4,207 matches
-
este pozitivă se produce fenomenul de filtrare, iar dacă este negativă cel opus, de reabsorbție (fig. 56). In unele capilare, cum sunt cele din glomerulii renali, filtrarea se produce pe întreaga lor lungime, iar în altele, cum sunt cele din mucoasa gastrică sau cele peritubulare renale, se produce numai absorbție. Mișcarea apei prin peretele capilar fiind relativ nerestricționată, procesele de filtrare și reabsorbție se produc sub acțiunea unor presiuni cumulate relativ mici. Din debitul plasmatic intracapilar numai ~2% suferă filtrare, reabsorbția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în captarea și înlăturarea particulelor inhalate; captarea particulelor mari inhalate (10 µm) se face de către firele de păr din nas; particulele mici (2 - 10 µm) care trec acest filtru primar sunt reținute în stratul de mucus care tapetează căile aeriene. Mucoasa căilor respiratorii prezintă cili cu mișcări continue dinspre interior spre exterior cu rol de deplasare a mucusului încărcat cu particule până la nivelul faringelui, de unde poate fi expectorat sau înghițit. La trecerea sa prin căile respiratorii, aerul este încălzit și umezit
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
agresiuni din partea particulelor inhalate, sistem care include fenomene de dizolvare, emulsionare, eliminare odată cu mucusul, atac chimic, fagocitoză, mecanisme de apărare specifică. Particulele cu dimensiuni mai mari de 10 µm sunt reținute în rinofaringe, cele de 3-10 µm sunt reținute de către mucoasa traheo bronșică, iar particulele sub 3 µm depășesc bariera traheo-bronșică și ajung în alveole. Particulele ce se depun pe peretele traheo bronșic sunt eliminate prin sistemul de transport mucociliar asigurat de epiteliul căilor aeriene. Particulele ajunse până la nivel bronhiolo alveolar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
plasmă dar este foarte rapidă în hematii datorită prezenței la acest nivel a unei enzime (anhidraza carbonică). Anhidraza carbonică este o Zn proteină prezentă în concentrații mari în hematii dar nu și în plasmă. Se găsește și în alte țesuturi: mucoasa gastrică și intestinală, cortexul renal și mușchi. Ionizarea acidului carbonic din hematii are loc rapid și nu necesită prezența vreunei enzime. Când concentrația hidrogenului și a ionilor bicarbonat din celulă crește, ionul bicarbonat difuzează rapid afară, dar H+ nu se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
nucleilor ce secretă ADH. Un alt factor de maximă importanță în generarea comportamentului dipsogen este angiotensina II, care stimulează setea prin efect direct asupra creierului. Pe lângă aceste mecanisme, mai există o serie de alte influențe asupra senzației de sete. Uscăciunea mucoasei bucale și faringiene produce sete profundă, și de asemeni se pare că există un sistem de control și la nivel gastro duodenal, deoarece un individ însetat consumă atâta apă cât este necesară pentru a-și reface osmolaritatea și nu mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Ca2+ din os - osteoliză, resorbție osoasă de către osteoclaste. La nivel intestinal acțiunea parathormonului este indirectă. PTH stimulează producția renală de vitamină-D (1,25-dihidroxi-vitamina D; calcitriol) activă din punct de vedere biologic, ceea ce stimulează absorbția activă a Ca2+ și fosfatului prin mucoasa intestinală, și potențează acțiunea PTH asupra resorbției osoase. La nivel renal parathormonul reduce reabsorbția Ca2+ și fosfatului din tubii proximali și crește reabsorbția de Ca2+ din tubii distali, producând creșterea pierderii urinare de Ca2+. PTH se cuplează la membrana bazolaterală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
