1,152 matches
-
la care este supus un membru al familiei de către un altul; cel mai frecvent, abuzul vine din partea părintelui față de copil. Părinții violenți își proiectează asupra copiilor propriile frustrări și tensiuni, răspund cu agresivitate unui mediu ostil. 3.1. Tipologia familiilor monoparentale - dificultăți specificetc "3.1. Tipologia familiilor monoparentale - dificultăți specifice" Luând drept criteriu numărul persoanelor care constituie familia, aceasta poate fi o familie monoparentală binară (doi membri), terțiară (trei membri) ș.a.m.d. După calitatea și permanența interacțiunilor, familiile monoparentale pot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familiei de către un altul; cel mai frecvent, abuzul vine din partea părintelui față de copil. Părinții violenți își proiectează asupra copiilor propriile frustrări și tensiuni, răspund cu agresivitate unui mediu ostil. 3.1. Tipologia familiilor monoparentale - dificultăți specificetc "3.1. Tipologia familiilor monoparentale - dificultăți specifice" Luând drept criteriu numărul persoanelor care constituie familia, aceasta poate fi o familie monoparentală binară (doi membri), terțiară (trei membri) ș.a.m.d. După calitatea și permanența interacțiunilor, familiile monoparentale pot fi: camuflate, în cadrul legal al familiei nucleare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
proiectează asupra copiilor propriile frustrări și tensiuni, răspund cu agresivitate unui mediu ostil. 3.1. Tipologia familiilor monoparentale - dificultăți specificetc "3.1. Tipologia familiilor monoparentale - dificultăți specifice" Luând drept criteriu numărul persoanelor care constituie familia, aceasta poate fi o familie monoparentală binară (doi membri), terțiară (trei membri) ș.a.m.d. După calitatea și permanența interacțiunilor, familiile monoparentale pot fi: camuflate, în cadrul legal al familiei nucleare, când unul dintre părinți, deși prezent în cadrul familiei, nu interacționează sub aspect psihologic decât într-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familiilor monoparentale - dificultăți specificetc "3.1. Tipologia familiilor monoparentale - dificultăți specifice" Luând drept criteriu numărul persoanelor care constituie familia, aceasta poate fi o familie monoparentală binară (doi membri), terțiară (trei membri) ș.a.m.d. După calitatea și permanența interacțiunilor, familiile monoparentale pot fi: camuflate, în cadrul legal al familiei nucleare, când unul dintre părinți, deși prezent în cadrul familiei, nu interacționează sub aspect psihologic decât într-o mică măsură cu ceilalți membri; familii monoparentale în care legăturile sunt păstrate numai cu copiii, părinții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ș.a.m.d. După calitatea și permanența interacțiunilor, familiile monoparentale pot fi: camuflate, în cadrul legal al familiei nucleare, când unul dintre părinți, deși prezent în cadrul familiei, nu interacționează sub aspect psihologic decât într-o mică măsură cu ceilalți membri; familii monoparentale în care legăturile sunt păstrate numai cu copiii, părinții evitând relațiile dintre ei (cum este cazul cuplurilor care s-au despărțit, au divorțat, dar își manifestă grija față de copiii comuni); familii monoparentale caracterizate prin absența fizică a unuia dintre părinți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
într-o mică măsură cu ceilalți membri; familii monoparentale în care legăturile sunt păstrate numai cu copiii, părinții evitând relațiile dintre ei (cum este cazul cuplurilor care s-au despărțit, au divorțat, dar își manifestă grija față de copiii comuni); familii monoparentale caracterizate prin absența fizică a unuia dintre părinți, care este pentru o perioadă lungă de timp plecat din localitate, spitalizat, deținut etc.; familii monoparentale în care unul dintre părinți a decedat; familii monoparentale propriu-zise, rezultate în urma divorțului. În cazul în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cazul cuplurilor care s-au despărțit, au divorțat, dar își manifestă grija față de copiii comuni); familii monoparentale caracterizate prin absența fizică a unuia dintre părinți, care este pentru o perioadă lungă de timp plecat din localitate, spitalizat, deținut etc.; familii monoparentale în care unul dintre părinți a decedat; familii monoparentale propriu-zise, rezultate în urma divorțului. În cazul în care părinții nu au o relație legalizată, apare familia monoparentală formată din copil și părintele său necăsătorit. Un tip aparte de familie monoparentală rezultă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
își manifestă grija față de copiii comuni); familii monoparentale caracterizate prin absența fizică a unuia dintre părinți, care este pentru o perioadă lungă de timp plecat din localitate, spitalizat, deținut etc.; familii monoparentale în care unul dintre părinți a decedat; familii monoparentale propriu-zise, rezultate în urma divorțului. În cazul în care părinții nu au o relație legalizată, apare familia monoparentală formată din copil și părintele său necăsătorit. Un tip aparte de familie monoparentală rezultă din adopția de către un adult a unuia sau a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
