1,681 matches
-
vest, Suedia victorioasă în războiul contra Habsburgilor, apare drept arbitru al Europei de nord. Cu atît mai mult cu cît ea nu are în față decît o Polonie mult știrbită și o Rusie semibarbară, ruptă de Europa de cînd furtuna mongolă a șters-o, practic, de pe hartă. La est: Rusia și Polonia prevestesc noi dezechilibre europene Tătarii instaurează, într-adevăr, asupra principatelor rusești un protectorat apăsător. Moscovia însăși este cucerită iar Moscova incendiată în 1451. Urmînd lui Vasile cel Orb la
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Alexei (1645) este deosebit de întins și își desăvîrșește organizarea. Comparat cu regatele din Occident, cu Suedia sau cu Polonia, rămîne totuși un stat semibarbar. Aspirațiile la moștenirea bizantină ascund cu greu urmele profunde lăsate de mai multe secole de dominație mongolă. Principala rivală a Rusiei, Polonia apare ca o putere infinit mai civilizată și cu o importanță mult mai mare în afacerile europene. Totuși, veșnicele tendințe centrifuge triumfă din nou sub Jagelloni (dinastie de origine lituaniană care domnește în Polonia din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
1902, p. 412, și urmare, cu o hartă a direcțiilor de înaintare a corpurilor de oaste mongole spre pârâul Sayo. Tot pe aceeași temă se axează și Altunian, în Die Mongolen und ihre Eroberungen, Berlin 1911. Relațiile Vaticanului cu Imperiul Mongol din această perioadă sunt prezentate de A. Molinier, în Les Mongols et la Papauté, 1923, și Giovanni Soranzo, în Il Papato, l’Europa christiana e i tartari, un secolo di penetrazione occidentale in Asia, Milano, 1930 (vezi și N. Iorga
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
informații referitoare la români, care merită amintită, este aceea făcută de Cheshire Harold, The great Tartar invasion of Europa, publicat în „The Slavonic Review”, vol. IV, nr. 13, Londra, 1926, p. 89-105. Pentru informarea opiniei publice românești asupra formării Imperiului Mongol, dar mai ales cu referire la Marea Invazie din Europa, din anii 1237-1242, deosebite merite are lucrarea lui Aurelian Sacerdoțeanu, Marea invazie tătară și sud-estul european, București, 1933, care discută, pe o vastă informație bibliografică, pătrunderea mongolilor în Țările Române
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Marea Invazie din Europa, din anii 1237-1242, deosebite merite are lucrarea lui Aurelian Sacerdoțeanu, Marea invazie tătară și sud-estul european, București, 1933, care discută, pe o vastă informație bibliografică, pătrunderea mongolilor în Țările Române și retragerea, și apoi instaurarea, dominației mongole în sud-estul european. Raporturile rușilor cu mongolii, așezarea acestora la nordul Mării Negre și a Mării Caspice, urmată de constituirea Hoardei de Aur și desprinderea de ea a Hanatului din Crimeea, întocmite pe izvoare rusești și orientale, sunt dezbătute și tratate
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Leipzig, 1943. Întemeiată pe un vast material, autorul epuizează subiectul, tratând, pentru întreaga perioadă, nu numai relațiile Hoardei de Aur cu statele rusești din nord, ci și legăturile ei cu sudul, crearea Hanatului Crimeii, precum și toate aspectele din viața poporului mongol, din punct de vedere social, economic, juridic, politic, militar și moral cu repercusiunile pe care le-au avut asupra Țărilor Române (v. și recenzia făcută de Fr. Pall, în „Revue historique du Sud-Est Européen”, anul XXII, 1945, p. 322-325). La
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
feudală. În sfârșit, o privire de ansamblu asupra istoriei Imperiului Mongol și a evoluției civilizației, se poate spicui din cele două mari opere de sinteză alcătuite, pe un vast material informativ, mai ales oriental, ale lui René Grousset, L’empire mongol, Paris, 1941, (p. 48-358) și L’empire des steppes (Attila, Gengis-Khan, Tamerlan) ed. I, Paris, 1939; ed. II, Paris, 1948. Dintre istoricii români, trebuie să menționăm mai întâi pe B. P. Hașdeu, cu Istoria Critică a Românilor, București, 1875, vol
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
alte exemple). Desigur că, între primele două nume și acea al tătarilor ca popor va fi fost o legătură sub aspectul lingvistic, dar nu și sub acela istoric. E greu de știut ce va fi însemnat cuvântul tătar în limba mongolă, nume dat vreunui om, probabil, de la care a rămas denumirea unui trib de limbă mongolă, a unui râu și a unei regiuni întregi. Ioan Plano Carpini, care a petrecut un an și jumătate între mongoli, în anii 1246-1247, scrie că
