910 matches
-
compasiune, în momentul în care îi apar, pe frunte, broboane de sudoare. Iată cam cum se preface Eugen Cioclea că este jucăuș: „Entropia-și belește / independența, / iar ploaia acidului dezoxiribo/ nucleic / curge și face bulbuci / peste credința-mi / încețoșată în mreaja, / depusă (probabil) / de o supra/ ființă.“ (Delta) Versuri chinuite de acest fel există în carte cu zecile. Mai transcriu câteva, cu riscul de a mi deregla computerul la care lucrez: „Divergența mă lovește-n foale“ ( Unitate); „Dacă admitem, / cu mâna
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
fixeze în aroma salivei buzele fierbinți și dornice în descătușarea temperaturii genetice insuportabile. Gurile lor unite erau secondate și de mâinile femeii care au prins cu moleșeala și căldura lor gâtul bărbatului ce se lăsa, ca un adolescent, atras în mrejele catacombice ale începutului iubirii culto monahale.“ Sunt sintagme care merită recitite: „descătușarea temperaturii genetice“, „mrejele catacombice ale începutului iubirii culto-monahale“. Limbajul științific folosit amatoristic și grandilocvența generează umor involuntar. Nici cei mai fanteziști autori de comedii nu reușesc să compună
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
unite erau secondate și de mâinile femeii care au prins cu moleșeala și căldura lor gâtul bărbatului ce se lăsa, ca un adolescent, atras în mrejele catacombice ale începutului iubirii culto monahale.“ Sunt sintagme care merită recitite: „descătușarea temperaturii genetice“, „mrejele catacombice ale începutului iubirii culto-monahale“. Limbajul științific folosit amatoristic și grandilocvența generează umor involuntar. Nici cei mai fanteziști autori de comedii nu reușesc să compună fraze atât de comice. Romancierul descrie în continuare ceea ce el numește „ploaia de pupături“. De la
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
-o din raza privirii, din vocabularele sau din structura practicilor sale, ori a (aban)donat-o; - ceva anume l-a ademenit pe om - devenirea, spun unii, temporalitatea și inconsistența hedonică, spun alții -, de parcă nu se mai poate smulge astăzi din mrejele acestei ademeniri; [...] - în sfârșit, dacă ar trebui să-l aducem pe om cu mandat (de om) dinaintea ființei, ar trebui mai întâi să ne întrebăm ce s-a întâmplat cu ființa de la ultima ei mare aducere, cea kantiană, la tribunalul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
într-o continuă căutare de un DELIR IMPOSIBIL. SUFLETUL CERULUI Prietene, privește-n noapte, cum iubirile răcnesc, Și-n jurul tău, doar muzica astrală dansează, precum o balerină în ritualuri de vis. Dragostea, prietene, e ceva sfânt ce vine din mrejele sufletului fericit, și-ți desface toate viziunile despre cum ar trebui să zbori, pentru a lăsa inima, să bată numai pentru o iubire. Dar, tu, vei ști să alegi semnul iubirii, ca un har dumnezeiesc pentru a fi o lumină
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
au încercat să-mi pălmuiască numele, fii înțelept și bun și nu te grăbi măcar o singură dată, ascultă la rădăcinile visului pe sufletul pământului ce-ți dăruiește viața de dincolo vis, unde nu poate trăi decât împărăteasa așteptărilor prin mrejele dorului ce ți-a distrus toate îngemănările nopților. O, tu, iubitule, din glasul norilor ce-mi stăpânește ființa, în cele din urmă, fii tu, cel ce mi dăruiește, nemângâierea la capăt de mireasmă târzie unde poate Dumnezeu îți va binecuvânta
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
să nu mai încerci o altă vânătoare de suflete, te blestem să te oprești la timp, bătrânețea să-ți înțepenească răul și toate bucuriile, să le prefaci în valuri de mări cu spume de ani în care locuirea mea e mreaja visului cu arderi ascunse unde clipele mă petrec prin viață cu o rană de suflet în jocul de dragoste. Vaslui, 1993 DELIR IMPOSIBIL D-lui actor Ovidiu Cuncea Oprește Doamne noaptea, să pot să iubesc iubirea Să pot să iubesc
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
care să-i pună în alertă. Era atâta pace și liniște și atâta frumusețe nocturnă care contura misterul vieții în șatră. Prințesa era cuprinsă de un asemenea mister pe care i-l dădea noul mod de viață, în ale cărui mreje se simțea nemaipomenit de bine. Nopțile o încântau la fel ca și zilele. Copiii mergeau la cerșit. Pe ea n-o trimiteau. În primul rând că nu voiau să se afle că nu e fata lor. Se legaseră atât de
