2,575 matches
-
ciur sînt prinși peștișorii, cînd balena străbate, cu botul deschis, mările de „brit“, unde se hrănește. în partea centrală a acestor storuri, cînd ele se găsesc în poziția lor normală, pot fi văzute anumite semne ciudate - linii curbe, adîncituri și muchii - după care unii vînători calculează vîrsta balenei, așa cum vîrsta unui stejar e calculată după inelele sale. Deși acest criteriu e departe de a fi fost demonstrat cu certitudine, el are totuși valoarea lucrurilor probabile prin analogie. în orice caz, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai puțin de un inch. în punctul unde se întîlnesc, aceste aripi se suprapun ușor, apoi se depărtează pieziș, lăsînd între ele un spațiu larg. La nici o ființă vie nu poți vedea contururi mai frumos și mai armonios delimitate decît muchiile în formă de semilună ale acestor aripi. La balena adultă, coada, dezvoltată la maximum, are o lățime de peste douăzeci de picioare. în întregimea ei, coada seamănă cu o rețea deasă de tendoane sudate; dar dacă o secționezi, constați că e
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
speranța că în felul acesta o va descîlci. Dar în clipa aceea, în fața ochilor lui apăru o priveliște mai înspăimîntătoare decît boturile sîngeroase ale rechinilor! O sumedenie de harpoane și lăncii, încurcate și răsucite între nodurile saulelor, cu vîrfurile și muchiile scînteietoare, se izbiră de cavaleții de la prova ambarcațiunii lui Ahab. Exista o singură salvare. Apucînd cuțitul de bord și aplecîndu-se în chip primejdios peste acest păienjeniș de oțel, Ahab trase puțin saula, o trecu bosmanului și, tăind în două locuri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
caz tipic de formalism. Imaginea, luată izolat este frumoasă, impresionantă. Dar, În loc de a servi conținutului de idei, Îl deservește. (Ă). Însuși procedeul de simbolizare prezintă serioase deficiențe, În primul rând pentru că omite elementul esențial: lupta. (Ă). Calitățile lui sunt pe muchie de cuțit. Și nu Întotdeauna izbutește să evite alunecarea: de la simplitate, vigoare și frământare teoretică la platitudine, emfază și subiectivism. (Ă). Ce valoare poate avea de pildă o imagine răsuflată ca aceea În care chiaburii sunt Înfățișați ca niște șerpi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Cititorul urmărește cu emoție și admirație operația grea a transportului conductelor barajului, îndrăzneala, iscusința și abnegația șoferilor care poartă încărcătura prețioasă a camioanelor, la o înălțime amețitoare. Cu o îndreptățită înfrigurare e urmărită și montarea cablului de înaltă tensiune, escaladarea muchiilor de stâncă (...). Autorul reușește să lumineze multe din resorturile morale care determină asemenea acte de eroism - noua atitudine față de muncă (...). În astfel de scene apar figuri de oameni ai muncii cu trăsăturile lor morale noi, cu avântul, cu dragostea de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
reținute fără voia lui. Povestea pietrei, a apariției ei, a forței ei... Vorbeau adesea despre ea. Așadar, toate astea n-ar fi trebuit să existe: până și gestul acela al mamei care, seara, fixa o lumânare în crăpătura lungă de pe muchia stâncii. Viața familiei lui îi pare deodată extrem de fragilă în fața acestei lumi amenințătoare, în care casele n-au nevoie de discuri de granit și unde locuitorii, purtând cu toții cizme negre, se fac nevăzuți pe o stradă ce nu duce nicăieri
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
un zgomot uriaș care se dezumfla tunând. îi ținea isonul țiuitul stins al hornului. într-un freamăt continuu, livada hârșâia crengi pe dranița acoperișului. Afară viscolul albea ferestrele, gonind câinii în girezile de paie. în câmp, doar lupii treceau pe sub muchii de hat către luminile satului. Procurorul se trezi dimineața într-o larmă de glasuri sub fereastră. Apăruse la geam lumina zilei. Ningea sclipitor. Peste tot se așezau pașnic poduri înstelate. Roiuri de fluturi izvorau, covârșind pământul și casele care, între
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
am vrut eu. Toți vedeau faptele prin prisma gândurilor pe care li le-am sugerat eu și mai toți nutreau aceleași planuri de răzbunare care în mintea mea erau de mult timp formate. Cu toate astea, totul era ca pe muchie de cuțit. Dacă în următoarele zile totul decurgea cum doream eu, puteam răsufla ușurat, căci evenimentele ce se vor fi pus în mișcare până atunci nu vor mai putea fi oprite, dar dacă chiar și cel mai mic detaliu, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
