1,969 matches
-
întrebări de opinie, dar de o distinctivitate sporită. Relevanța lor derivă din aceea că sondează o zonă a subiectivității umane de o importanță capitală, și anume cea a universului cauzal-motivațional al aprecierilor, deciziilor și acțiunilor umane. Deși există un strat motivațional mai superficial și schimbător, putem vorbi și de o infrastructură motivațională mai solidă și mai stabilă, pe baza căreia se pot face predicții comportamentale și se pot deci estima schimbări în opțiunile oamenilor. Dacă, bunăoară, cunoaștem motivele pentru care indivizii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
din aceea că sondează o zonă a subiectivității umane de o importanță capitală, și anume cea a universului cauzal-motivațional al aprecierilor, deciziilor și acțiunilor umane. Deși există un strat motivațional mai superficial și schimbător, putem vorbi și de o infrastructură motivațională mai solidă și mai stabilă, pe baza căreia se pot face predicții comportamentale și se pot deci estima schimbări în opțiunile oamenilor. Dacă, bunăoară, cunoaștem motivele pentru care indivizii simpatizează cu un partid sau cu o personalitate politică, putem anticipa
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
care întrebările închise oferă oamenilor, în mai mare măsură decât cele deschise, posibilitatea de a nu-și exprima aprecieri puternice, radicale (prin alegerea variantelor mijlocii, „călduțe”), nu s-a demonstrat până acum. 5. Răspunsul la întrebările deschise permite identificarea complexului motivațional de influențe și cadrele de referință. Aceste calități au fost evidențiate încă de Lazarsfeld, în 1944, însă cercetări ulterioare ne duc la concluzia că, și în acest caz, lucrurile trebuie privite mai nuanțat. Astfel, ca să dăm doar un exemplu dintre
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
stil cognitiv cât mai rațional. Studiile întreprinse sugerează că, în timp ce iraționalitatea crescută generează emoții care implică supraactivare sau subactivare fiziologică, nivelurile scăzute de iraționalitate se asociază cu o activare fiziologică medie spre ridicată (David et al., 2005). Conform legii optimului motivațional (Yerkes și Dodson, 1908), până la un punct, cu cât crește intensitatea motivației crește și performanța în sarcină, după care, o creștere a motivației duce la o scădere a performanței. Altfel spus, o activare fiziologică medie spre ridicată, dată de prezența
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
fiziologică medie spre ridicată, dată de prezența unor scopuri/dorințe formulate în termeni preferențiali și asociată cu emoții funcționale, ar susține performanța optimă în sarcini complexe. În timp ce stilul preferențial se asociază cu emoții funcționale și ne menține în zona optimului motivațional, stilul absolutist se asociază cu emoții disfuncționale și poate duce la o motivare excesivă, însoțită de o scădere a performanței. Așadar, un stil irațional într-un mediu complex constituie un factor de vulnerabilitate spre psihopatologie. Deși cei care au un
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
confidențialitate, respect, sinceritate și Încredere. Cel ce consiliază are obligația de a proteja interesele celui consiliat. Consilierul trebuie să vadă În elev și “altceva” decât un recipient pentru informațiile pe care le transmite; aici, dascălul lucrează cu dimensiunea afectivă, atitudinală, motivațională și socială. Relația Între consilier și elevi trebuie să se bazeze pe două asumpții fundamentale: 1. “toate persoanele sunt speciale și valoroase pentru că sunt unice”; 2. “fiecare persoană este responsabilă pentru propriile decizii”. Un bun consilier trebuie să fie Înzestrat
TOATE PERSOANELE SUNT SPECIALE ŞI VALOROASE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cornel BULEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2127]
-