se vor uni pentru a forma calicele mari. Fiecare calice mare este alcătuit din 2-3 calice mici. Calicele mari sunt formațiuni similare celor mici, care se reunesc câte 2-3 pentru a forma zona colectoare renală - pelvisul renal, numit și bazinet. Mucoasa căilor urinare este alcătuită din epiteliu tranzițional (mai este denumit și uroteliu), așezat pe o lamina propria laxă. Celulele sunt tipice pentru uroteliu, în formă de “umbrelă” sau “parașută”, prezentând microfilamente sau “vezicule” cu aspect de lentilă, care sunt de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de “umbrelă” sau “parașută”, prezentând microfilamente sau “vezicule” cu aspect de lentilă, care sunt de fapt buzunare, al cărui lumen se deschide către suprafață. Când epiteliul este tensionat, celulele devin plate, iar “veziculele” se depliază și cresc suprafața acoperită de mucoasă. Nu există membrană submucoasă sau glande. Tunica musculară este alcătuită din mușchi neted, al cărui aranjament variază în funcție de etajul căilor urinare. La nivelul calicelor fibrele musculare sunt dispuse circular sau spiral, în primele 2/3 superioare ale ureterelor există un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ion situat mai mult extracelular, participă la reglarea echilibrului acido-bazic și la formarea acidului clorhidric din sucul gastric. Fosforul intră în structura acizilor nucleici și participă l areglarea echilibrului acido-bazic. Sulful intră în structura mucopolizaharidelor care au rol în protecția mucoaselor, a aminoacizilor ce conțin sulf, a unor hormoni și enzime. Oligoelementele se găsesc în cantități extrem de mici, fiind necesare desfășurării reacțiilor biochimice. Fierul intră în stuctura hemoglobinei, fiind esențial pentru transportul gazelor respiratorii. Cuprul intervine în absorbția intestinală a fierului
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
furnizând 4,1 calorii) Proteinele structurale ale corpului uman se caracterizează printrun proces de turnover, adică o dinamică a sintezei și catabolizării, care variază între 80 și 100 g proteine zilnic. Turnoverul proteic cel mai pronunțat are loc la nivelul mucoasei intestinale, urmând în ordine descrescătoare cel de la nivel renal, hepatic, cerebral, muscular. Sinteza proteinelor organismului se face pornind de la aminoacizi. Fondul metabolic comun de aminoacizi este alcătuit din aminoacizii de proveniență exogenă și din cei de origine endogenă aflați liberi
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
convecția. Prin aceste procese fizice căldura este transferată corpurilor cu care organismul vine în contact direct (aerul înconjurător și cel din căile respiratorii, hainele, conținutul tubului digestiv și cel al aparatului urinar, etc.). Evaporarea apei (prin transpirație și pe calea mucoaselor respiratorii) ajunge să fie principala cauză de termoliză când temperatura mediului înconjurător depășește 35˚C. Mecanismele fiziologice care controlează impactul acestor procese fizice asupra organismului sunt reprezentate de vasodilatația cutanată ce are loc într-un mediu cald (prin piele se
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ceea ce face din masticație un act reflex parțial condiționat. Secreția salivară are un rol deosebit în etapa bucală și în deglutiție. Saliva este produsul de secreție a glandelor salivare - parotide, mandibulare și sublinguale, precum și a glandelor salivare mici din structura mucoasei bucale. Este secretată în cantitate de 1 - 2 l pe zi. Compoziția salivei: apă 99,4% substanțe anorganice 0,2% (Cl-, Na+, K+, bicarbonați, fosfați) substanțe organice 0,4% (uree, acid uric, aminoacizi, creatină, colesterol, mucină, enzime: ptialină, maltază, lizozim
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
stomacului se face prin mecanisme nervoase și mecanisme umorale. Mecanismele nervoase se împart în mecanisme nervoase extrinseci și mecanisme nervoase intrinseci. Mecanismele nervoase extrinseci sunt asigurate de sistemul nervos vegetativ prin componentele simpatică și parasimpatică. Excitantul fiziologic al receptorilor din mucoasa gastrică este reprezentat de alimente, de distensia mecanică a stomacului și de aciditatea stomacală. Căile aferente ajung la centrii gastrosecretori din bulb și din coarnele intermedio-laterale ale substanței cenușii din măduvă. Căile eferente sunt cuprinse în nervii vagi și nervii