războaie. Oamenii nu-l plac. Mai e și zvonul ăsta neclar cu bastardul! Nu-și dă încă seama dacă-i adevărat sau nu. Dar trebuie să cerceteze și, de-o fi așa, să facă ceva. Caută pe furiș cu palmele muchia de lemn. Își crispează până la durere degetele. Acum ar fi momentul să-l introducă în viața publică pe... pe... Nu îndrăznește să-i pronunțe numele nici mă car în gând. Dacă-l aude Scribonia? L-a legat cu blestem de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
după care îl scoate din nou repede afară: — Le dă spre examinare prinților imperiali! — Trebuie să fie bune să-și poată face treaba funestă până la capăt, murmură Rufus în surdină. — Ce-ai spus? se interesează Pusio. — Îndepărtează săbiile ale căror muchii ori vârf s-au tocit și nu mai sunt bine ascuțite, îi explică printre dinți instructorul. Scoate un șuierat mânios. Ca și cum el s-ar face vreodată de râs cu niște luptători care doar se împung precum copiii. Cine mai e
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
marinarii spanioli stăteau într-un templu în satul din apropiere. Golful se întindea chiar în fața încăperii care le fusese dată solilor. Însă, corabia nu se vedea, fiindcă era ascunsă în spatele munților. Una după alta, bărcile încărcate cu desagi înaintau spre muchia capului ce ascundea vasul. — Ce încărcătură mare! spuse Nishi Kyūsuke, cel mai tânăr dintre ei. Am auzit că pe corabie or să se îmbarce mai bine de o sută de negustori, mineri și meșteșugari. Samuraiul și Tanaka Tarōzaemon îl ascultau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
la marginile potecilor; 2. Povestiți în scris textul. 3. Introduceți într-o compune ce titlul „Culorile toamnei” expresiile frumoase întâlnite în text. 4. Arătați ce idei despre toamnă exprimă autorul în text. În Munții Neamțului Calistrat Hogaș „Iar când, pe muchia verde a opcinii, ne întâlnirăm în față cu soarele ce-și înălțase deplin, peste sprâceana răsăriteană a pământului, discul său înflăcărat, chipurile noastre de umbră se lungiră în aer trecând pe deasupra stânii și se deșirară mistuindu-se pe zările depărtate
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
În fine, bănuiesc că era o doamnă, deși cu unele nume chinezești nu știi niciodată, nu-i așa? Coșciugul mai conținea două obiecte: o urnă mai mică, tot din lac, cu numele câinelui eunucului, spanielul tibetan, și o cutiuță cu muchii din fildeș În care se auzeau zornăind trei boabe pietrificate despre care se spunea că ar fi bărbăția eunucului și cele două părți Însoțitoare ale acesteia. Mi-am dat seama pe loc că sicriul era În același timp o piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
spirituală a fost luat drept „preștiință“, echivalent al unei „ultime dorințe care trebuie Îndeplinită“ etcetera, ad nauseam. Și astfel am ajuns să mă „odihnesc“ În acel sicriu bătut de soartă, dar, din fericire, fără părțile stafidite ale eunucului. Cutia cu muchii de fildeș În care se aflau macabrele relicve a dispărut Împreună cu recipientul ce conținea oasele mult iubitului spaniel tibetan al eunucului - deși motivul pentru care cineva ar vrea să fure acele triste rămășițe și să le păstreze ca suvenire mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
acelea nu erau egrete. După cum Încercase să explice proprietarul restaurantului, erau țărani birmanezi, mai exact femei, Îndoite de spate, Îmbrăcate cu bluze În culori pastel și ciorapi lungi și groși de culoarea pielii care să le protejeze de lipitori și muchiile tăioase ca lama ale tulpinilor de trestie-de-zahăr. Lucrau pe câmp, tăind trestia cu niște cuțite lungi și ascuțite. Zbang, și vârfurile cu flori liliachii cădeau secerate. Cu fiecare lovitură de cuțit, mai Înaintau zece centimetri. Decembrie și primăvara târziu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Am renunțat la acest gând că de când cu iarna asta bogată în zăpadă, în acel codru doar lupii își fac politica lor și eu ca tip înzestrat cu bun simț și cu cei șapte ani de acasă bine bătuți pe muchie, nu vreau să mă amestec în politica lor. Dar gata cu gargara, a venit timpul ca să spun că nu sunt nici pe departe un individ fără un orizont politic așa cum mă cred unii, că nostalgiile mele sunt de altă natură
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