temperament, omul poate deveni stăpân pe firea să. Potrivit conceptului lui Piaget, dezvoltarea psihică presupune două momente ce se intercondiționează: asimilarea - interiorizarea activă, selectivă a informațiilor din mediul exterior și integrarea acestora În structurile proprii și acomodarea - adaptarea structurilor cognitive, motivaționale și afective la cerințele mediului. Evoluția blocului funcțional asimilare - acomodare, constituie, de fapt, evoluția procesului de devenire a psihicului uman. Pentru a educa trebuie, În primul rând, să-l cunoaștem pe cel educat. A cunoaște În mod precis ființele asupra
APLICAȚII PEDAGOGICE ALE TEORIILOR ÎNVĂȚĂRII ÎN EDUCAȚIA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ofelia IONESCU, Adriana BĂICEANU, Bogdan IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2134]
-
e înnăscută, ci educată. Ceea ce pune teoria sa în evidență sunt articulațiile interioare ale acestui aparat psihic cu scopul de a oferi o explicație cauzală motivației acțiunii morale. În plus, ea explică felul în care se poate deprinde acest complex motivațional: i) prin deprinderea unor habitudini (dispoziții habituale în urma exercițiului acțiunilor corespunzătoare sub presiunea întăritoare a pedepselor si recompenselor); ii) prin înțelegerea superioară, critică, a rațiunilor acestor habitudini și explicarea întregului mecanism moral cu ajutorul unei teorii etice, politice care să poată
Despre educaţia morală la Aristotel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
și în momentele grele, la rău. La cea de pe urmă întrebare: „ce reprezintă demnitatea umană?” țin să cred că sunt suficient de capabilă de a da un răspuns care să mulțumească și să lămurescă cititorii acestui eseu. Pornind de la citatul motivațional al lui Henry Ward Beecher: „Dumnezeu nu întreabă pe niciunul dintre noi dacă vrea să se nască. A primi viață nu este o opțiune. Trebuie să primești. Singura opțiune ține de cum vei trăi.”, ne putem da seama de marea putere
Demintatea umană. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Irina Georgiana Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2294]
-
al organismului uman (animal). VII.3.1. Caracteristicile durerii În general, durerii i se disting trei componente principale: senzitivă - discriminativă, ce se referă la capacitatea de a analiza calitatea durerii (durerea fulgurantă, înțepată, difuză ș.a.), localizarea, intensitatea și durata stimulului; motivațională face ca percepția dureroasă să aibă un caracter neplăcut ; cognitivă și evaluativă prin stresul de anticipare, atenție și/sau sugestie. Aceste procese acționează constant atât asupra primei componente, cât și asupra celei motivaționale. VII.3.2. Tipuri de durere Prin
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
difuză ș.a.), localizarea, intensitatea și durata stimulului; motivațională face ca percepția dureroasă să aibă un caracter neplăcut ; cognitivă și evaluativă prin stresul de anticipare, atenție și/sau sugestie. Aceste procese acționează constant atât asupra primei componente, cât și asupra celei motivaționale. VII.3.2. Tipuri de durere Prin locul său de origine sau caracter durerea se poate împărți în: somatică; -viscerală. VII.3.2.1. Durerea somatică Durerea de suprafață (superficială) însumează două tipuri de percepție: senzație de durere vie, acută
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
ei stimulați să lucreze mai bine?". Are două componente: decizia și motivarea. Antrenarea reunește ansamblul proceselor de muncă prin care angajații din cadrul oricărei organizații sunt atrași și determinați să participe și să contribuie la realizarea obiectivelor planificate prin utilizarea factorilor motivaționali. * Controlul/evaluarea. Răspunde la întrebările: "Care sunt rezultatele activității? Cum s-au îndeplinit obiectivele?". Include ansamblul de operații prin care se măsoară rezultatele obținute prin comparare cu planurile elaborate în faza de previziune. Scopul este de a adopta măsuri corective
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