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
de a comunica. — Cum? — Eu o bat cu bulgări, ea cu mere, pere, nuci, prune, mandarine, ce are la îndemână, pe care le culeg din zăpadă și le mănânc făcându-i în ciudă. Înseamnă că dragostea vă cam prinde în mreje? — Ce dragoste? Că ne adresăm unul altuia toate preiorativele din lume: nebună, toantă, maimuță, afurisită, căpoasă și câte și mai câte... — Și ce zice? — Mi le-ntoarce la fix: nebun, tont, maimuțoi, afurisit, căpos. — Ha! Ha! Ha! Ai dat de
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
nu știa cum să găsească momentul potrivit, îndrăznește. — De aceea eu am venit cu dorința de a ne uni destinele. — Ce-ai spus?este bulersată Teofana, mult mai mult decât o bulversaseră sentimentele neașteptate, noi, confuze care o prinseseră în mreaja lor, odată cu prezența lui Alexandru. N-am înțeles. — Am venit să-ți cer mâna. Vreau să fii soția mea, rostește Alexandru rar și răspicat fiecare cuvânt. — Tu glumești, zâmbește Teofana. — Nu glumesc. Vrei să ne căsătorim? — Alexandru! Noi nici nu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
iubit, după care au vorbit mult, mult, pe limba copilăriei lor, până când soarele a scăzut și iscoadele au plecat spre Damasc, să vestească nunta guvernatorului Andaluziei cu văduva seniorului de Murcia și să-l facă pe Tariq să și întindă mrejele spre sultan... ...nu uita de aurul lui Musa! Aurul s-a împuținat, iar Musa nu-și mai încape în piele de mândrie la vederea fiului celui blond, care cârmuiește nu prin puterea armelor, cât prin cea a minții. Nunta copilei
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ai scotocit peste tot, dar n-ai dibuit ce căutai, amice. Mai ai încă multă treabă până la momentul adevărului și află că vecinii nu te vor mai suporta și nici Maica Domnului... Resemnează-te, amice, că ești bine agățat în mrejele noastre! Noi avem timpane fine... Dă-te prins și execută poruncile noastre! În schimb, noi îți vom dezvălui secretul, cum poți să scapi de sârme, de microfoane și de morcoveală și-ți vom reda liniștea pe care o cauți cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
are gânduri serioase... Ce gânduri serioase, Sorina? Atunci cum de te-a schimbat pe tine cu maică-ta? Că mi se pare ceva de domeniul absurdului! Iată că l-ai verificat fără voia ta, presupun, înainte de a-i pica în mreje... Un aventurier și nimic mai mult!.. Un seducător de suflete labile!.. Chiar așa și este, tata! Vai că bine le mai zici! Dar n-a lipsit mult... Măcar știi ce hram poartă? Mai nimic... Atâta doar că zicea că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
numai în cazul delincvenților lor, că ai noștri sunt negustori cinstiți de care trebuie să avem multă grijă!.. Băieții noștri, domnilor! Abia într-un final ne dăm seama că răul cel mare este în noi înșine care și-a întins mrejele pretutindeni în societate, adevărate tentacule ale unui singur sistem vicios ce ne șubrezește demnitatea în fața străinătății și ne înfierează cu pecetea de europeni de rangul doi. Asta trebuie să ne preocupe și să ne doară în mod deosebit ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Contesa. Individul ăsta scârbos... rewind: omul ăsta șters, care, absolut din întâmplare, îi salvase viața împingându-l din fața unui tramvai, individul... omul ăsta urma să fie marele proiect al Contesei, și el nu avea încă puterea să se desprindă din mrejele ei, încă nu putea spune nu, încă trebuia, platonic, abstinent, desăvârșit, orbește, să o asculte. Măcar dacă rămâneau la Palat, individul, omul ăsta nu-și amintea nimic, puteau să se joace cu el acolo, era mai eficient, dar Contesa nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
de o sută șase ani? Cine o Îmbrăcase ca pe o târfă, atârnându-i de gât o mulțime de mărgele sclipitoare și-i pusese În mână și un evantai? Oare nu cumva bunul Dumnezeu orbise În ceruri sau căzuse În mrejele nenumăraților Subotini de care era Împânzit acum pământul și nu mai judeca faptele oamenilor după dreapta Sa măsură, ci se lua după vorbele pe care I le sufla unul sau altul În ureche, lăsându-se călăuzit de toți acești oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
o lucrătură de filigran, cunoscându-i gesturile. Îl costase o groază de dolari, dar s-a bucurat că i-l putea oferi. Aștepta momentul potrivit. Nici n-au simțit când au trecut cele două ore până la București fiind prinși în mrejele iubirii și comportându-se ca doi îndrăgostiți. Când s-a anunțat aterizarea, Matei a exclamat. —A fost zborul cel mai plăcut din viața mea. Aș fi vrut să nu se mai termine, dar când mă gândesc câte am de rezolvat
