1,599 matches
-
demografic, ci - așa cum am mai amintit - mai ales emigrației interne, prin stabilirea pe moșia Belcești, începând din ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, a unor bejenari veniți din Galiția, care au format cătunul Ruși<footnote Gh.Enache, Belcești.Studiu monografic, I, Iași, 2007, p. 140. footnote>, precum și a supraviețuitorilor epidemiei de ciumă de la începutul secolului al XIX-lea, de pe moșia Cioara, care s-au strămutat la est de sat, unde au întemeiat cătunul Ciorăni<footnote Ibidem, p. 138, 154. footnote
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
bunăvoința prof. Constantin Iacomi și Paul Constantinescu, ambii directori ai Școlii Normale, am rămas să-mi continui școala și să-mi realizez visul de a ajunge învățător, așa cum mi-am dorit încă de la vârsta de 10 ani. Am citit „Eseul monografic” al prof. Novac privind Biblioteca „Stroe Belloescu”. Foarte interesant. Îi voi telefona cu mulțumiri și impresii asupra celor relatate de autor. Sâmbătă, 25 noiembrie 2006. Primesc telefon de la prof. Gruia Novac, urmat de o discuție elevată, de un sfert de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Din 1990 pînă în prezent au avut loc mai multe modificări legislative decît de la înființarea învățămîntului public din România și pînă în 1990. Mă uit pe teza extrem de bine documentată a lui Bogdan Bucur. Se ocupă în principal de școala Monografică a lui Dimitrie Gusti, dar în contextul și din perspectiva manifestărilor politicoadministrative ale vremii. Dintr-o anexă aflu că între 1925 și 1940 cadrul legislativ al organizării administrației publice s-a schimbat de 34 de ori, adică aproximativ o dată la
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
poartă în sine popa Zamă de i-a trăit spiritul neatins patruzeci și cinci de ani în singurătatea de nici o veste și de nici o unealtă tulburată a văgăunii Orheiului ?... Acest popa Zamă este, probabil, cel mai savuros personaj din campania monografică de la Cornova, din 1931, repusă de curînd în pagină cu o extraordinară migală și vizibilă plăcere de Marin Diaconu, Zoltán Rostás și Vasile șoimaru la Editura Quant din Chișinău. Dar nu este singurul. Iar poveștile acestei lumi de referință a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
fost, s-ar zice, principala referință în care se înnoadă cele mai multe fire ale vieții sociale. Simptomatic, aproape că nu există studii despre rudenia la români, dar există nenumărate mărturii și interpretări despre gospodăria țără nească. Mai mult, pe urmele școlii monografice, Paul Stahl ajunge la concluzia că gospodăria este cea mai mică unitate socială, și nu indivi dul. Chiar și sistemul de valori al acestei societăți se concentrază în mare măsură într o morală a bunului gospodar. Iar gospodăria „îndestulată” exprimă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de la aceste constatări analiza s-a focalizat pe evaluarea impactului socio-educativ al acestui tip de muzeu. Un important spațiu a fost dedicat definirii conceptului de muzeu în aer liber în România, prin contribuția Școlii sociologice de la București, a rezultatelor cercetărilor monografice întreprinse de Dimitrie Gusti, finalizate prin înființarea în scop educativ a celui mai important complex socio-etnografic în aer liber din țara noastră: Muzeul Satului Românesc. Datorită faptului că studiul a fost centrat pe dimensiunea activităților artistice în medii de învățare
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
acest demers condiționează un caracter pluridisciplinar și interdisciplinar cercetării, teoria sa fiind îmbinată cu practica, investigația științifică cu acțiunea socială, politică și culturală. Studiul realității sociale avea să fie concretizat prin construcția unei metodologii specifice de cercetare sub forma cercetărilor monografice de teren. Consecințele colaborării directe pe teren și mai tîrziu, cu ocazia prelucrării, interpretării și redactării rezultatelor, a unor specialiști din domenii atît de variate, de la geologi și biologi pînă la sociologi și psihologi, au fost semnificative atît în planul
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
a unor specialiști din domenii atît de variate, de la geologi și biologi pînă la sociologi și psihologi, au fost semnificative atît în planul metodelor și tehnicilor de investigație, dar și în planul cunoașterii complexelor realități geo-psiho-socio-culturale și spirituale. Rezultatul cercetărilor monografice întreprinse de D. Gusti a constat în înființarea celui mai important complex socio-etnografic în aer liber din țara noastră: Muzeul Satului Românesc. Acest proiect științific certifică intențiile Școlii de a depăși stadiul cercetării de teren, prin extinderea acesteia asupra tuturor
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Concepția lui R. Vuia cu privire la muzeele în aer liber poate fi observată și din amploarea activităților desfășurate pe teren începînd cu anul 1922, precum și prin activitățile de cercetare concretizate prin aplicarea de chestionare în anii 1923 și 192666. Rodul campaniilor monografice desfășurate în perioada 1925-1935 s-a concretizat într-o colecție de piese expuse prima oară în satul Fundul Moldovei din județul Suceava, apoi prin două expoziții organizate în spațiile Seminarului de sociologie în anul 1929, precum și în zonele cercetate care