este pentru o perioadă lungă de timp plecat din localitate, spitalizat, deținut etc.; familii monoparentale în care unul dintre părinți a decedat; familii monoparentale propriu-zise, rezultate în urma divorțului. În cazul în care părinții nu au o relație legalizată, apare familia monoparentală formată din copil și părintele său necăsătorit. Un tip aparte de familie monoparentală rezultă din adopția de către un adult a unuia sau a mai multor copii. În funcție de raportul relațional dintre adulți, prin care unul dintre ei a abandonat, s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familii monoparentale în care unul dintre părinți a decedat; familii monoparentale propriu-zise, rezultate în urma divorțului. În cazul în care părinții nu au o relație legalizată, apare familia monoparentală formată din copil și părintele său necăsătorit. Un tip aparte de familie monoparentală rezultă din adopția de către un adult a unuia sau a mai multor copii. În funcție de raportul relațional dintre adulți, prin care unul dintre ei a abandonat, s-a separat de familie, a divorțat, nu a dorit legalizarea relației cu partenerul/partenera
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mai multor copii. În funcție de raportul relațional dintre adulți, prin care unul dintre ei a abandonat, s-a separat de familie, a divorțat, nu a dorit legalizarea relației cu partenerul/partenera sau a decedat, se pot imagina dificultăți pe care familia monoparentală le va avea de depășit în viitor. De pildă, o situație favorabilă ar putea să o constituie aceea în care soțul tutore menține relații de rudenie cu familia soțului decedat, precum și cu propria familie de origine și mult mai dificilă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
izolat atât prin divorțul de soț/soție, cât și prin separarea de restul familiei. 3.2. Efecte ale structurării familiei asupra copiilor și a părinților singuritc "3.2. Efecte ale structurării familiei asupra copiilor și a părinților singuri" Structura familiei monoparentale numește acele caracteristici stabile, profunde, raporturile semnificative între membri, astfel că, dând curs unei supoziții metafizice, consider că familia, în ansamblu, este un întreg, mai mult decât suma „elementelor” care o alcătuiesc. În general, structura familiei are două semnificații: o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
alcătuiesc. În general, structura familiei are două semnificații: o componență numerică (structura pe generații, precum și setul de statusuri și roluri aferente) și o componentă ce ține de diviziunea rolurilor în interiorul familiei și exercitarea autorității 30. La o primă evaluare, familia monoparentală (formată din mamă și copil sau tată și copil) este calificată drept o structură familială atipică (M. Voinea, 1993, p. 33). Familia monoparentală prezintă o structură aparte, rezultată dintr-o asimetrie între membrii ei, în sensul că apare inevitabil o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
componentă ce ține de diviziunea rolurilor în interiorul familiei și exercitarea autorității 30. La o primă evaluare, familia monoparentală (formată din mamă și copil sau tată și copil) este calificată drept o structură familială atipică (M. Voinea, 1993, p. 33). Familia monoparentală prezintă o structură aparte, rezultată dintr-o asimetrie între membrii ei, în sensul că apare inevitabil o proeminență ierarhică, determinată de statutul de susținător și ocrotitor al părintelui și acela de dependent și, în mare măsură, de neajutorat al copilului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
o asimetrie între membrii ei, în sensul că apare inevitabil o proeminență ierarhică, determinată de statutul de susținător și ocrotitor al părintelui și acela de dependent și, în mare măsură, de neajutorat al copilului. Din punct de vedere cantitativ, familia monoparentală poate fi compusă din părinte și unul sau mai mulți copii. Aceștia pot constitui un menaj autonom sau pot coabita cu alte rude: bunici, unchi, mătuși, verișori etc. În ultimul caz, vorbim de o familie extinsă. Din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sau pot coabita cu alte rude: bunici, unchi, mătuși, verișori etc. În ultimul caz, vorbim de o familie extinsă. Din punct de vedere calitativ, adică legat de modul de distribuire a rolurilor și cel în care se exercită autoritatea, familia monoparentală poate gravita în jurul autorității incontestabile a adultului sau poate îmbrăca forme democratice, egalitare, în care adultul apare ca prieten al copilului, împărțind cu acesta o parte din treburile curente și conferindu-i o anumită autonomie decizională (mai ales în cazul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
autorității incontestabile a adultului sau poate îmbrăca forme democratice, egalitare, în care adultul apare ca prieten al copilului, împărțind cu acesta o parte din treburile curente și conferindu-i o anumită autonomie decizională (mai ales în cazul copiilor mari). Familia monoparentală presupune cel puțin două generații: părinte, copil/copii. Ea poate avea însă mai multe generații, incluzând și bunicii. Rolurile membrilor familiei și, de aici, realizarea funcțiilor acesteia sunt condiționate inevitabil de structura grupului din care fac parte. Experiența de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