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
bactericid În compoziția sucului gastric intră și: factorul intrinsec, secretat de glandele fundice, o mucoproteină ce fixează vitamina B12, condiționând absorbția acesteia mucina, substanță secretată sub formă de gel, formează un strat cu grosimea de aproximativ 1 mm, aderent la mucoasa gastrică, cu rol protectiv Reglarea secreției gastrice se face prin mecanisme nervoase și umorale. Procesul gastrosecretor poate fi descompus în trei faze care se suprapun parțial: cefalică, gastrică și intestinală. Faza cefalică începe înaintea ajungerii alimentelor în stomac și are
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
excitanți care concid în timp cu actul alimentației. Faza gastrică este inițiată odată cu intrarea alimentelor în stomac și are la bază un mecanism nervos, realizat pe cale vagală, și un mecanism umoral, realizat prin secreția de gastrină, secreție inițiată de contactul mucoasei cu produși ai digestiei și de distensia gastrică. Faza intestinală începe odată cu pătrunderea chimului gastric (rezultatul amestecării bolurilor alimentare cu secrețiile digestive) în duoden. Contactul mucoasei duodenului cu unii constituienții proteici ai chimului declanșează sectreția de gastrină din mucoasa duodenală
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
vagală, și un mecanism umoral, realizat prin secreția de gastrină, secreție inițiată de contactul mucoasei cu produși ai digestiei și de distensia gastrică. Faza intestinală începe odată cu pătrunderea chimului gastric (rezultatul amestecării bolurilor alimentare cu secrețiile digestive) în duoden. Contactul mucoasei duodenului cu unii constituienții proteici ai chimului declanșează sectreția de gastrină din mucoasa duodenală, ceea ce stimulează secreția gastrică; la acest mecanism reflex contribuie și distensia mecanică a duodenului. Glucidele, lipidele, aciditatea chimului determină eliberarea din mucoasa duodenală a unor hormoni
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
contactul mucoasei cu produși ai digestiei și de distensia gastrică. Faza intestinală începe odată cu pătrunderea chimului gastric (rezultatul amestecării bolurilor alimentare cu secrețiile digestive) în duoden. Contactul mucoasei duodenului cu unii constituienții proteici ai chimului declanșează sectreția de gastrină din mucoasa duodenală, ceea ce stimulează secreția gastrică; la acest mecanism reflex contribuie și distensia mecanică a duodenului. Glucidele, lipidele, aciditatea chimului determină eliberarea din mucoasa duodenală a unor hormoni inhibitori pentru activitatea motorize și secretorie a stomacului. 5.3. Digestia intestinală Digestia
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
digestive) în duoden. Contactul mucoasei duodenului cu unii constituienții proteici ai chimului declanșează sectreția de gastrină din mucoasa duodenală, ceea ce stimulează secreția gastrică; la acest mecanism reflex contribuie și distensia mecanică a duodenului. Glucidele, lipidele, aciditatea chimului determină eliberarea din mucoasa duodenală a unor hormoni inhibitori pentru activitatea motorize și secretorie a stomacului. 5.3. Digestia intestinală Digestia intestinală asigură continuarea tratamentului mecanic și chimic început în cavitatea bucală și stomac, la nivelul intestinului subțire realizându-se și absorbția nutrienților (până la
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cu amilaza salivară, hidolizează amidonul crud sau preparat până la oligozaharide lipaza pancreatică, activată de către sărurile biliare, hidrolizează grasimile în glicerol și acizi grași tripsina, secretată sub formă de tripsinogen și activată de enterokinază (enzimă aflată în sucul intestinal și în mucoasa intestinală) prcum și autocatalitic, degradrează proteinele în oligopeptide chimotripsina, sescretată sub formă de chimotripsinogen și activată de tripsină, are aceeași acțiune de scindare a proteinelor carboxipeptidazele, activate tot de tripsină, descompun oligopeptidele până la aminoacizi elastaza, activată tot de către tripsină, are
