3,037 matches
-
respectată de programa de învățământ, în care se învață mai ușor datorită materialului intuitiv cunoscut de elevi și apoi se trece la obiective mai dificile, care cuprind un fond mare de noțiuni de sinteză. În prezentarea unei plante începem cu morfologia externă, apoi se trece la studiul organelor și după aceea se învață procesele fiziologice. Aceeași succesiune este și la prezentarea unui animal. Trecerea de la cunoscut la necunoscut se face prin pregătirea fondului aperceptiv, făcându-se apel la fapte concrete cunoscute
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
vii care pot fi desfăcute în componente și intuite apoi cu ușurință. Lecția făcându-se în clasă, demonstrația poate fi sprijinită de prezentarea unei planșe sau desen la tablă, ceea ce nu se poate face în teren. Când avem de demonstrat morfologia unei plante sau a unui animal, materialul didactic respectiv - planta sau animalul - este folosit ca izvor de cunoștințe datorită accesibilității sale. Demonstrația unor planșe de ierbar, a unor preparate în lichid sau uscate, a unor animale împăiate sau a scheletelor
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
respectiv - planta sau animalul - este folosit ca izvor de cunoștințe datorită accesibilității sale. Demonstrația unor planșe de ierbar, a unor preparate în lichid sau uscate, a unor animale împăiate sau a scheletelor de animale se face pentru cunoașterea caracterelor de morfologie externă și internă pentru evidențierea unor părți constitutive, permițând elevilor înțelegerea progresului morfofiziologic al diferitelor grupe de organisme. Pentru ca demonstrarea să-și atingă scopul propus, este nevoie să se respecte anumite reguli generale: - dacă obiectul de demonstrat este suficient de
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
dacă este timp - chiar la fixarea conținutului predat. Demonstrarea planșelor, machetelor, mulajelor trebuie făcută într-o anumită ordine. Dacă aceste materiale cuprind un organism (plantă, animal), se arată mai întâi mediul în care trăiește organismul, se trece apoi la demonstrarea morfologiei externe, discutându-se legătura dintre forma corpului și mediul de viață. Se trece apoi la morfologia internă și la elementele legate de fiziologie. Paralel cu aceasta, profesorul face schema logică a lecției de tablă. Demonstrarea cu ajutorul desenului la tablă Demonstrarea
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
anumită ordine. Dacă aceste materiale cuprind un organism (plantă, animal), se arată mai întâi mediul în care trăiește organismul, se trece apoi la demonstrarea morfologiei externe, discutându-se legătura dintre forma corpului și mediul de viață. Se trece apoi la morfologia internă și la elementele legate de fiziologie. Paralel cu aceasta, profesorul face schema logică a lecției de tablă. Demonstrarea cu ajutorul desenului la tablă Demonstrarea cu ajutorul desenului este folosită de profesorul de specialitate în aproape toate lecțiile și în toate momentele
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
acestuia. Experimentul științific cercetează cauzele, procesele, fenomenele, acolo unde apar ele, mod în care se reduce la minimum influența perturbatoare a conexiunilor întâmplătoare. Experimentul nu-l putem confunda cu lucrările de laborator unde se fac: disecții, analiza unor preparate, studiul morfologiei externe și interne a unor organisme vegetale sau animale, etc. Combinând experiența cu acțiunea, metodele experimentale accentuează caracterul aplicativ al predării, favorizează realizarea unei mai strânse legături a teoriei cu practica. A experimenta înseamnă a-i pune pe elevi în
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
culturilor va fi desenat în ulei (de regulă culori variate) pe un panou, care va fi expus la intrarea în câmpul de colecție. Funcțiile didactice ale câmpului pentru colecții sunt multiple: asigură materialul viu pentru cunoașterea particularităților biologice ale plantelor (morfologie, creștere și dezvoltare, interacțiuni cu mediul de viață - factorii fizici, factorii biologici etc.), asigură posibilități pentru obținere de mostre de plante exicate sau pentru ierborizare etc. Valorificarea didactică a câmpului pentru colecții constituie o îndatorire principală a profesorului de specialitate
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
Bachantă deambulînd cu părul despletit și pieptul străpuns de hybris și sileni. Nimic din toate aceste nu găsim la Cătălina. Însuși Eminescu, aici În Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. aceasta poemă, pare să fie străin În descrierea personajului său de morfologia veacului romantic, de resurgențele marilor mituri europene. Trebuie amintit că epoca este plină de valorificarea constelațiilor intimiste, de prelucrarea tematică a marilor mituri apolinice sau dioniziace, de reluarea imagistică a complexelor orfice, oedipiene, menadeene, faustice, demetrice. Dar o estetică comportamentală
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