I. Mitrofan, C. Ciupercă, 1997, p. 41). Femeile părinți singuri se confruntă mai ales cu dificultăți financiare, iar bărbații părinți singuri au dificultăți privind munca domestică, ceea ce îi determină să apeleze la ajutor, solicitând rude, prieteni, cunoștințe. Copiii din familiile monoparentale conduse de mame cunosc o maturizare timpurie, sunt investiți la vârste mai mici cu sarcini domestice, le este atribuit adesea rolul de parteneri prin care sunt împărțite poverile traiului de fiecare zi și se pot derula conflicte după modelul conjugal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
le iau, iar bărbații să se feminizeze, apărând ca persoane sensibile și empatice în raporturile cu ceilalți. CAPITOLUL IITC "CAPITOLUL II" Politicile de protecție a maternității și familieitc "Politicile de protecție a maternității și familiei" 1. Politici publice privind familia monoparentală în socialismtc "1. Politici publice privind familia monoparentală în socialism" În societatea românească, înainte de 1989, șansele de care beneficiau cetățenii, indiferent că erau femei sau bărbați, erau acelea de a deveni „oameni noi, multilateral dezvoltați”, prin traversarea unor statusuri succesive
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ca persoane sensibile și empatice în raporturile cu ceilalți. CAPITOLUL IITC "CAPITOLUL II" Politicile de protecție a maternității și familieitc "Politicile de protecție a maternității și familiei" 1. Politici publice privind familia monoparentală în socialismtc "1. Politici publice privind familia monoparentală în socialism" În societatea românească, înainte de 1989, șansele de care beneficiau cetățenii, indiferent că erau femei sau bărbați, erau acelea de a deveni „oameni noi, multilateral dezvoltați”, prin traversarea unor statusuri succesive: de la șoim al patriei, pionier, U.T.C.-ist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
copiilor abandonați, fenomenul copiii străzii, numeroasele și controversatele adopții internaționale, traficul de copii. Situația de monoparentitate nu era una frecventă. În cele mai multe cazuri, copiii erau recunoscuți, astfel încât părinții lor să nu fie sancționați la locul de muncă 6. Protecția familiei monoparentale apare mai ales ca protecție a maternității. Acest fapt era vizibil sub populara formulă „mama și copilul”7 arătând că atribuția creșterii copiilor revenea, în primul rând, mamelor. Totuși, alocația pentru copii, ca o măsură de suport din partea statului, era
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
când erau mame singure și când erau mame a peste cinci copii. În toate celelalte cazuri, în care familia de salariați își ducea viața în parametrii apreciați ca fiind normali, sprijinul pentru familie era atribuit tatălui. În legislația comunistă, familia monoparentală era receptată ca fiind familia formată din mamă și unul sau mai mulți copii aflați în îngrijire. Mame singure erau acele femei care pierduseră sprijinul soților prin deces, prin divorț sau abandon, femeile care aveau copii fără a fi căsătorite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
care este la un moment dat singur (presupunând, de pildă, drept cauză a singurătății sale decesul soției) nu va rămâne mult timp așa. În caz de divorț, se subînțelegea că grija și creșterea copiilor reveneau mamei. Inegalitatea majoră privind familia monoparentală este o consecință a controlului reproducerii și poate fi receptată drept o discriminare de gen, privindu-le exclusiv pe femei. 2. Maternitatea atipicătc "2. Maternitatea atipică" Cu sprijinul asistenților sociali din cadrul organizației Holt International Children’s Services Romania, am aplicat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ar semnifica mai degrabă un atribut propriu pentru orice persoană care își îngrijește în manieră maternă copiii. Se poate constitui un nou model al unei personalități care își caută împlinirea, chiar dacă aceasta implică și grija de tip matern. 3. Familia monoparentală și politicile publicetc "3. Familia monoparentală și politicile publice" Familia a fost considerată, în mod curent, ca o sursă de producere a bunăstării. Specifică societății tradiționale, familia extinsă constituia modalitatea de organizare a activității producătoare de venituri, presupunând participarea membrilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
propriu pentru orice persoană care își îngrijește în manieră maternă copiii. Se poate constitui un nou model al unei personalități care își caută împlinirea, chiar dacă aceasta implică și grija de tip matern. 3. Familia monoparentală și politicile publicetc "3. Familia monoparentală și politicile publice" Familia a fost considerată, în mod curent, ca o sursă de producere a bunăstării. Specifică societății tradiționale, familia extinsă constituia modalitatea de organizare a activității producătoare de venituri, presupunând participarea membrilor ei din mai multe generații. La
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]