseseră, în opinia georgiștilor, la "deplina descalificare a factorului constituțional tricefal". În aceste condiții, reîntoarcerea lui Carol "devenise o necesitate de stat", iar gestul lui Gheorghe Brătianu de a fi acceptat Restaurația a reînviat tradiția monarhică a liberalilor și a reabilitat partidul, aflat în deplină degringoladă politică. Ion Sân-Giorgiu afirma că finalitatea creării Partidului Liberal "regenerat" era ca acesta să devină instrumentul de guvernare cel mai însemnat al regelui 97. Analiza discursurilor, recent realizată de cercetători
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Congesul general al acestui partid din mai 1930. A fost votat, apoi, noul Statut al partidului georgist, pe care îl vom analiza în detaliu, în paginile următoare. Raportorul Comisiei pentru politica generală, Atta Constantinescu, definea partidul drept național, liberal și monarhic. Leală acestor principii, formațiunea georgistă urmărea realizarea unui regim de viață socială care să asigure tuturor posibilitatea deplinei dezvoltări a personalității și afirma credința în necesitatea adaptării puterilor statului la condițiile specifice momentului istoric. Se aprecia că misiunea majoră a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
identificarea asemănărilor și mai ales a diferențelor dintre cele două formațiuni politice. În Statutele vechiului Partid Național Liberal, adoptate în mai 1930, erau precizate principiile generale de organizare: libertate, democrație și solidaritate; apărarea statului român unitar sub un regim constituțional, monarhic și democratic; întărirea proprietății private, considerată ca o funcție socială, evolutivă; înlăturarea luptelor de clasă prin solidarizarea și colaborarea frățească a tuturor claselor sociale; promovarea dreptății sociale, prin organizarea libertăților publice, a sufragiului universal, a culturii și educației cetățenești a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
scopurile și orientările majore ale programului noii formațiuni politice. După încercări repetate, la 20 septembrie 1930, au fost publicate Îndrumări trimise organizațiilor județene în vederea modificării programului PNL. Era o primă variantă a unui program, care definea noul partid ca fiind monarhic, național și liberal, susținător al Bisericii 262. Deși prin titlu erau anunțate modificări ale programului vechiului Partid Național Liberal, elementele de noutate nu erau clar evidențiate. Referindu-se la politica externă, georgiștii se declarau apărători ai bunelor relații cu statele
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mai fost pusă în evidență cu ocazia episodului de la 4 martie 1871, când "liberalii radicali au renunțat la [...] tactica revoluționară și opțiunile democratice și republicane, acceptând formula liberală clasică-reformiști oligarhici și monarhist constituțională"314. Un spor de autoritate pe seama instituției monarhice este susținut de georgiști și în articolul intitulat Monarhism și democrație 315, în care este analizat raportul între democrație, Constituție și monarhie. Autorul ia în discuție situația în care apar conflicte între democrația realizată în practică, sub forma unei "demagogii
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
parte, dar care, în realitate, erau preluate din Statutele Partidului Național Liberal, votate la Congresul general din mai 1930: * întărirea și dezvoltarea națiunii române prin libertate, democrație și solidaritate; * apariția și dezvoltarea statului național, unitar, român sub un regim constituțional, monarhic și democratic; * întărirea proprietății individuale, considerată o funcție socială, evolutivă, potrivită marilor nevoi naționale și sociale; * înlăturarea luptelor de clasă, prin solidarizarea și colaborarea diferitelor grupuri sociale, asigurând o repartiție echitabilă a drepturilor și obligațiilor de ordin politic și economic
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sociale din pătura mijlocie a populației. Potrivit lui Gheorghe Brătianu, condițiile economico-sociale ale anului 1935, permiteau o politică liberală care să ducă la alcătuirea acestei elite, pe criteriul muncii și al eficienței. El era convins că "liberalismul politic cu așezământul său monarhic și cu regimul parlamentar" nu vor putea fi salvate, decât dacă se va promova liberalismul economic, sprijinit pe instituții democratice și pe o elită a păturii mijlocii, cu rădăcini înfipte în toate straturile sociale ale națiunii 346. Din acest punct
