KorAP: Find »[drukola/base=monsenior & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...30 31 32 33 >

809 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

catolică au fost: "Începuturile Episcopatului de Bacău"496, "Episcopia Milcoviei"497, "Episcopia Milcoviei"498, "Episcopia de Siret"499, "Episcopia Catolică a Argeșului"500, "Episcopia de Baia"501, "Moldova la soborul de la Florența"502, "Clădirea catedralei "Sf. Iosif" din București"503. Monseniorul Carol Auner a fost și redactorul revistei Bukarester katolisches sonntagsblatt (o revistă în limba germană, adresată în special comunității catolice de limbă germană din România) unde a publicat numeroase articole. A mai colaborat la revista Jugendfreund, având un rol important

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
colaborat la revista Jugendfreund, având un rol important și în apariția acesteia. Ținând cont de studiile realizate și publicate, precum și de colaborarea sa la revistele catolice, nu putem să trecem cu vederea rolul său în dezvoltarea presei catolice în România. Monseniorul Carol Auner a fost și parohul Catedralei "Sf. Iosif" din București 504, iar din această funcție a "organizat și dispus parohia conform intereselor lumii catolice, ale disciplinei sufletești și directivelor sănătoase, acordând o atenție deosebită oficierii diferitelor acte ale vieții

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cu mișcarea neotomistă, ce a pătruns relativ târziu în România și care nu a avut un caracter unitar. Primii care au "aderat" la această mișcare în spațiul cultural românesc au fost câțiva clerici catolici, printre care: Vasile Suciu, Ioan Miclea, monseniorul Vladimir Ghica și Anton Durcovici 542. Promovarea neotomismului de către acesta din urmă s-a reflectat în activitatea didactică desfășurată între 1924 și 1947, perioadă în care a fost rector al seminarului "Sf. Duh" din București 543. În 1929 a fost

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din capitală. Studiile le-a continuat din 1899 la Roma, unde a și fost sfințit preot la data de 6 iulie 1903, în Colegiul "De Propaganda Fide"549. La întoarcerea în țară a fost desemnat secretar al arhiepiscopului de București, monseniorul Xaveriu Hornstein, apoi i-a fost conferită funcția de prefect de studii la seminarul diecezan din București. A efectuat și o scurtă perioadă de pastorație în parohiile Bărăția și Craiova, după care a fost numit director al "Școlii Sf. Andrei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
anul respectiv, cu sărbătorile de poruncă și cu posturile existente. Din cauza dificultăților întâmpinate, preotul Andrei Florea (ajutorul lui Mosel și redactor al revistei în anul 1911) a renunțat la publicarea Calendarului catolic în anul următor 657. În toamna anului 1911, monseniorul Anton Gabor a discutat cu el, încercând să-l convingă să continuie editarea revistei. Soluția găsită a fost aceea de a tipări împreună publicația (în regie), împărțind paguba sau câștigul; astfel, Calendarul catolic pe anul 1912 a apărut la Iași

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
1919, Calendarul a apărut din nou. Anii de apariție, fiind socotiți din 1903, Calendarul catolic se afla acum în al 15-lea an de publicare. Din cauza reproșurilor primite (pentru că a socotit și perioada în care revista a apărut la Bacău), monseniorul Gabor a numărat ulterior anii începând cu 1912, când s-a tipărit primul număr la Iași. În această situație, Calendarul pe 1923 era "în al 10-lea an de apariție"658. Până în anul 1920, această publicație a purtat numele Calendarul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
paroh la Dărmănești, unde a deschis o școală de dascăli. În perioada regimului comunist a deținut câteva funcții în mai multe localități, dintre care amintim: vicar și organist la catedrala "Sfântul Iosif" din București (a fost numit în 1951 de către monseniorul Petru Pleșca) unde a activat timp de șapte ani; paroh la Turnu Severin în 1958 (din cauza unor neînțelegeri, a stat doar câteva luni apoi s-a întors în Moldova); în 1959 a fost desemnat paroh la Moinești, unde a construit

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din Iași, duhovnic și capelan la Institutul "Notre Dame de Sion" din Iași, director al Școlii de dascăli de pe lângă seminarul diecezan 753. A colaborat la revista Lumina creștinului cu mai multe articole, iar din 1928 când s-a retras temporar monseniorul Anton Gabor a fost redactorul acestei publicații. A făcut parte din comitetul care a hotărât construirea localului Institutului "Presa Bună" și cumpărarea, în anul 1926, a tipografiei diecezane 754. S-a numărat printre semnatarii Actului de constituire al Institutului "Presa