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
altele strămutate, altele demontate. După cîțiva ani, în plin război, în condițiile de fapt ale prezenței refugiaților în spațiul muzeului, a pericolului real al distrugerii ireversibile a patrimoniului, o primă măsură a constat în strămutarea acestora. Încetarea campaniilor de cercetări monografice în anul 1947 a condus la o stagnare a activității științifice cu repercursiuni asupra valorificării educative. După 1949, noul Director al Muzeului, profesorul Gheorghe Focșa va reuși cu dificultate să continue demersul lui Gusti în limita constrîngerilor de ordin politic
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în evenimente epice, în parabole și mituri semnificative, în personaje și relațiile dintre acestea. În cartea sa, Nicoleta-Georgeta Solomon demonstrează că scriitorul Camil Petrescu impune o formulă epică nouă, deoarece, dacă până atunci în literatura română dominau romanele sociale și monografice cu subiecte propriu-zise, romanele sale se structurează pe o pasiune sau pe o idee. Interogând și răspunzând, făcând apel la memorie și la fluxul acesteia, explicând procese complicate, romanele lui Camil Petrescu dezvoltă, așa cum demonstreză autoarea, un relief epic deosebit de
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
speță despre propriul roman, vor trece în creație. Scriitorul cere operei substanțialitate si autenticitate; metoda substanțialistă examinează esențele concrete. Romanele lui Camil Petrescu impun o nouă formă epică, neavând propriu-zis subiect; în timp ce, până la el, în literatura noastră dominau romanele sociale, monografice, romanul lui se structurează pe o pasiune sau pe o idee: ele sunt de observație a vieții interioare, de analiză psihologică, iar creatorul descrie realitatea în măsura în care a cunoscut-o prin experiența directă. Nicolae Manolescu remarcă: <ref id="1"> 1 Manolescu
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
introspecției. Timpul prezent și subiectiv, folosirea persoanei întâi sunt categorii folosite în noul roman, totul fiind subordonat memoriei. Se impune o nouă formă epică, neavând un subiect, cu momentele sale bine definite. Până la el, în literatura noastră dominau romanele sociale, monografice, în timp ce romanul lui se structurează pe o pasiune sau pe o idee. Operele consacrate realității obiective conțin o anumită tipologie socială, pe când, romanele lui Camil Petrescu sunt de observație a vieții interioare, de analiză psihologică, iar creatorul descrie realitatea în măsura în care
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
de cercetare prin care specialiștii pot provoca și manevra, desfășurarea unor fenomene proprii activităților motrice. Tehnicile sociometrice reprezintă un ansamblu de instrumente folosite pentru cercetarea relațiilor interpersonale și optimizarea activității de grup. Tehnici pentru studiul actelor și acțiunilor motrice; actografice, monografice, fotografice, cinematografice. Metodele anchetei (sau metoda anchetei) utilizează chestionare, interviuri (convorbiri). Prin această metodă se urmărește cunoașterea opiniilor, motivelor, intereselor, opțiunilor diferitelor categorii de subiecți despre activitățile motrice. Principalele etape ale unei anchete sînt: precizarea obiectului (temei) anchetei; selectarea eșantionului
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
colegul său Ion Vinea - „între două lumi”, între nostalgia estetizantă a clasicității patriarhale și revolta profetică a avangardei, „arghezianul”, „naturistul” Fundoianu din Herța, Priveliști sau Cîntece simple se află de fapt la antipodul „bucolicelor”, „jammesienelor” lui Ion Pillat din volumul „monografic” Pe Argeș în sus, unde dominantă este seninătatea nostalgică și melancolică, armonia abia tulburată a comuniunii cu familia, strămoșii, locurile natale. Poemele sale sînt poeme ale unei tradiții devastate, descompuse, „în mizerie”, o tradiție biblică și „patriarhală” ieșită din țîțîni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
limbaje, alternative, infuzia emancipator-demofilă de elemente „marginale” și „plebee”, alternative în raport cu aroganța narcisiacă, devitalizată a Artei. Tendințe moderniste ieșene. Versuri și proză, Fronda, Absolutio. Despre revistele simboliste și postsimboliste efemere din România de dinaintea Primului Război Mondial există numeroase referințe și cîteva abordări monografice de sinteză. Cea mai atentă și mai amănunțită explorare îi aparține istoricului literar clujean Leon Baconsky: „Micile publicații simboliste ale momentului 1912“, în vol. colectiv Studii literare. Din istoria presei culturale și literare românești, ed. cit., pp. 96-140. O abordare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