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fost impus de Iuliu Maniu, care urmărea să obțină, astfel, controlul asupra acestei instituții. Lipsa de interes față de problemele de stat manifestată de prințul Nicolae, care dorea reîntoarcerea lui Carol, a diminuat autoritatea Regenței, contribuind la întărirea curentului carlist. Restaurația monarhică era dorită de tot mai mulți oameni politici. Obligat să-și onoreze jurământul de credință față de regele Mihai și față de Regență, premierul, Iuliu Maniu, nu putea să accepte fățiș Restaurația. Totuși, unele evenimente au demonstrat că, în anumite condiții, o
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cei ai Partidului Național-Creștin, partide de dreapta, care își sporiseră popularitatea în timpul campaniei electorale și a alegerilor. În concepția regelui, simpatia manifestată de Goga pentru Germania și măsurile antisemite ale guvernului trebuiau să convingă marile democrații occidentale, că regimul autorității monarhice era preferabil, în România, acestei ultime "soluții constituționale", reprezentată de Guvernul Goga-Cuza. Includerea național-țărăniștilor, conduși de Armand Călinescu în cabinet a permis o echilibrare a balanței politice. Astfel, Armand Călinescu a adoptat măsuri pentru reducerea influenței grupărilor fasciste în interior
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
acceptând, asemeni liberalilor de sub conducerea lui I.G. Duca435, intervenția statului în economie. Când criza economică va fi depășită, șeful georgiștilor va reveni la tezele neoliberalismului, susținând că aplicarea liberalismulului economic condiționa salvarea liberalismului politic și, în ultimă instanță, salvarea regimului monarhic parlamentar 436. De altfel, revenirea neoliberalior la unele din tezele orginare ale liberalismului clasic, (între care și intervenția moderată a statului în economie), a fost sesizată de cercetătorii procesului devenirii liberalismului de-a lungul timpului 437. Poziția partidului față de problemele
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și Atta Constantinescu, iar de la averescani generalul Nicolae Rădescu și H. Teodorescu. În timpul discuțiilor s-a luat în calcul necesitatea unei acțiuni pentru îndepărtarea camarilei de la putere. S-a precizat că prin acțiunea preconizată trebuia să se asigure menținerea principiului monarhic și normalizarea vieții publice. În același timp, șeful georgiștilor a trimis organizațiilor județene o circulară, în care cerea intensificarea acțiunilor din teritoriu, pentru răspândirea manifestului de la 24 ianuarie și pentru explicarea rostului luptei constituționale la nivelul maselor 565. Acordul dintre
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
două partide: principiul național, în sensul restrângerii amestecului străinilor și sporirii drepturilor românilor "dinăuntru și din afară" și principiul constituțional, în sensul menținerii și apărării Constituției existente, care "a dat țărănimii pământul și votul obștesc, iar țării Dinastia și așezământul monarhic"602. Formulările la adresa coroanei par estompate. Se spune numai că lupta celor două partide "e lupta de mântuire a Coroanei". În manifest sunt precizate, din nou, obiectivele comune ale celor două partide: "Luptăm pentru autoritate împotriva tiraniei, pentru libertate împotriva
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
o soluție proprie, nelăsându-se influențat de partizanii politici. Pronunțându-se pentru un "guvern de mână tare și de autoritate", președintele georgiștilor respingea ideea unui guvern național-țărănist, apreciind că acesta ar favoriza închegarea unui front popular, care ar primejdui regimul monarhic. El respingea și ideea unui guvern Al. Vaida-Voevod, argumentând că acesta i-ar putea favoriza pe legionari, primejdioși pentru monarhie și pentru liniștea țării. Invitat prin intermediul lui P. Papacostea să se alăture unei coaliții Averescu, Goga, Cuza, care se dorea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a acelui moment istoric. La începutul anului 1933 georgiștii aduceau noi precizări referitoare la poziția lor față de monarhie și față de regimul politic în general. Cu ocazia unei întruniri din 11 ianuarie, la Iași, Constantin Banu declara tranșant: "Suntem și rămânem monarhici constituționali [...] De aceea am respins ideea dictaturii ca deopotrivă de periculoasă și țării și Coroanei"649. În toamna aceluiași an, reafirmând devotamentul său față de rege, partidul georgist cerea să i se încredințeze guvernarea 650. Așteptările lui Gheorghe Brătianu nu au