acele expresii ale limbajului care intervin în formularea așa-numitelor „probleme filozofice“. În una din lecțiile sale din toamna anului 1946, Wittgenstein a făcut câteva observații remarcabile asupra obiectivului pe care îl urmărește în cercetările sale: „Ceea ce dau eu este morfologia folosirii unei expresii. Arăt că are genuri de folosire la care adesea nici nu visăm. În filozofie ne simțim constrânși să privim într-un anumit mod spre o noțiune. Ceea ce fac este să stimulez sau chiar să inventez alte moduri
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
consecinŃă, sever rata de implantare și fertilitatea femeii (273). Riscul crescut de avort spontan și concepŃia întârziată au fost atribuite cadmiului și aminelor aromatice din fumul de Ńigară. (274). La bărbaŃi, fumatul scade concentraŃia lichidului seminal, motilitatea spermatozoizilor și afectează morfologia acestora (275). Într-un studiu care a avut ca subiecŃi soldaŃi din Cehia, s-a arătat că fumatul modifică proprietăŃile spermei, inclusiv agregarea cromozomilor X și Y și reduce mobilitatea spermatozoizilor (276). 3.12. Fumatul și funcŃia hematopoietică 3.12
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
hipotext este aceeași, însă demonstrația diferă prin dimensiune, ritm/ton, organizare (raport sintactic predominant, dispunerea enunțurilor în funcție de lungimea lor climax, anticlimax, simetrie sau aspect eterogen) și argumentele aduse. Repetarea este determinată de componenta ideatică, iar diferirea se relevă sub aspectul morfologiei (intra)textuale. În fragmentul din Sărmanul Dionis, experimentul care ilustrează relativitatea spațiului este descris într-o frază segmentată în trei părți, prin punct și virgulă, ceea ce imprimă o notă de dramatism demonstrației. În enunțul următor, aserțiune disimulată în interogație, ritmul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cari el n-ar fi fost, împreunată cu a celora ce sunt. De ce plâng oamenii auzindu-l? Pentru că simt că el e resumțiune a lor ([Istorie miniaturală] Eminescu: 2011, II, 252). În multe cercetări axate pe intertextualitate, nodurile intertextuale urmează morfologia unor scenarii; pentru ochiul critic, contează modul în care un scenariu (récit) dintr-o operă consacrată este prelucrat în paginile unei cărți noi. Pentru prezentul studiu, articularea intratextului vizează puncte esențiale ale cugetării eminesciene. Nu se întâmplă ca un text
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
dacă ele sunt legate de aceleași condițiuni cari îngrădesc intuițiunile noastre și au pentru noi o valabilitate generală" (Eminescu:2011, IX, 481). Repetarea este și mai ușor de reperat în paragrafe în care aria de manifestare intratextuală se restrânge de la morfologia demonstrației la idee. Semnalăm o altă ipostaziere a dihotomiei hipo-/hipertext:"Dinafară timpul nu poate fi intuit, tot așa de puțin spațiul, ci numai în noi.Ce sunt așadar spațiu și timp? Au ele ființă aievea?" (Eminescu: 2011, IX, 479
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Cu versuri zăvoare/ Și gratii de rime-/ Publicul o vizitează/ Și, înfiorat de torturi,/ Nu se miră/ Că nu zace, în ea, nime//" (Pasul)45. Obsesia existențială, îndoită de o feminitate desăvârșită, naște, cum este de presupus, zborul, a cărui morfologie se află, undeva, între existențialismul blagian și patosul eliberator, de tip stănescian. Puntea dintre cele două lumi este, cumva, cenzurată, de această poetică a imponderabilității. Puritatea absolută, regăsibilă, în inima poeziei sale (firește, doar după ce este înlăturată mantia aridă a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și pronume/ Ale unei limbi străine// Dintre frazele căruia,/ Moi și vechi, de catifea,/ Verbe fermentând ideea/ Să visez în limba mea.// Singura din limbi pe care/ O murmur în somn și-n gând,/ Răscolită declinare/ Între leagăn și mormânt". (Morfologia). Morfologia vieții de poet este scrisul, iar morfologia Anei Blandiana, mai mult decât atât, este freamătul. Permanentul freamăt între viață și moarte, între leagăn și mormânt, care poate fi anulat doar prin trasarea "unui cerc protector în jurul lucrurilor care contează
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
pronume/ Ale unei limbi străine// Dintre frazele căruia,/ Moi și vechi, de catifea,/ Verbe fermentând ideea/ Să visez în limba mea.// Singura din limbi pe care/ O murmur în somn și-n gând,/ Răscolită declinare/ Între leagăn și mormânt". (Morfologia). Morfologia vieții de poet este scrisul, iar morfologia Anei Blandiana, mai mult decât atât, este freamătul. Permanentul freamăt între viață și moarte, între leagăn și mormânt, care poate fi anulat doar prin trasarea "unui cerc protector în jurul lucrurilor care contează, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
căruia,/ Moi și vechi, de catifea,/ Verbe fermentând ideea/ Să visez în limba mea.// Singura din limbi pe care/ O murmur în somn și-n gând,/ Răscolită declinare/ Între leagăn și mormânt". (Morfologia). Morfologia vieții de poet este scrisul, iar morfologia Anei Blandiana, mai mult decât atât, este freamătul. Permanentul freamăt între viață și moarte, între leagăn și mormânt, care poate fi anulat doar prin trasarea "unui cerc protector în jurul lucrurilor care contează, ca soluție împotriva durerii și a sufletului fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
