KorAP: Find »[drukola/base=monument & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...30 31 32 ...1482 >

37,049 matches

Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300

vine de undeva din trecut este un monument potențial în măsura în care el poate fi convertit în mărturie istorică, chiar dacă la origine nu a avut o intenție de a consemna ceva, de a înregistra. Încă o distincție importantă ține de aceea că monumentul istoric își capătă acest statut ca urmare a unei decizii luate de istoric și artistul amator sau expert, care îl selectează dintr-o masă de obiecte nediferențiate și îl declară monument, în vreme ce monumentul propriu-zis nu are necesarmente vreo legătură cu

Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
înregistra. Încă o distincție importantă ține de aceea că monumentul istoric își capătă acest statut ca urmare a unei decizii luate de istoric și artistul amator sau expert, care îl selectează dintr-o masă de obiecte nediferențiate și îl declară monument, în vreme ce monumentul propriu-zis nu are necesarmente vreo legătură cu arta sau cu criteriile de valoare ori delectare promovate de creația artistică. Însă cea mai importantă diferența dintre cele două noțiuni ține de tipul de raport cu memoria pe care îl

Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
o distincție importantă ține de aceea că monumentul istoric își capătă acest statut ca urmare a unei decizii luate de istoric și artistul amator sau expert, care îl selectează dintr-o masă de obiecte nediferențiate și îl declară monument, în vreme ce monumentul propriu-zis nu are necesarmente vreo legătură cu arta sau cu criteriile de valoare ori delectare promovate de creația artistică. Însă cea mai importantă diferența dintre cele două noțiuni ține de tipul de raport cu memoria pe care îl determină fiecare

Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
nu are necesarmente vreo legătură cu arta sau cu criteriile de valoare ori delectare promovate de creația artistică. Însă cea mai importantă diferența dintre cele două noțiuni ține de tipul de raport cu memoria pe care îl determină fiecare: în vreme ce monumentul reprezintă un fel de simulacru-substitut al trecutului, rostul său fiind acela de a ascunde un timp scurs între trecut și prezent și de a suprapune astfel două axe temporale distincte, monumentul istoric este o deliberată invocare a trecutului, care nicidecum

Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
raport cu memoria pe care îl determină fiecare: în vreme ce monumentul reprezintă un fel de simulacru-substitut al trecutului, rostul său fiind acela de a ascunde un timp scurs între trecut și prezent și de a suprapune astfel două axe temporale distincte, monumentul istoric este o deliberată invocare a trecutului, care nicidecum nu încearcă să îl plaseze în subtextul prezentului, ci dimpotrivă, îi recunoaște și îi salută depărtarea și diferența. Monumentul istoric, spune Choay, este fie "constituit pur și simplu în obiect de

Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
trecut și prezent și de a suprapune astfel două axe temporale distincte, monumentul istoric este o deliberată invocare a trecutului, care nicidecum nu încearcă să îl plaseze în subtextul prezentului, ci dimpotrivă, îi recunoaște și îi salută depărtarea și diferența. Monumentul istoric, spune Choay, este fie "constituit pur și simplu în obiect de cunoaștere și integrat într-o concepție lineara a timpului", caz în care valoarea să este cognitivă; fie, el este efectiv obiect de artă, și atunci se adresează unei

Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
și simplu în obiect de cunoaștere și integrat într-o concepție lineara a timpului", caz în care valoarea să este cognitivă; fie, el este efectiv obiect de artă, și atunci se adresează unei sensibilități artistice. În acest al doilea caz monumentul istoric, desi desemnează trecutul recunoscîndu-l ca atare, aparține totodată prezentului, așa cum un artefact expus într-un muzeu, deci extras din contextul sau istoric, oricît i-am constată legătură cu trecutul el rămîne de fapt o parte constitutivă a prezentului trăit

Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
desemnează trecutul recunoscîndu-l ca atare, aparține totodată prezentului, așa cum un artefact expus într-un muzeu, deci extras din contextul sau istoric, oricît i-am constată legătură cu trecutul el rămîne de fapt o parte constitutivă a prezentului trăit. Distincția dintre monument și monument istoric e interesantă din cîteva puncte de vedere, firește în primul rînd pentru că fiecare presupune un tip aparte de conservare. Monumentele, de pildă, sînt inevitabil victimele timpului real, trăit, în sensul că pot fi distruse de intemperii, prin

Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
recunoscîndu-l ca atare, aparține totodată prezentului, așa cum un artefact expus într-un muzeu, deci extras din contextul sau istoric, oricît i-am constată legătură cu trecutul el rămîne de fapt o parte constitutivă a prezentului trăit. Distincția dintre monument și monument istoric e interesantă din cîteva puncte de vedere, firește în primul rînd pentru că fiecare presupune un tip aparte de conservare. Monumentele, de pildă, sînt inevitabil victimele timpului real, trăit, în sensul că pot fi distruse de intemperii, prin decizie politică

Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
am constată legătură cu trecutul el rămîne de fapt o parte constitutivă a prezentului trăit. Distincția dintre monument și monument istoric e interesantă din cîteva puncte de vedere, firește în primul rînd pentru că fiecare presupune un tip aparte de conservare. Monumentele, de pildă, sînt inevitabil victimele timpului real, trăit, în sensul că pot fi distruse de intemperii, prin decizie politică, abandonate, uitate. Monumentul istoric încearcă, într-un fel, tocmai să contrapotenteze această inevitabilă precaritate a monumentului, deși nu o poate face

Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
interesantă din cîteva puncte de vedere, firește în primul rînd pentru că fiecare presupune un tip aparte de conservare. Monumentele, de pildă, sînt inevitabil victimele timpului real, trăit, în sensul că pot fi distruse de intemperii, prin decizie politică, abandonate, uitate. Monumentul istoric încearcă, într-un fel, tocmai să contrapotenteze această inevitabilă precaritate a monumentului, deși nu o poate face cu adevarat, pentru că ar anula implicit o distincție insurmontabila. Însă un alt motiv pentru care mi se pare importantă diferența pe care

Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
un tip aparte de conservare. Monumentele, de pildă, sînt inevitabil victimele timpului real, trăit, în sensul că pot fi distruse de intemperii, prin decizie politică, abandonate, uitate. Monumentul istoric încearcă, într-un fel, tocmai să contrapotenteze această inevitabilă precaritate a monumentului, deși nu o poate face cu adevarat, pentru că ar anula implicit o distincție insurmontabila. Însă un alt motiv pentru care mi se pare importantă diferența pe care o face Choay între monument și monument istoric ține tocmai de acel al

Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
fel, tocmai să contrapotenteze această inevitabilă precaritate a monumentului, deși nu o poate face cu adevarat, pentru că ar anula implicit o distincție insurmontabila. Însă un alt motiv pentru care mi se pare importantă diferența pe care o face Choay între monument și monument istoric ține tocmai de acel al doilea aspect al studiului ei, legat mai curînd de istoria mentalităților. Mai precis: însăși originea termenului de monument istoric trebuie plasată nu într-o istorie a arhitecturii, cum s-ar putea crede

Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
să contrapotenteze această inevitabilă precaritate a monumentului, deși nu o poate face cu adevarat, pentru că ar anula implicit o distincție insurmontabila. Însă un alt motiv pentru care mi se pare importantă diferența pe care o face Choay între monument și monument istoric ține tocmai de acel al doilea aspect al studiului ei, legat mai curînd de istoria mentalităților. Mai precis: însăși originea termenului de monument istoric trebuie plasată nu într-o istorie a arhitecturii, cum s-ar putea crede, ci a

Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
motiv pentru care mi se pare importantă diferența pe care o face Choay între monument și monument istoric ține tocmai de acel al doilea aspect al studiului ei, legat mai curînd de istoria mentalităților. Mai precis: însăși originea termenului de monument istoric trebuie plasată nu într-o istorie a arhitecturii, cum s-ar putea crede, ci a unei gîndiri literare. Cam pînă la intelectualii Quattrocento-ului trecutul era perceptibil conform unei grile literare, nu ca imagine, ci mai curînd că text

Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
Dar tocmai astfel, susține Choay, ea își dezvăluie alteritatea. Este o alteritate similară cu aceea a cărților Antichității, care stau mărturie pentru un trecut încheiat, care poate fi invocat, dar nu copiat. Admirat, dar nu reprodus intact. Formă și înfățișarea monumentelor române care solicită atenția umaniștilor renascentiști este prin esență ei destinată nu unei sensibilități vizuale, ci mai degrabă menită să confere legitimitate memoriei literare. Monumentul este pus astfel în slujba textului. Inversul "efectului Petrarca" este ceea ce autoarea numește "efectul Brunelleschi

Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
care poate fi invocat, dar nu copiat. Admirat, dar nu reprodus intact. Formă și înfățișarea monumentelor române care solicită atenția umaniștilor renascentiști este prin esență ei destinată nu unei sensibilități vizuale, ci mai degrabă menită să confere legitimitate memoriei literare. Monumentul este pus astfel în slujba textului. Inversul "efectului Petrarca" este ceea ce autoarea numește "efectul Brunelleschi": arhitectul cupolei de la Santa Maria del Fiore este cel mai ilustru descoperitor, se pare, al formelor, total opuși umaniștilor care se apropiau literar de edificiile

Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
numește "efectul Brunelleschi": arhitectul cupolei de la Santa Maria del Fiore este cel mai ilustru descoperitor, se pare, al formelor, total opuși umaniștilor care se apropiau literar de edificiile antice. Mi se pare foarte interesant faptul că la originea conceptelor de monument și de monument istoric se află de fapt o distincție de mentalitate disciplinară, între receptarea literară pe de o parte, și cea a oamenilor de artă (artifices) pe de altă parte. Evident, noțiunea de patrimoniu în înțelesul ei actual, care

Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
arhitectul cupolei de la Santa Maria del Fiore este cel mai ilustru descoperitor, se pare, al formelor, total opuși umaniștilor care se apropiau literar de edificiile antice. Mi se pare foarte interesant faptul că la originea conceptelor de monument și de monument istoric se află de fapt o distincție de mentalitate disciplinară, între receptarea literară pe de o parte, și cea a oamenilor de artă (artifices) pe de altă parte. Evident, noțiunea de patrimoniu în înțelesul ei actual, care presupune conservare și

Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
de mentalitate disciplinară, între receptarea literară pe de o parte, și cea a oamenilor de artă (artifices) pe de altă parte. Evident, noțiunea de patrimoniu în înțelesul ei actual, care presupune conservare și păstrare pe baza unei discerneri riguroase între monument și monument istoric, se plasează sub oblăduirea "efectului Brunelleschi", nu al "efectului Petrarca". Dar coexistența, pe parcursul a secole, a acestor două grile de percepere a trecutului, a dus la importante consecințe în felul de a concepe arhitectură și totodată istoria

Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
disciplinară, între receptarea literară pe de o parte, și cea a oamenilor de artă (artifices) pe de altă parte. Evident, noțiunea de patrimoniu în înțelesul ei actual, care presupune conservare și păstrare pe baza unei discerneri riguroase între monument și monument istoric, se plasează sub oblăduirea "efectului Brunelleschi", nu al "efectului Petrarca". Dar coexistența, pe parcursul a secole, a acestor două grile de percepere a trecutului, a dus la importante consecințe în felul de a concepe arhitectură și totodată istoria artei. La

Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334

actorul Jules Cazaban, un unchi al ei era scriitorul Alexandru Cazaban. Erau de asemenea mulți arhitecți, de exemplu François Cazaban, stră-străbunicul mamei, care a venit din Franța la Iași, la mijlocul secolului trecut, si a rămas acolo, făcînd proiecte pentru importante monumente ale acestui oraș. Am facut chimie ca să nu fiu altfel decît celelalte. Ai mei nu m-au obligat niciodată la ceva. Ei ne spuneau, mie și fratelui meu, ce era bine și ce era rău. Alegerea ne aparținea. Și nu

Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355

rădăcinile în ăEstul sălbatică și că un împătimit de București, mă mai gândesc, prin contrast, la burghezia roșie și la barbara ei obsesie de a face una cu pământul tot ce amintește de ălumea vechea, spre a pune în loc respingătoarele monumente ale ăomului nouă. Ajunge, de pildă să alături mental bijuteria Art Nouveau care este El Palau de la Música Catalana din Barcelona, de ăPalatul Poporuluiă din capitală românească, pentru a ți se dezvălui, limpede că lumina zilei, diferența dintre excrementul soarelui

O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici (1999) [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
și la scriitorul spaniol -, sunt cu adevărat pe cale de a institui o tradiție locală a scriiturii românești; pe de altă parte, multe dintre aceste versiuni (de n-ar fi decât echivalentele joyciene și faulkneriene ale lui Mircea Ivănescu) sunt autentice monumente de limbă română. Adaptându-se la asemenea surse, Angela Martin obține în traducerea de față rezultatee ce merita, după mine, sagacele diagnostic călinescian despre scrisul lui Rebreanu: ăFrazele, considerate singure, sunt incolore că apa de mare ținută în palmă, câteva

O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici (1999) [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364

din anul o mie, pentru a-mi face doar un atelier. Dar n-a fost așa: locul m-a însemnat profund, mi-a schimbat viața și arta; am început să fac lucrări compatibile cu o biserică medievală, devenită după restaurare monument istoric. Puțin timp după venirea mea la Romă, l-am cunoscut pe Vintilă Horia, prietenie ce a durat pînă la moartea sa. În nenumăratele lui scrisori, i-am urmărit dramă exilului trăit cu dorul țării timp de o jumătate de

Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]