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fi fost o legătură sub aspectul lingvistic, dar nu și sub acela istoric. E greu de știut ce va fi însemnat cuvântul tătar în limba mongolă, nume dat vreunui om, probabil, de la care a rămas denumirea unui trib de limbă mongolă, a unui râu și a unei regiuni întregi. Ioan Plano Carpini, care a petrecut un an și jumătate între mongoli, în anii 1246-1247, scrie că țara acestora mai este locuită de tătari Deinde terram Mongolorum intravimus, quos Tartaros apellamus. Războinici
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
că țara acestora mai este locuită de tătari Deinde terram Mongolorum intravimus, quos Tartaros apellamus. Războinici de temut, locuind încă din secolul al VIII-lea în regiunea de jos a Kerulenului, erau socotiți printre cei mai sălbateci din toate popoarele mongole și luptau întotdeauna în avangardă, așa cum apar secuii în fruntea oastei ungurilor. Wilhelm de Rubruquis ne dă, în 1253, și explicația de ce numele de tătari a acoperit pe acela de mongoli: Tunc ipse Cyngis praemittebat ubique ipsos Tartaros et inde
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și giurgii sau giurii, s-a numit mai apoi Mangiuria. Partea de apus a Mongoliei hrănea câteva triburi turcice, dintre care cel mai important era acela al uigurilor. În mijlocul Mongoliei, între Onon și Kerulen, locuiau mai multe seminții ale triburilor mongole: naimanii, cheraitii, merchiții, uiaații, tătarii, djelaririi și boreiganii sau bordjigin. Cel mai important centru economic al deșertului Gobi era la Caracorum. Șeful acestui ultim trib, Iesughei-bahadur (cel viteaz) izbuti, cam în jurul anilor 1160-1170, să înfrângă cerbicia tătarilor și să-și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
tătarii, djelaririi și boreiganii sau bordjigin. Cel mai important centru economic al deșertului Gobi era la Caracorum. Șeful acestui ultim trib, Iesughei-bahadur (cel viteaz) izbuti, cam în jurul anilor 1160-1170, să înfrângă cerbicia tătarilor și să-și impună autoritatea asupra tuturor mongolilor. Dar stăpânirea lui nu a durat mult căci, prin anul 1179, a fost otrăvit de un tătar, pe când se afla în tabără, și locul ocupat de Targutai-Kiriltug, din același trib al bordjiginilor, copiii lui Iesughei-bahadur, cinci la număr, trei de la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de cavalerie de câte 10.000 de oameni, unități mici de câte 1.000 de oameni, subunități de câte 100 și grupe de câte 10 oameni, izbutind să facă din ea un instrument de luptă neîntrecut pentru vremea sa. CUCERIRILE MONGOLE ÎN ASIA ȘI EUROPA PÂNĂ ÎN ANUL 1223 În anul 1209, după ce înfrânge și rezistența ultimului și celui mai puternic trib turc, al uigurilor, el pornește și cucerește China de Nord, până la Hoang-Ho (Fluviul galben). Lăsând acolo guvernator pe generalul Muculi
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de război, astfel întocmit, a fost excelent. Armata lui Mahomed, deși superioară ca număr, fiind dispersată, nu s-a putut grupa așa de repede pentru o bătălie decisivă. Cetățile cu orașele Buchara și Samarcand cad unele după altele și trupele mongole surprind și nimicesc pretutindeni oștile horezmiene, încât, într-un an de zile, vastul imperiu al lui Mahomed a fost strivit ca o nucă de uriașul clește deschis de Gingis-khan. Însuși Mahomed, istovit de puteri, nu și-a mai găsit salvarea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
salvarea pe uscat. Urmărit de dușmanii săi, el a izbutit să scape cu o luntre, într-o insulă din Marea Caspică, în care a și murit în luna decembrie 1220, privind spre fosta lui împărăție, prefăcută în scrum de puterea mongolă. În primăvara anului 1221, campania este reluată și generalii săi cuceresc Afganistanul, Corasanul și Persia. Deși cu pierderi însemnate, de 15.000 de oameni, Gebe și Subotai se avântă numai cu 25.000 de călăreți până la Bagdad, în toamna aceluiași
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
încheiem pace! Vă vom da aur și veșminte scumpe cât doriți”. Primind multe daruri pentru el și oastea sa, hanul cuman Iurie Conceac părăsește câmpul de batălie. Fără ajutorul lui, alanii și circazienii trădați fură repede înfrânți de viclenii generali mongoli, care, regretând ulterior și generozitatea lor din momentul de slăbiciune, se iau după urmele cumanilor și încep a-i tăia, luându-le înapoi darurile. Surprinși de o astfel de comportare perfidă, cumanii, în loc să se adune pentru a începe lupta, se
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în care cumanii vindeau sclavi de ambele sexe, piei de vulpi, de castori, de lupi și alte animale și cumpărau, în schimb, grâne, dar mai ales stofe și articole de lux din Orient, aduse de corăbieri. Pentru a opri înaintarea mongolă, a recupera Cumania Albă și a recuceri portul pierdut, pe lângă dorința de a răzbuna pe cumanii hanului Iurie Conceac, uciși în mod perfid, în anul 1222, marele han Cuten ceru, în grabă, ajutor ginerelui său, Matislav Matislavici cel Îndrăzneț, principele