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolice). În țara noastră, acest eveniment extrem de important (aflat la prima ediție) nu a fost foarte mediatizat. Doar în unele publicații catolice întâlnim câteva fragmente referitoare la organizarea lui. La solicitarea Vaticanului, s-a creat un Comitet Director, format din monseniorul Gustavo Mailath (episcop de Alba-Iulia) și monseniorul Valeriu T. Frențiu (episcop de Oradea), care au pregătit delegația românească ce a participat la congres și care a întocmit materialele necesare. Implicat în organizarea participării reprezentanților români la Congresul mondial al presei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
important (aflat la prima ediție) nu a fost foarte mediatizat. Doar în unele publicații catolice întâlnim câteva fragmente referitoare la organizarea lui. La solicitarea Vaticanului, s-a creat un Comitet Director, format din monseniorul Gustavo Mailath (episcop de Alba-Iulia) și monseniorul Valeriu T. Frențiu (episcop de Oradea), care au pregătit delegația românească ce a participat la congres și care a întocmit materialele necesare. Implicat în organizarea participării reprezentanților români la Congresul mondial al presei catolice a fost și nunțiul apostolic, însă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dar au și decis să trimită la congres trei reprezentanți ai presei catolice din România"821. Delegații propuși spre participare la congres au fost: Prof. Ioan Georgescu din arhiepiscopia din Blaj (autor al unor studii istorice și reprezentantul presei greco-catolice), monseniorul Dr. Anton Gabor director al Institutului "Presa Bună" din Iași (din partea presei latine din diecezele de Iași și București) și monseniorul Andrea Lestuan, director al publicației Orszem din Oradea (reprezentând presa catolică în limba maghiară din România 822). Profesorul Georgescu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
congres au fost: Prof. Ioan Georgescu din arhiepiscopia din Blaj (autor al unor studii istorice și reprezentantul presei greco-catolice), monseniorul Dr. Anton Gabor director al Institutului "Presa Bună" din Iași (din partea presei latine din diecezele de Iași și București) și monseniorul Andrea Lestuan, director al publicației Orszem din Oradea (reprezentând presa catolică în limba maghiară din România 822). Profesorul Georgescu a realizat un raport asupra presei catolice românești, care a fost trimis nunțiului apostolic de la București, dar și la Vatican; în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
realizarea pregătirilor în vederea participării la eveniment, s-a stabilit și modalitatea de împărțire a costurilor necesare deplasării la Vatican, prin contribuția financiară a celor cinci eparhii 858. La 18 octombrie 1935, episcopul de Iași, Mihai Robu l-a informat pe monseniorul Gabor că l-a desemnat din partea catolicilor de rit latin din România să se ocupe cu organizarea participării la Expoziție 859. Monseniorul Gabor a fost însărcinat așadar să se ocupe de toate detaliile privitoare la costurile necesare deplasării, ale achitării

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a celor cinci eparhii 858. La 18 octombrie 1935, episcopul de Iași, Mihai Robu l-a informat pe monseniorul Gabor că l-a desemnat din partea catolicilor de rit latin din România să se ocupe cu organizarea participării la Expoziție 859. Monseniorul Gabor a fost însărcinat așadar să se ocupe de toate detaliile privitoare la costurile necesare deplasării, ale achitării taxelor, precum și la modul de organizare a pavilionului românesc: "Rog să țineți socoteală exactă a spezelor, ce vor fi repartizate. În aceste

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mons. Anton Gabor, cu puțin timp înaintea deschiderii Expoziției 862. Solicitările organizatorilor Expoziției i-au obligat pe episcopii de Iași și de București să mențină o strânsă corespondență și să rezolve problemele apărute pe parcursul pregătirii participării la Expoziție, inclusiv înlocuirea monseniorului Gabor care decedase în timpul derulării acestor pregătiri: "Pe de altă parte, Comitetul Central al Expoziției Presei din Roma îmi cere (adecă ceruse de la Mons. Gabor) unele date, ce trebuie trimise degrabă, cum veți vedea din adresa anexată. De aceea aș

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presa catolică din România. Acțiunea a fost lăudată de nunțiu; el l-a încurajat și și-a manifestat dorința de a fi informat despre ceea ce va reuși să realizeze în privința presei catolice românești 874. Scrisoarea trimisă în aprilie sintetiza activitatea monseniorul Gabor, care a încercat să îndeplinească două obiective majore: organizarea și difuzarea presei catolice în România, plecând de la experiența personală a publicării revistei Lumina creștinului și a înființării Institutului "Presa Bună" (care își mărise deja capitalul în urma vizitei la București