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a discursului istoricului față de regele Carol al II-lea impune nuanțarea aprecierilor. Chiar dacă afișa o atitudiune critică la adresa metodelor folosite de suveran, critica lui Gheorghe Brătianu era una indirectă, constructivă, de "moralizare"655 a regelui și de protejare a instituției monarhice. De altfel, o parte a fruntașilor georgiști erau împotriva unei acțiuni ostile regelui, susținând doar acțiunea de opoziție față de guvern. Așa se explică atitudinea moderată a georgiștilor față de coroană, în timpul campaniei electorale pentru alegerile parțiale din capitală, din primăvara anului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
membrii partidelor respective. Spre exemplu, formula unui "naționalism constructiv", promovată de georgiști, era vehiculată în epocă și de alte grupări politice, între care se numără și Partidul Național Creștin, condus de A.C.Cuza și Octavian Goga. Opunând comunismului o Românie monarhică, purificată prin ortodoxie și prin valorile tradiționale ale românilor, cuziștii urmăreau ca prin naționalismul lor constructiv să realizeze corectarea "democrației putrede"708. Încercând o delimitare între ideologia proprie și cea a partidelor grupate în "Frontul Constituțional", în septembrie 1935, președintele
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
prin care trecem, cere unirea tuturor oamenilor de stat, fiul lui Ion Brătianu a răspuns chemării regelui: și-a făcut datoria așa cum și-o făcuseră părintele și bunicul său. Căci a nu răspunde chemării regelui însemnă a nega însuși principiul monarhic. "Expectativa", fie ea și patriotică e o insultă adusă Suveranului. Față de el n-ai dreptul să stai în expectativă, ai numai datoria de a face zid în juru-i, spre apărarea țării de tulburările interne și de dușmăniile din afară. Cine
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
parte de mișcare politică. Deosebiri esențiale de păreri m-au izolat fără să izbutească a rupe legături ce-mi erau scumpe. Ca și dl Argetoianu, ca și d-ta, ca și alții am crezut că atitudinea partidului liberal față de restaurația monarhică, precum și față de realitățile vieții actuale nu era nici întemeiată, nici oportună. [ ...] partidul și-a schimbat, în parte, atitudinea, fără să dea însă țării sentimentul că această schimbare este fundamentală, definitivă. [.. ] În ce privește statul nostru, el se resimte, nu numai de această
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
strânsei interdependențe economice dintre popoare și nesocotirea mersului impasibil al timpului. PNL stăruie în credința că în viitor numai dezvoltarea liberă a individualităților și un regim stabil și normal al dreptului pot chezășui progresele neamului nostru. Neclintit în convingerile sale monarhice PNL rămâne la ferma hotărâre de a păstra României temelia nezdruncinată a așezămintelor sale constituționale [...]. Politica exernă a României este o politică de pace, de apărare a suveranității naționale și a integrității teritoriului nostru. PNL urmărește întărirea sistemului nostru de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
aerul libertății pentru a încuraja producția individuală. Ce vom reține, dar din liberalismul, așa cum l-a închegat evoluția istoriei, pentru nevoile de astăzi și de mâine ale țării noastre? [...] Am convingerea că nu vom salva liberalismul politic, cu așezământul său monarhic și cu regimul parlamentar, nu-l vom salva decât dacă vom asigura menținerea liberalismului economic; dacă vom sprijini aceste instituții democratice pe o nouă elită a păturii mijlocii, cu rădăcini înfipte în toate straturile sociale ale acestei națiuni, lăsând statului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]