și mai ofertante soluții menite să permită echilibrarea și dezvoltarea armonioasă a personalității copiilor cu deficiență mintală care prezentau și tulburări de limbaj. Folosirea teatrului În activități care au ca obiectiv atât dezvoltatea și corectarea limbajului, cât și echilibrarea afectiv motivațională și comportamentală reprezintă o abordare diferită decât cea de utilizare a acestei arte ca mijloc didactic. Față de prima situație teatrul terapeutic este un traseu metaforic la capătul căruia obținem un produs artistic (poate fi un spectacol prezentat unui public), important
TERAPIA PRIN TEATRU MODALITATE DE ADAPTARE ŞI INTEGRARE A ELEVILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MIHAILOVICI, Sabina PREDUCHIN,Cristina FARZIKHOSROUSHAHI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2117]
-
de siguranță afectivă necesar dezvoltării componentelor personalității, atât la vârstele mici, când este determinant, cât și mai târziu când este considerat a fi factor de echilibru și compensare În rezolvarea problemelor sociale; este primul mediu de creștere și dezvoltare intelectuală, motivațională, afectivă, estetică și morală; reprezintă modelul prim al comportamentelor sociale viitoare; constituie legătura de bază a individului; este cadrul de dezvoltare a individualității și posibilitatea valorizării individuale datorită Încărcăturii afective care Îi leagă pe membrii ei; constituie o legătură Între
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
pe care îl resimt membrii organizației în procesul de comunicare (formal și/sau nonformal), gradul de angajare/asumare și participare reală a indivizilor la procesul decizional, implică stările conflictuale existente sau potențiale (numărul și amploarea/profunzimea/efectele acestora), componente cognitive, motivaționale, afective, comportamentale, relaționale. În particular, potrivit lui Miles (apud Păun, 1999, p. 117), climatul școlii este dat de: • caracteristicile relațiilor psihosociale din școală; • tipul de autoritate; • gradul de motivație și de mobilizare a resurselor umane; • stările de satisfacție/insatisfacție; • gradul de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
persoane experte în domeniul în care lucrează (și care îi preocupă), pe când cei care au ca prioritate afilierea optează pentru parteneri cu care să se înțeleagă, ținând seama mai puțin de aspecte precum performanțele înalte sau rezolvarea sarcinilor. Aceste direcții motivaționale și preferințe personale se reflectă în cele două celebre perspective manageriale: orientarea spre sarcină și/sau orientarea spre relații. Ca urmare a unor cercetări efectuate pe grupuri considerate din punct de vedere al centrării pe sarcină sau pe relații s-
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
grupuri sociale (mai mari sau mai mici) care au nevoi și interese economice, financiare, politice, religioase, etnice, rasiale etc. incompatibile sau divergente și care produc efecte negative asupra interacțiunii sociale date. În definirea conflictului trec predilect în prim-plan aspectele motivaționale divergente. Însă în multe cazuri, aceste divergențe nu sunt neapărat reale, ci doar percepute. Am încercat să arătăm că nu numai aspectele cognitive (precum: percepții interpersonale, reprezentări ale situației, gândirea, memoria, orientarea în mediul/contextul social) sunt importante, ci și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
devină un mecanism de dezvoltare a organizației, să asigure o îmbunătățire a rezultatelor activității ei, să satisfacă nevoia de recunoaștere a participanților 22. M. Deutsch (1973, apud Milcu, 2005) examinează efectele relațiilor competitive/ concurențiale asupra participanților. Din punct de vedere motivațional și a orientării participanților în raport cu sarcina, procesul competitiv se circumscrie prin următoarele aspecte definitorii: • stimulează ideea că rezolvarea intereselor contradictorii se realizează numai în afară, soluția fiind impusă de către o parte celeilalte; • facilitează supunerea eforturilor participanților și consumul neeconomic de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