spre analiză, și ani de zile m-a urmărit ideea că doar ora foarte înaintată - două noaptea - i-a împiedicat s-o facă. Așadar, intenționez să mă arăt inflexibil. Nu și îndărătnic. Îmi dau totuși seama că pășesc pe o muchie îngustă sau pe o scândură foarte fragilă, dar aș dori să înaintez încă o clipă pe ea; pregătit sau nu, am așteptat ani la rând să se acumuleze toate aceste sentimente în mine și să mă eliberez de ele.) Desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
5 : 2...” Aceeași situație, indecisă... Pentru Început, zarurile nu asculta de nimeni, efectiv, nu dorea un câștigător! Uneori, tensiunea nervoasă era catapultată la maximum, atunci când un zar se rostogolea și se așeza Într’o poziție de echilibru pe una din muchii, ca după această exchibiție, să se fixeze pe latura care indica - joc neutru. Încremenit În colțul camerii unde se așezase, Tony Pavone visa cu ochii deschiși; un vis straniu, un vis cum nici chiar În imaginație nu credea posibilitatea lui
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
am legat diminețile cu funii din mătăsurile veșniciilor deseară vei citi și lângă icoane pentru toți ai casei tale singuratice ar trebui să-ți scriu o scrisoare ca pe vremuri iartă-mă poate o mai aștepți Neatingere aripi uitate pe muchia cerului sugrumat de lumină orbește inima de dor în brațele zborului albastrul acestei ierni adormit sub zăpezi milenare te caut mă cauți în nesomnul veșniciei aleg îmbrățișarea clipei ascunse sub pleoape de necuvinte între mine și mine un abis de
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
cu el. Se făcu pămîntie la față. Ba nu, s-a ridicat o cortină... Poate aceasta era culoarea ei naturală. Pentru prima dată aveam impresia că-și concentrează privirile asupra unui lucru. Cu degetele arătătoare de la ambele mîini pipăi Încet muchia mesei, se ridică tăcută și trecu prin spatele scaunului, făcînd valuri În perdeaua lămîiatică. Îi stătea bine În negru... Avea o talie subțire care părea că sfidează legea gravitației... Ridică receptorul și formă un număr de telefon, fără să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
armonie Între ei... Trebuie s-o văd din nou, pornind de la această idee, să lămuresc cît se poate de bine liniile de demarcaj de pe hartă. Îmi amintesc cum Își plimba degetele - din care sîngele părea să se fi scurs - pe muchia mesei... biblioteca și perdeaua lămîiatică drept fundal. Înainte de toate Însă, trebuie să mă asigur că ceea ce o preocupă pe ea atît de mult este unul și același lucru cu cel În căutarea căruia e fratele ei. Parcă mi-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
mi-o aducă, poate nici nu-mi aduceam aminte că ar fi existat vreodată așa ceva... — Mașina? Și-a vîndut mașina? CÎnd? Întrebările mele deveniseră insistente fără să vreau, dar nu reușiseră s-o tulbure cîtuși de puțin. Pipăia mai departe muchia mesei cu vîrfurile degetelor, ca și cînd avea mari Îndoieli. — Cu o zi-două Înainte. Dar abia după vreo săptămînă am recuperat pelerina... Fusese uitată În portbagaj... — Dar aseară mi-ai spus cu totul altceva. — Ciudat, nu? — Ai spus că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
familie. — Avem... dar știu și eu... cred că o să vă plictisească. Se răsuci, se ridică pe jumătate și scoase din biblioteca din spatele ei, dintr-o casetă, un album de format mare, cu fotografii și decupaje din ziare și reviste, pe muchia căruia scria cu litere mari: SEMNIFICAȚIA AMINTIRILOR. CÎnd m-am uitat mai bine, am observat că literele nu fuseseră tipărite, ci decupate dintr-o revistă și lipite una lîngă alta. — Ciudat titlu, nu ? — Tipic lui.. Era atît de meticulos... Deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
un megafon portabil, din fereastră În fereastră... — A doua oară cînd m-am Întîlnit cu fratele dumitale... Am coborît vocea, ușor, urmărindu-i mișcarea celor opt degete (cele mari nu i se vedeau) tîrÎndu-se ca o iluzie optică pe muchia mesei. Nu vorbesc despre locul unde s-a Încins bătaia... Puțin mai Înainte... acolo, În oraș, la furnizorul de combustibil M, la vreo trei kilometri de locul cu pricina... am scris despre el În raportul meu de aseară... Aceeași Întîlnire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
ce căutam eu acolo? 13. Peste o săptămână, Lung se plimbă - pentru importanța ce vroia să și-o dea - cu șareta pe ulițele comunei și pe șoseaua lucind în soare, încă nu era praf, pământul întărit, rămas din iarnă la muchia primăverii. I se spunea, cu ușor respect, „omul primăriei”, ceea ce-l ridica în ochii celor din comună, ducea pe primar și secretarul acestuia, din care cauză era socotit un intim al lor, pe drumurile prăfoase sau bătătorite ale cuprinderii comunale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]