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
măsurile de constituire a Societății de presă Unirea 877. A mai precizat faptul că a fost amânată adunarea constitutivă a Societății "Presei Bune" până în momentul în care Marmaggi putea ajunge la Iași, fapt care demonstra importanța pe care o acorda monseniorul Gabor participării nunțiului la lansarea proiectului "Presa Bună", pe care l-a sprijinit și la care a contribuit (inclusiv financiar) reprezentantul papalității. Marmaggi a inițiat o întrunire cu toți episcopii, în vederea fondării unui cotidian în limba română la București. Gabor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
care capitalul sau participarea ar fi fost americană, ar fi fost necesară suma de 30.000 de dolari. Această contribuție era necesară pentru a asigura publicarea ziarului timp de șase luni din fondurile proprii ale tipografiei 883. Proiectul propus de monseniorul Gabor nu s-a concretizat, din cauza incapacității de colaborare a forțelor implicate și a lipsei de acțiune a ierarhilor catolici în domeniul presei. Corespondența purtată între anii 1925-1936 de mons. Anton Gabor și arhiepiscopul Alexandru Theodor Cisar 884, a demonstrat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
problemă importantă, care ar fi dus la apariția unui organ de presă comun diecezanilor și franciscanilor, reprezentativ pentru dieceza de Iași887. Cele două publicații nu au fuzionat însă, deoarece au existat numeroase diferențe de stil și de viziune a redactorilor. Monseniorul Gabor a insistat pe lângă arhiepiscop să intensifice demersurile pentru fondarea unui nou ziar la București, deoarece încetarea publicării Albinei a lăsat Biserica Catolică din România fără un cotidian reprezentativ în capitala țării. În luna aprilie a anului 1926, Cisar l-

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ecou la nivelul întregii comunități catolice. Inițiativele au continuat să fie neunitare, fiind organizate în centre dispersate (ne referim la ritul unit, la comunitățile catolice etnice maghiare, la ordinele misionare și la clerul diecezan român). Arhiepiscopul Cisar i-a transmis monseniorului Gabor și părerea sa în ceea ce privea ideea înființării la București a unei tipografii catolice și anume că nu era de acord cu acest proiect, deoarece considera că ar fi fost nerentabil și ar fi necesitat multe resurse; în aceste

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dispărut. E ușor a începe, dar cine continuă și cât timp?"892. Văzând că proiectul fondării unei tipografii la București nu a fost pe placul arhiepiscopului, iar apariția unui ziar în capitală s-a amânat de la un an la altul, monseniorul Gabor i-a scris din nou lui Cisar, la 7 februarie 1929, cu scopul de a împrumuta pentru "Presa Bună" fondurile colectate la București, pentru proiectul privitor la apariția unui cotidian 893. Gabor îi solicita arhiepiscopului permisiunea de a folosi

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolic bucureștean, deoarece el continua să creadă în acest proiect, mărturisind că nu dorea să înstrăineze "micul depozit" ce i-ar fi putut asigura un sfert din apariția preconizatului periodic 894. Ca și în privința tipografiei și în cea a împrumutului, monseniorul Gabor a fost perseverent și a continuat să solicite fondurile strânse de Cisar la București pentru Institutul "Presa Bună", în condițiile în care fondarea unui periodic în capitală s-a tot amânat. Un motiv suplimentar pentru care monseniorul Gabor a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a împrumutului, monseniorul Gabor a fost perseverent și a continuat să solicite fondurile strânse de Cisar la București pentru Institutul "Presa Bună", în condițiile în care fondarea unui periodic în capitală s-a tot amânat. Un motiv suplimentar pentru care monseniorul Gabor a insistat pentru primirea banilor de la arhiepiscopul Cisar și pe care l-a invocat în anii '30, a fost faptul că Sentinela catolică apărea cu mari dificultăți financiare, editarea ei fiind programată de redactorii de la Iași o dată pe săptămână

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
că în acele timpuri de criză economică acută, creșterea prețului abonamentelor ar fi putut duce la situația în care "mulți ar fi respins și foaia și revista"895. La 10 august 1931 a avut loc la Iași o întâlnire între monseniorul Anton Durcovici, arhiepiscopul Cisar, episcopul Mihai Robu și monseniorul Anton Gabor, legată de posibilitatea transferării la București a Sentinelei catolice. În urma acestor discuții, șase zile mai târziu, Gabor i-a scris arhiepiscopului următoarele: "Ziua de 16 august 1931 va rămâne

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
prețului abonamentelor ar fi putut duce la situația în care "mulți ar fi respins și foaia și revista"895. La 10 august 1931 a avut loc la Iași o întâlnire între monseniorul Anton Durcovici, arhiepiscopul Cisar, episcopul Mihai Robu și monseniorul Anton Gabor, legată de posibilitatea transferării la București a Sentinelei catolice. În urma acestor discuții, șase zile mai târziu, Gabor i-a scris arhiepiscopului următoarele: "Ziua de 16 august 1931 va rămâne neștearsă în analele "Presei Bune", căci atunci s-a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]