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
-i avertizeze de consecințele alianței cu Kipciaki: „Iar voi v-ați încrezut în Kipciaki și ați ucis pe solii noștri și ați pornit asupra noastră; porniți, așadar, noi însă nu v-am stârnit și Dumnezeu să judece”. Înfierbântați de cutezanța mongolă, Daniel Romanovici, în vârstă de numai 22 de ani, și cu Matislav de Halici, dau drumul robilor să se înapoieze nevătămați, dar fiecare pornește lupta pe cont propriu. Ei trec Niprul îndată și împrăștie primele străji tătărești, iar după lovirea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Marea Invazie din Europa. Pentru că moștenitorii lui Gingis-khan erau mulți și cuceririle în China necesitau în acel moment prezența unora din aceștia pe câmpurile de bătălie, Tului, cel mai mic fiu trebui să țină locotenența Imperiului până în 1229, când principii mongoli, convocați în Adunarea generală (Curiltai), au ales împărat pe cel de-al treilea fiu, Ogodai (1229-1241 decembrie). Cu această ocazie s-a făcut divizarea Imperiului, după testamentul făcut încă în viață de către Gingis-khan, la cei patru fii, pe care i-
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
prin cei patru fii: Batu-khan, Orda, Șiban (Șaiban) și Berke, îi căzuse cele mai de Apus și îndepărtate ținuturi, în principal Imperiul Cumanilor, Dești-Kipciak, care ca ulus al lui Giuci, va fi numit Hoarda de Aur. Dar acesta nu aparținea mongolilor, în fapt, ci trebuia cucerit. Problema luării în stăpânire a acestui vast teritoriu, care cuprindea în el Țările Române de la Dunăre și stepele de la nordul Mării Negre până la Volga, luată în discuție în Adunarea generală a principilor mongoli (Curiltai) din 1229
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
acesta nu aparținea mongolilor, în fapt, ci trebuia cucerit. Problema luării în stăpânire a acestui vast teritoriu, care cuprindea în el Țările Române de la Dunăre și stepele de la nordul Mării Negre până la Volga, luată în discuție în Adunarea generală a principilor mongoli (Curiltai) din 1229 și ținută în Caracorum, nu a fost rezolvată printr-o hotărâre practică. Abia la Adunarea generală din 1235, se luară măsuri pentru alcătuirea unei armate de 150.000 de oameni, care avea să fie compusă din forțele
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nepotul de fiu Buri, III) Ogodai-khan (1229-1241), prin fiii săi Giuik și Cadan și IV) Tului, prin fiii săi Mangu (sau Mongke) și Budjek, pe care-i vom vedea comandând trupe în Marea Invazie a Europei. Cauza principală a invaziei mongole în Europa a fost, deci, cucerirea Imperiului cuman, Dești-Kipciak, ulus-ul lăsat moștenire de către Gingis-khan lui Giuci, care se întindea de la Volga până la gura Tisei, cuprinzând în el și Țările Române, cum am arătat mai sus, și nu din dorința de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a celor 40.000 de corturi de cumani cu 200.000 de oameni prin Moldova în Ungaria, ci și fuga lui Mihail de Cernogov și a principelui Daniel al Haliciului, la Pesta, adăugând astfel încă un motiv pentru o ofensivă mongolă în contra Țărilor Române și Ungariei. Nevoit să-și reîmprospăteze trupele, după înfrângerea lui Kotian, cum apare în izvoarele rusești, Batu-khan se întoarse dincolo de Volga. Acolo, el arată Adunării principilor, victoriile sale și aduce la cunoștință plecarea cumanilor, prin Țările Române
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ungar, singurul concurent la stăpânirea lor. Și vom vedea mai jos că, după Marea Invazie din 1241, Batu-khan va îngloba în vastul său imperiu, numai Moldova și Țara Românească, Transilvania fiind lăsată în voia destinului ei, după pedepsirea Ungariei. INVAZIA MONGOLĂ DIN ANUL 1241 Distrugerea și pustiirea țărilor rusești a fost bine chibzuită de către Batu-khan și Subotai. Ca generali și comandanți răspunzători de soarta trupelor lor, ei nu se puteau avânta în sud-estul Europei, fără să se fi asigurat că nimeni
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Ca generali și comandanți răspunzători de soarta trupelor lor, ei nu se puteau avânta în sud-estul Europei, fără să se fi asigurat că nimeni nu-i poate ataca din spate și tăia legătura cu patria lor. După devastarea acestora, oștile mongole au primit ordin să se adune în regiunea dintre izvoarele Bugului și ale Nistrului între Camenița, din fața Hotinului și orașul Liov, care trebuia să constituie baza de plecare pentru ultima ofensivă. Batu-khan însuși, încheind operațiile împotriva Kievului la 6 decembrie
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]