persoana în interior: gândurile, sentimentele și reacțiile pe care aceasta le dezvoltă în contextul dat; • este necesar să identificăm și să înțelegem aceste stări emoționale, să integrăm informațiile contradictorii pe care, în mod fatal, le includ, să decelăm aspectele cognitive, motivaționale și emoționale din punctul de vedere adoptat de persoane în cauză și, în cele din urmă, să încercăm să înțelegem acest punct de vedere; În aceste delicate, apăsătoare și incomode momente, s-ar cuveni (idem, 2008): • să prezervăm imaginea de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
vizează totalitatea eforturilor îndreptate către depășirea dezacordurilor și a altor dificultăți care apar ca rezultat al contradicției dintre părți. Sunt eforturile angajate în atingerea scopurilor urmărite în conflict. De asemenea, poate fi vorba de dimensiunea încăpățânării și a încrâncenării; • Dimensiunea motivațională: ea formează nucleul conflictului și caracterizează esența neconcordanței pozițiilor participanților la conflict. 12 Situația conflictuală este o situație de controversă, a condiție a apariției conflictului. Ea se transformă în conflict "doar la stricarea echilibrului intereselor participanților la interacțiune și doar
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Din punct de vedere psihologic este greu de stabilit care sau cum ar trebui să fie o activitate pentru a putea fi definită normală. Fiecare individ dorește și încearcă să-și satisfacă anumite nevoi sau dorințe în funcție de un sistem propriu motivațional și de factorii conjuncturali. Anumiți oameni sunt mai activi, mai motivați, mai întreprinzători, alții mai puțin. Există două mari grupe de tulburări: 1. Tulburări cantitative care cuprind hiperbulia, hipobulia și abulia; 2. Tulburări calitative reprezentată de parabulie. 4.1.9
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în a rezolva sarcinile la care au fost supuși. În cazul oamenilor, expunerea repetată la evenimente aversive și a căror control sau anticipare nu poate fi monitorizat de către persoană duce la învățarea neajutorării care se exprimă prin deficite ale imboldului motivațional, deficite emoționale (anxietate, depresie) cu implicații psihosomatice, deficite de gândire. Cercetările actuale relevă că în cazul situațiilor incontrolabile oamenii nu cedează devenind apatici ori neinteresați, ci se comportă ca niște oameni de știință în abordarea realității, depun rezistență, testează ipoteze
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
la reacții cronice de neajutorare. c) Global versus specific: atribuirile globale duc la generalizarea expectanței asupra situației, fapt asociat cu neajutorare generalizată în plan comportamental Combinarea acestor trei dimensiuni ale stilului atribuțional este considerată a fi responsabilă pentru deficitele emoționale, motivaționale și cognitive ale persoanei cu tulburare depresivă. Cercetările realizate de Alloy, Clements și Kolden în 1985182 și cele întreprinse de Abramson, Alloy și Metalsky în 1988183 susțin că stilul atribuțional nu este o cauză necesară nici suficientă pentru depresie, ci
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
i s-au întâmplat persoanei. Depresia la care se referă teoria disperării sau a deznădejdii ar putea fi caracterizată de cel puțin trei simptome majore care țin de trei dimensiuni majore ale psihicului: o întârziere a apariției răspunsurilor voluntare (simptom motivațional); dificultatea întâmpinată de subiect în a realiza că răspunsurile sale pot avea un efect asupra acestor rezultate negative, rezultate aflate în legătură cu disperarea sa (simptom cognitiv); tristețe (simptom emoțional), (Ionescu, 1998)186. Concluzionând, putem spune ca această teorie aduce în discuție
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
niciodată bine pentru mine", "n-am nimic de așteptat pe viitor", "n-o să reușesc niciodată nimic", "nimeni nu mă va dori vreodată pe mine", "n-am să fiu niciodată fericit". Beck și colab. (1985)217 consideră că există două dimensiuni motivaționale pe care poate evolua pacientul suicidar: dorința de a evada din viață și dorința de a comunica. Cu cât disperarea este mai mare, dorința de a evada este mai accentuată. De asemenea, evenimente minore pot înclina rapid balanța în direcția
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]