salata de căpățână, varză, varză de Bruxelles); formă (uniformă și caracteristică soiurilor); colorație exterioară (intensitate, uniformitate etc.); culoarea pulpei (la fructele cărnoase); compactitate (varză de căpățână, broccoli, conopidă); defecte externe și interne (morfologice, mecanice, fiziologice, provocate de boli sau dăunători) morfologia și structura suprafeței, luciu/acoperire cu pruină sau strat de ceară; Textura (mere, pere, sâmburoase = drupacee): fermitate/tărie (mazăre, fasole, fasole lima); elasticitate, frăgezime, crocanță (la toate fructele și majoritatea legumelor); suculență (fructe); duritate/fibrozitate; Aromă (gust, miros): astringență, conținut
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
linia curbei unei sticle, cu gâtul strâmt. Dacă examinăm arhivele acelei perioade și ne uităm în revistele de astăzi, suntem frapați de contrast: modelele contemporane au linia taliei și a șoldurilor mai puțin evidente. Corsetul este respins, dar chiar și morfologia manechinelor este parcă mai rectilinie: coapsele sunt mai puțin late iar talia mai puțin strâmtă. Faimosul contur armonios este mai puțin evident decât în trecut. Psihologii au abordat acest subiect prin intermediul revistei Playboy. Au măsurat raportul „talie-șolduri” la playmates-urile anului
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
În L'échange symbolique et la mort, pp. 294-297, se întâlnesc detalieri a ceea ce Baudrillard numește consum discursiv. 511 Jean Baudrillard, Celălalt prin sine însuși, p. 78. 512 Jean Baudrillard, De la séduction, Galilée, Paris, 1979, p. 82. 513 A. Cofan, "Morfologia antiliteraturii de la avangardă la postmodernism", în Caiete critice, p. 114. 514 Pentru interpretări ale conceptului de seducție la Baudrillard, a se vedea, de exemplu, Sadie Plant, "Baudrillard's woman: the Eve of Seduction", în Chris Rojek, Bryan S. Turner (eds
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Unda P corespunde depolarizării atriale, iar complexul QRS celei ventriculare, în timp ce unda T reprezintă depolarizarea ventriculară. Unda U este prezentă inconstant și corespunde repolarizării fibrelor Purkinje. Analiza ECG cuprinde următoarele elemente (preferabil în această ordine): ritm, frecvență, axă electrică, aspect (morfologie). Ritmul normal al cordului este ritmul sinusal, adică generat de descărcarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în nodulul sino-atrial. In acest caz pe electrocardiogramă toate complexele QRS sunt precedate de o undă P unică și de aspect normal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
NO în medierea vasodilatației de răspuns la semnale chimice și stress de forfecare. Termenul de contracție miogenă se referă de obicei la vasoconstricția (reducere de diametru) indusă de creșterea presiunii luminale. Controlul pe termen lung (zile, luni) implică modificări de morfologie vasculară, care se produc mai rapid la vârste tinere. Aici se încadrează de exemplu angiogeneza ca răspuns la debit presiune ischemie, activitate crescută, creștere, toate fiind însoțite de un deficit relativ al aportului de oxigen. Factorii de creștere sunt extrem de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Unda P corespunde depolarizării atriale, iar complexul QRS celei ventriculare, în timp ce unda T reprezintă depolarizarea ventriculară. Unda U este prezentă inconstant și corespunde repolarizării fibrelor Purkinje. Analiza ECG cuprinde următoarele elemente (preferabil în această ordine): ritm, frecvență, axă electrică, aspect (morfologie). Ritmul normal al cordului este ritmul sinusal, adică generat de descărcarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în nodulul sino-atrial. In acest caz pe electrocardiogramă toate complexele QRS sunt precedate de o undă P unică și de aspect normal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
NO în medierea vasodilatației de răspuns la semnale chimice și stress de forfecare. Termenul de contracție miogenă se referă de obicei la vasoconstricția (reducere de diametru) indusă de creșterea presiunii luminale. Controlul pe termen lung (zile, luni) implică modificări de morfologie vasculară, care se produc mai rapid la vârste tinere. Aici se încadrează de exemplu angiogeneza ca răspuns la debit presiune ischemie, activitate crescută, creștere, toate fiind însoțite de un deficit relativ al aportului de oxigen. Factorii de creștere sunt extrem de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Macmillan, 2006. Gillespie, Gerald, Manfred Engel, Bernard Dieterle, editors. Romantic Prose Fiction. Amsterdam: John Benjamins, 2008. Gippius, V.V. Gogol. Edited and translated by Robert A. Maguire. Durham and London: Duke University Press, 1989. Glodeanu, Gheorghe. Mircea Eliade. Poetica fantasticului și morfologia romanului existențial. București: Ed. Didactică și Pedagogică, 1997. Gorp, Hendrik van. "The Gothic Novel as a Romantic Narrative Genre". Romantic Prose Fiction. Edited by Gerald Gillespie, Manfred Engel, Bernard Dieterle. Amsterdam: John Benjamins, 2008. 249-262. Graham, Elaine L. Representations of
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]