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
urmărindu-l din umbră pas cu pas, se Încolăcea acum de gâtul lui, susurându-i șoapte ispititoare la ureche. Masterandul Însă nu se mai lăsa ca altădată dus de nas de mofturile unei femei care Încerca să-l prindă În mrejele sale, ci, Înfigându-i degetele În beregată, o Îndepărtă de pe trupul lui, aruncând-o printre jerbele veștede de flori risipite pe mormintele din jur. Triumful și-l serbă printr-un chiuit, urmat de o bătută scurtă, articulată din călcâie, strivind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
pietrelor, păsărilor și peștilor ce umpleau aerul și apa, și tuturor celor cu care pașii săi se intersectau pe drum. Doamna Babel venise În stabiliment cu scop precis. Mimând prin gesturile ei semnele harului divin, femeia urmărea să atragă În mreje nu numai oamenii, ci și plantele aflate vremelnic acolo, pentru a-i abate de la calea cea dreaptă ce duce la Judecata de Apoi. Oliver Însă știa că vremea sa e aproape și că tot ce era scris să se Întâmple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Mesia, masterandului Îi era sortit să treacă prin multe Încercări. Poate că nu Întâmplător toate aceste făpturi se Învârteau prin preajma lui, căutând, prin orice mijloace, să-l facă să cadă În ispită. Dar, chiar dacă ar fi fost să cadă În mrejele unor creaturi precum femeia-șarpe sau Olivia, care Încercase să-l atragă În scorbura ei și să-l facă să decadă pentru moment din starea de om sau de copac În cea de melc acoperit de bale, Oliver tot nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
insomnie, firul întrerupt al meditațiilor lui matematice. La 16 martie 1832 Galois e pus în libertate, pe garanția cuvântului de onoare, deși nu-și isprăvise osânda. Sănătatea lui scăpăta tot mai mult. Dar abia ieșit din închisoare, Galois cade în mrejele unei femei mediocre, unealtă a destinului și poate și a politicei regești. Despre această făptură se știe foarte puțin. Raspail, unul din biografii lui Galois și din puținii contemporani care au cunoscut-o, o numește "coquette de basétage". Prin intrigile
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ar fi pătruns Într-o galerie de oglinzi, iar identitatea ei s-ar fi scindat În duzini de reflexe diferite și, În același timp, unul singur. Minutele și orele, au scurs ca un miraj. CÎteva ceasuri mai tîrziu, prins În mrejele povestirii, abia mi-am dat seama cum clopotele catedralei băteau de miezul nopții, În depărtare. Îngropat În lumina arămie proiectată de veioză, m-am scufundat Într-o lume de imagini și senzații cum nu mai cunoscusem nicicînd. Personaje ce mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
vibră îndelung, în cercurile unduitoare de bărbați, femei și copii. Unii din gloată mai pretinseră și după aceea că ar fi zărit, episodic, un fel de țesut stacojiu, ca o ceață spongioasă, vaporizându-se, în câteva clipe. Ceva ca o mreajă purpurie! au adăugat alții. În fond, nu văzuseră nimic, totul adeverindu-se a fi doar închipuire. Nici un fel de textură! Nici măcar niște hieroglife austere sau, barem, niște hașuri incolore, ca pânza de păianjen, care să fi suplinit spațiul din interiorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
o oră, nu avea ea cum să se milostivească și să dea înapoi Deci eu am pipăit bolta de piatră de deasupra noastră și scurmând din ea o fărâmătură, i-am dat drumul în jos și am auzit plescăind în mreaja nedestrămată, așa că m-am convins că Apa nu scăzuse Tare amărât în suflet de neputința noastră și de vrăjmășia împresurării și de durata ei, dincolo de răbdările omului, m-am cinchit pe geamblac, iar Pamfil Duran, spre a-mi face loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
acela, sper. — Francezul? — Da, Monsieur Gaston. Tomoe a râs cu atâta poftă, că s-a întors și chelnerița spre ea, uimită. Până și Ōkuma a izbucnit în râs, fără să vrea. Bineînțeles că nu avea cum să te prindă în mreje, Tomoe-san. Cum să te îndrăgostești de un nătâng de străin care arată de parcă tocmai ar fi venit direct de pe câmp! Mă miram eu! O fi chiar francez? Nici inteligent, nici educat. O fi vreun exemplar de cea mai joasă speță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]