revistă română), poet, publicist, ulterior colaborator la Rampa, Vieața nouă, Sburătorul, fondator al revistei Umanitatea, militant pacifist și autor de romane sociale cu caracter umanitarist. Ceilalți doi sînt Albert Schreiber și Carol Steinberg. Cea mai completă și mai atentă prezentare monografică a revistei îi aparține, din nou, lui Leon Baconsky; acesta subliniază predilecția tinerilor redactori pentru Rémy de Gourmont: „Eseurile și Măștile lui Rémy de Gourmont constituie unele din lecturile (și modelele) preferate ale majorității tinerilor adepți ai «curentului nou»”, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pentru o asociație plastică, dînd naștere la un univers nou fantastic, creat după legi absurde din simplul plac al ochiului. Acesta e stilul Arghezi și Urmuz. Doctorul, trăsura și caii sînt văzuți într-o compoziție sincretică. Mîinile, ochii se tratează monografic ca piese scăpînd din trup cu o viață proprie”. Constatare subtilă, valorînd cît întreg capitolul dedicat autorului „Fuchsiadei”! În Paradisul suspinelor al lui Ion Vinea „se întîlnește și metoda lui Urmuz, excesul de importanță dat laturei minerale a omului în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
comicului absurd” realizat de Iordan Chimet sau cuprinzătoarele antologii didactice realizate de Gabriela Duda și, respectiv, Nicolae Bârna), „caietele” dedicate fenomenului și numerele tematice ale unor reviste de cultură, numeroasele contribuții (inclusiv internaționale) incluse, uneori, în cadrul unor demersuri eseistice sau monografice mai cuprinzătoare, capitolele de istorii literare, articolele de dicționar, exegezele dedicate autorilor avangardiști (Urmuz, Ion Vinea, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Geo Bogza, Claude Sernet, Gellu Naum, Gherasim Luca, Jacques G. Costin, Sesto Pals, Jonathan X. Uranus, Grigore Cugler, Stephane Roll
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
curînd rezervate (de la criticii post-maiorescieni și de la tradiționaliștii autohtoniști ai Gîndirii pînă la spiritualiștii eclectici, vitaliști ai „tinerei generații”). Unii dintre ei (Vinea, Maniu, Fundoianu) sînt naturi amfibii, melancolice și fantaste, puternic marcate de estetismul simbolist sau decadentist. Fundoianu recuperează „monografic”, într-o matrice argheziano-bacoviană cu ecouri din neo-bucolismul lui Francis Jammes (dar și din tradiția hasidică), peisajul bucovinean al Herței, cu tîrguri putrede și natură agrestă, în ecorșeuri expresioniste. Membru fondator al revistei de orientare tradiționalist-spiritualistă Gîndirea, Adrian Maniu prelucrează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
simbolism sub influența unor poeți precum Jules Laforgue, Guillaume Apollinaire, Max Jacob sau Tristan Corbiére; am examinat pe larg, de asemenea, recenzistica tînărului poet-gazetar Ion Vinea, cu accent asupra criticii de susținere și promovare a preavangardismului poetic. Am prezentat, apoi, monografic revista Chemarea (1915) a lui Ion Vinea și Tristan Tzara - privită ca placă turnantă între postsimbolism și avangardism, ca „embrion” autohton al Dadaismului și ca prefigurare a revistei constructiviste Contimporanul - cea mai logevivă publicație de avangardă din România. Comparația între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
continuitatea autohtonă. Acest repertoriu este cu atât mai valoros, cu cât, pe lângă hărțile cu descoperirile din fiecare etapă, este însoțit și de o sugestivă ilustrație, structurată judicios pe categorii distincte de descoperiri. În felul acesta, s-a realizat o lucrare monografică de amploare, care a putut fi alcătuită nu numai datorită efortului de a analiza și aprecia corect realitățile vremurilor trecute, ci și grație numeroaselor cercetări de teren întreprinse constant timp de peste o jumătate de secol, care au oferit o zestre
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ca un creștin exemplar, ca patriot și caracter incoruptibil, ca unul dintre cei mai mari martiri anticomuniști din România. Viața tumultuoasă și exemplară a mucenicului Grigore Caraza merită, cum se va vedea, a fi povestită În cel puțin o carte monografică. Dar, pentru că sănătatea tot mai precară nu ne Îngăduie să Întreprindem efortul cerut de o prea lungă scriere narativă, ne mulțumim cu relatarea doar a unui succint curriculum vitae. În comuna nemțeană Poiana Teiului de pe valea Bistriței, lângă stânca solitară
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
dup( un plan de e(antionare conceput (n func(ie de ipoteză existen(ei a dou( re(ele (colare [1988]. • Dezvolt(ri recente Observa(ia direct( g(se(te de acum (nainte un oarecare loc (n cercet(rile de tip monografic, pe parcursul c(rora cercet(torii tr(iesc un oarecare timp (n locurile de studiu (i au rela(îi strînse cu persoanele studiate. Dar, cum a au ar(tat-o Briand (i Chapoulie [1991, p. 459], aceste lucr(ri nu par
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
07.2000). LISTA de lucrări publicate (în țară și în străinătate) A publicat peste 150 de lucrări (cărți, manuale universitare, studii, articole, note etc.) în domeniul dreptului (dreptului internațional, dreptului comunitar, dreptului civil) și în cel al diplomației. A. Studii monografice * Dreptul consular, Editura științifică și enciclopedică, 1978 * Dreptul diplomatic, 2 vol., Editura științifică și enciclopedică, 1984 și 1987 * Dreptul diplomatic și consular, Lumina Lex, 1996 * Dreptul diplomatic și consular, 2 vol., (1114p.), ed. a II-a revăzută și adăugită, Lumina
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]