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mecanism umoral. Ca și secreția gastrică prezintă o fază cefalică, o fază gastrică și o fază intestinală. Secreția de suc pancreatic este stimulată de parasimpatic și de unii hormoni (secretină și pancreozimină). Sucul intestinal este produsul de secreție al glandelor mucoasei duodenale. Compoziția sa este asemănătoare cu a lichidului interstițial, iar pH-ul este 7,2-7,6. Conține mucus și bicarbonat, pentru a contracara agresiunea acidă de la nivel gastric. Cea mai mare parte a fermenților intestinali sunt localizaț la nivelul marginii
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
asemănătoare cu a lichidului interstițial, iar pH-ul este 7,2-7,6. Conține mucus și bicarbonat, pentru a contracara agresiunea acidă de la nivel gastric. Cea mai mare parte a fermenților intestinali sunt localizaț la nivelul marginii în perie a celulelor mucoasei, numite enterocite.Enzimele sunt eliberate în intestin odată cu descuamarea acestor celule. Principalii fermenți întâliniți la nivelul intestinului sunt: peptidazele intestinale, ce hidrolizează peptidele descompuse de către pepsină și tripsină până la aminoacizi enterokinaza, hidrolizează polipeptidele și activează tripsinogenul fosfataza și nucleozidaza descompun
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
gliceroli, monogliceride Reglarea secreției intestinale se face atât nervos cât și umoral. Vagul, prin componenta sa parasimpatică, are efect stimulator, iar simpaticul efect inhibitor prin nervii splanhnici. Intevin și unele reflexe locale, cu efect stimulator, declanșate de stimularea mecanică a mucoasei intestinale prin frecare sau destindere. În timpul digestiei intestinale este eliberată din duoden enterocrinina, hormon ce stimulează secreția intestinală. Secretina stimulează nu numai secreția pancreatică exocrină și pe cea biliară, dar și pe cea a celulelor duodenale. Secreția biliară. Bila, produsul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
hidrosolubile, în special B1 și C (ultima în proporție de până la 60%). Prăjirea are ca rezultat apariția acroleinei din glicerina conținută în grăsimi și a altor produși de carbonizare și denaturare a structurii chimice a alimentelor cu efect iritant asupra mucoaselor gastrică și intestinală. Congelarea, uscarea, afumarea, și zaharificarea, procedee folosite în scopul conservării alimentelor, dacă nu sunt însoțite de tratare termică, nu modifică decât foarte puțin conținutul energetic și nutitiv al alimentelor (carotenii se pierd prin uscare, în proporție de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
magneții, coroanele telescopate. Barele pot fi pe secțiune ovoide sau rotunde. Călăreții prezintă o diversitate mare, fiind confecționați din metal sau mase plastice speciale. În ultimul timp, s-au impus sistemele Bredent (Senden) cu diferite grade de fricțiune, corespunzătoare rezilienței mucoasei ce acoperă crestele edentate (în situația sprijinului mixt). Barele pot uni două sau mai multe implanturi. Uneori, ele se pot elabora și sub formă de extensii distale. Butonii de presiune sunt elemente de conexiune la care se apelează frecvent, mai
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
faptului, că celulele epiteliale „se atașează“ de suprafața titanului implantar, la fel cum se atașează și de dintele natural. Totodată, Schroeder și colab. (citați de Mish) au observat faptul că, la nivelul unui implant dentar inserat într-o zonă cu mucoasă cheratinizată, există un semn de adeziune a celulelor epiteliale la o suprafață de titan. Astfel, rata de supraviețuire a implanturilor dentare osteointegrate, pe o perioadă de timp cuprinsă între 5 și 12 ani, pentru maxilar este de aproximativ 84%, iar
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]